Principiul colegialitaţii presupune ca judecata trebuie facuta de mai mulţi judecatori şi se opune principiului judecatorului unic. În literatura de specialitate s-au adus argumente şi contraargumente pentru fiecare sistem.
În favoarea sistemului judecatorului unic pledeaza urmatoarele argumente: marirea responsabilitaţii judecatorului şi deci, o mai mare atenţie în judecarea cauzelor, micşorarea numarului de judecatori şi de aici posibilitatea unei mai bune remunerari a acestora, posibiltatea asigurarii unui mai bune specializari a judecatorilor. Principalele critici formulate la adresa sitemului judecatorului unic sunt cele legate de faptul ca un singur judecator este mai accesibil la corupţie.
În favoarea principiului colegialitaţii s-au adus argumente precum: garantarea imparţialitaţii şi prevenirea arbitrariului datorita controlului reciproc dintre judecatori, posibilitatea formarii judecatorilor tineri prin formarea unui complet înpreuna cu judecatori mai experimntaţi, garantarea unei justiţii mai bune datorita schimbului de idei între membrii completului.. Bineînţeles ca şi acestui sistem i se poate reproşa ca este mai costisitor şi ca existenţa mai multor judecatori nu este întotdeauna o garanţie penru înfaptuirea justiţiei în condiţii mai bune, mai ales atunci când pregatirea deficitara a unora dintre membrii completului face ca aceştia sa fie influenţaţi de unul dintre aceştia.
Noua lege de organizare judiciară, în forma modificată, a adopat un sistem mai suplu, încercând sa îmbine avantajele celor două sisteme cunoscute. În prima instanţa, în faţa judecatoriilor, tribunalelor şi curţilor de apel, de principiu cauza este judecata de un singur judecator. În căile de atac, în care se realizeaza controlul ierarhic, funcţionează principiul colegialitaţii în formarea completului – doi judecatori în apel şi trei în recurs. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este consacrat principiul colegialităţii în forma completului de trei judecatori, completului format din nouă judecatori sau Secţiilor Unite ( în acest caz la judecata trebuind să ia parte cel puţin două trimi din numărul judecătorilor în funcţie ).
