Contractul de transport se incheie intre intreprinzatorul de transport (carausul) si expeditor, care apar in mod obisnuit ca subiecte ale contractului.
In cazul in care transportul de bunuri se face in folosul unei alte persoane decat aceea a expeditorului, atunci destinatarul, desi nu este parte in contract, dobandeste anumite drepturi din contractul respectiv, motiv pentru care problema clarificarii juridice a drepturilor destinatarului a dat loc la ample discutii, in literatura de specialitate emitandu-se mai multe opinii.
Astfel, in dreptul roman, carausul a fost considerat ca un „negutiorum gestor” al destinatarului, ceea ce contravine situatiei reale, deoarece executarea transportului este urmare a initiativei expeditorului si nu a carausului si pentru ca, obisnuit, marfa ce se transporta initial apartine expeditorului si nu destinatarului.
Potrivit altei opinii, drepturile care izvorasc din contractul de transport trec de la expeditor la destinatar (prin cesiune) pe baza unei oferte prezumate de cesiune facuta de expeditor destinatarului, in momentul sosirii marfii si prin intermediul carausului.
Dupa o alta opinie criticabila din literatura de specialitate, datorita faptului ca destinatarul dobandeste un drept propriu fata de caraus, drept izvorat din contractul incheiat de caraus cu expeditorul, se considera ca drepturile destinatarului sunt identice cu cele ale tertului beneficiar din stipulatiunea pentru altul.
Dar acestea sunt doua situatii distincte, deosebirile dintre ele constand in urmatoarele:
- a) in cazul stipulatiei pentru altul, tertul beneficiar dobandeste drepturile sale din momentul incheierii contractului de transport, destinatarul dobandeste dreptul la eliberarea marfii numai din momentul cand marfa a ajuns la destinatie si este pusa la dispozitia sa, moment pana la care expeditorul are dreptul, de a dispune de marfa;
- b) tertul beneficiar in cadrul stipulatiei pentru altul, poate deveni numai titular de drepturi, deoarece nu poate fi obligat printr-un act de vointa apartinand altcuiva, pe cand destinatarul dintr-un contract de transport poate avea atat drepturi cat si obligatii, ca de exemplu, de a achita tariful de transport si alte cheltuieli de transport, prin aceasta el se asociaza sau adera la contractul de transport (care initial s-a incheiat intre expeditor si caraus), adica il accepta;
- c) de asemenea, in practica, adesea, in baza aceluiasi contract de transport, carausul este actionat concomitent de expeditor si de destinatar. Acest lucru contravine teoriei stipulatiei catre altul, conform careia, din momemntul aderarii destinatarului la contractul de transport, expeditorul nu ar mai avea, in principiu, dreptul de a actiona pe caraus, deoarece prin primirea scrisorii de trasura si a marfii de catre destinatar, acesta s-ar substitui expeditorului in ceea ce priveste valorificarea oricarui drept derivand din contractul de transport.
Tinand seama de aceste deosebiri, in literatura de specialitate s-a ajuns la concluzia ca „ideea stipulatiei pentru altul nu poate explica, pe deplin, pozitia destinatarului in contractul de transport, pozitia suigeneris, care nu poate fi incadrata in principiile aplicabile stipulatiei, desi din alte puncte de vedere se aseamana cu acesta, contractul de transport este o stipulatie pentru altul cu unele particularitati”.
Datorita faptului ca legislatia in vigoare atribuie un rol activ tuturor partilor din contractul de transport inclusiv destinatarului, in literatura de specialitate s-a aratat ca ar fi necesara sa se reexamineze pozitia destinatarului in contractul de transport pentru a se vedea in ce masura caracterul de contract bipartit mai corespunde in prezent si daca n-ar trebui sa se adopte un nou punct de vedere, potrivit caruia acest contract este un contract tripartit, ceea ce ar corespunde mult mai bine dintr-un asemenea contract sa aiba un rol activ.
Acceptarea (aderarea la contract) a destinatarului nu are efect constitutiv de drepturi, deoarece acestea s-au nascut chiar din momentul incheierii contractului de transport de catre expeditor si deci, prin ea, destinatarul isi consolideaza numai aceste drepturi stipulate in favoarea sa.
