Sistemul cărţii funciare potrivit Legii nr. 7/1996

1. Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7 din 13 martie 1996, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 61 din 26 martie 1996. A suferit modificări substanţiale prin O.U.G. nr. 41 din 27 mai 2004, publicată în M. Of. nr. 509 din 7 iunie 2004, şi prin Legea nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005. În temeiul articolului II al Titlului XII al Legii nr. 247/2005, Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare a fost republicata în M. Of. nr. 201 din 3 martie

 

Prin instituţia cadastrului se urmăreşte realizarea unui cadastru general al ţării,  încă  nerealizat, cu toate că au existat mai multe tentative în acest sens (Legea cadastrului nr. 93/1933; Legea fondului funciar nr. 59/1974), iar prin instituţia cărţilor funciare, se urmăreşte crearea la nivelul întregii ţări a unui sistem real, unic şi unitar de evidenţă juridică a strămutării, constituirii şi stingerii drepturilor reale imobiliare.

Baza tehnică a cărţilor funciare o constituie documentele cadastrale ce cuprind date şi informaţii referitoare la imobile, drepturile de proprietate asupra acestora şi la proprietari. Fără măsurători şi evidenţe cadastrale nu se poate trece la un sistem real de publicitate imobiliară.

Sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de  publicitate imobiliară.

2. Cadastrul general este sistemul unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării.

Funcţiile cadastrului:

• funcţia tehnică constă în determinarea, pe bază de măsurători, a poziţiei, configuraţiei şi mărimii suprafeţelor terenurilor pe destinaţii, categorii de folosinţă şi pe proprietari, precum şi ale construcţiilor;
• funcţia economică în cadrul căreia se evidenţiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor şi calculării impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacţii imobiliare. Agenţia Naţională şi oficiile teritoriale din subordine au obligaţia de a furniza, la cerere, organelor abilitate, evidenţele necesare stabilirii valorii de impunere;
• funcţia juridică realizată prin identificarea proprietarilor pe baza actelor de proprietate, şi prin înscrierea în cartea funciară.

Cadastrul general se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ teritoriale: comună, oraş sau municipiu, judeţ şi la nivelul întregii ţări.

Prin sistemul de cadastru general se realizează:

1. identificarea, descrierea şi înregistrarea în documentele cadastrale a imobilelor prin natura lor, măsurarea şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;
2. asamblarea şi integrarea datelor furnizate de cadastrele de specialitate;
3. identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciară cu caracter definitiv;

 

1. furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe pentru stabilirea corectă a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele

Organizarea şi conducerea cadastrului general la nivel central au fost încredinţate Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Guvernului, care a fost înfiinţat prin H.G. nr. 1038/1996, publicată în Monitorul Oficial  nr. 284 din 12 noiembrie 1996, iar oficiile de cadastru şi organizarea teritoriului aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, au fost reorganizate ca oficii de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 7/1996, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 41/2004, s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, instituţie publică cu personalitate juridică, unica autoritate în domeniu, aflată în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin reorganizarea Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie, şi preluarea activităţii privind publicitatea imobiliară de la Ministerul Justiţiei. Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitatea Imobiliară a fost înfiinţată prin H.G. nr. 1210/29 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 718 din 9 august 2004 (republicată în M. Of. nr. 386 din 5 mai 2006).

La nivelul fiecărui judeţ şi în municipiul Bucureşti s-au înfiinţat oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară ca unităţi cu personalitate juridică în subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea oficiilor judeţene de cadastru, geodezie şi cartografie şi al municipiului Bucureşti şi a birourilor de carte funciară de pe lângă judecătorii.

Prin Legea nr. 247/2005, acestea au primit denumirea generică de oficii teritoriale.

Oficiul teritorial controlează, avizează şi recepţionează, după caz, lucrările de geodezie, topografie, cadastru şi cartografie. Modul de avizare, verificare şi recepţie a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei, topografiei şi cartografiei se stabileşte prin regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, cu consultarea uniunii profesionale înfiinţată prin lege specială.

În cadrul oficiilor teritoriale funcţionează baza de date a cadastrului.

La nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale se înfiinţează birouri de cadastru şi publicitate imobiliară, denumite în continuare birouri teritoriale, în subordonarea oficiilor teritoriale. Modul de organizare şi funcţionare, numărul, precum şi arondarea birourilor teritoriale pe unităţi administrativ-teritoriale, se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al  Agenţiei Naţionale.

 

Se înfiinţează Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie ca unitate cu personalitate juridică în subordinea Agenţiei Naţionale, prin reorganizarea Institutului de Cadastru, Geodezie, Fotogrammetrie şi Cartografie.

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară are următoarele atribuţii principale:

1. coordonează şi controlează executarea lucrărilor de cadastru şi asigură înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliară la nivelul întregii ţări;
2. controlează executarea lucrărilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie şi teledetecţie la nivelul întregii ţări;
3. elaborează regulamente şi norme, promovează tehnici, procedee şi metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene, conform progreselor ştiinţifice şi tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei şi publicităţii imobiliare;
4. autorizează persoanele fizice şi juridice care pot executa lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei, pe teritoriul României, în condiţiile legii speciale care reglementează înfiinţarea uniunii profesionale a acestora;
5. organizează şi administrează fondul naţional de geodezie şi cartografie, precum şi baza de date a sistemului de cadastru general;
6. asigură, în condiţiile legii, executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale;
7. asigură executarea şi actualizarea hărţilor oficiale;
8. avizează conţinutul topografic al hărţilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor şi al altor documente cartografice destinate uzului public;
9. pune la dispoziţia autorităţilor publice şi a altor instituţii interesate, în condiţiile legii, situaţii statistice de sinteză privind terenurile şi construcţiile;
10. îndeplineşte sarcinile ce rezultă din angajamentele internaţionale în domeniul său de activitate;
11. participă la organizarea şi coordonarea măsurătorilor în vederea aplicării legilor funciare;
12. avizează tehnic expertizele efectuate de către experţii judiciari în specialitatea topografie, geodezie şi cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea instanţelor de judecată. Avizele menţionate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui regulament comun, elaborat de Agenţia Naţională şi Ministerul Justiţiei;

 

1. asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifică sau se sting, la cererea notarului public sau a titularului dreptului ori a celorlalte persoane interesate;
2. asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte funciară;
3. asigură înscrierea altor raporturi juridice, drepturi personale, interdicţii, incapacităţi şi litigii judiciare în legătură cu bunul imobil;
4. asigură formarea şi specializarea personalului de specialitate în publicitate imobiliară prin intermediul Institutului Naţional al Registratorilor; structura, organizarea şi modul de administrare ale institutului se stabilesc şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi;
5. r) îndeplineşte şi alte atribuţii ce au legătură cu activitatea specifică.

Atribuţiile şi răspunderile oficiilor de cadastru şi publicitate imobiliară, precum şi ale  Centrului Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie se stabilesc prin regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, aprobate prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale.

Potrivit art. 13 din H.G. nr. 1210/2004, republicată, Oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară îndeplinesc următoarele atribuţii principale:

1. înscriu imobilele în evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară;
2. asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifică sau se sting, la cererea titularului dreptului, a notarului public ori a celorlalte persoane interesate;
3. înscriu alte raporturi juridice, drepturi personale, interdicţii, incapacităţi şi litigii judiciare în legătură cu bunul imobil; asigură înscrierea căilor de atac împotriva înregistrărilor de carte  funciară;
4. înscriu radierea drepturilor reale, la cererea titularului dreptului sau a celorlalte persoane interesate;
5. avizează tehnic, înainte de depunerea lor în instanţa de judecată, expertizele topocadastrale întocmite de experţii judiciari, în baza unui regulament elaborat în comun de Agenţia Naţională şi de Ministerul Justiţiei;
6. avizează planul urbanistic general;
7. avizează documentaţiile de scoatere din circuitul agricol al terenurilor;
8. autorizează persoanele fizice care execută lucrări tehnice de cadastru;

 

1. organizează, coordonează şi execută măsurătorile pentru punerea în posesie a titularilor prevăzuţi de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare;
2. verifică periodic starea fizică a punctelor din reţelele de sprijin, conform normelor şi regulamentelor emise de Agenţia Naţională;
3. pune la dispoziţia autorităţilor publice şi a altor instituţii interesate, în condiţiile legii, situaţii statistice şi de sinteză privind terenurile şi construcţiile;
4. furnizează persoanelor fizice şi juridice, contra cost, servicii şi informaţii conform tarifelor în vigoare;
5. avizează împreună cu instituţiile de specialitate de la nivelul judeţean şi local proiectele de organizare a teritoriului pe categorii de folosinţă agricolă şi stabilirea reţelei de drumuri agricole;
6. îndrumă activitatea desfăşurată de serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultură, constituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;
7. asigură evidenţa documentaţiilor de schimbare a categoriei de folosinţă a terenurilor şi a suprafeţelor aferente.

Activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită de  registratori de carte funciară, denumiţi în continuare registratori, numiţi prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, în urma unui concurs organizat de aceasta.

Numărul registratorilor pentru fiecare oficiu teritorial se stabileşte prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale.

În cadrul oficiilor teritoriale, activitatea de publicitate imobiliară este în responsabilitatea unui registrator – şef iar în cadrul birourilor teritoriale în responsabilitatea unui registrator coordonator, numiţi prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale, în urma unui concurs.

Poate fi numită registrator persoana care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:

1. are cetăţenia română şi are capacitatea drepturilor civile;
2. este licenţiat în drept;
3. nu are antecedente penale;
4. se bucură de o bună reputaţie;
5. cunoaşte limba română;
6. este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea funcţiei;

 

1. a îndeplinit timp de 5 ani funcţia de asistent-registrator sau a exercitat timp de 3 ani funcţia de notar, judecător, procuror, avocat, consilier juridic sau altă funcţie de specialitate juridică.

Absolvenţii Institutului Naţional al Registratorilor au prioritate la ocuparea posturilor vacante de registratori. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de registratori se va face numai dacă acestea nu au fost ocupate de absolvenţii Institutului.

Până la data organizării concursului, registratorii pot fi numiţi din cadrul angajaţilor serviciilor de publicitate imobiliară care, deşi nu îndeplinesc condiţiile de studii, au cel puţin 5 ani de experienţă în domeniul publicităţii imobiliare.

Registratorul răspunde pentru activitatea sa în condiţiile legii.

În cadrul Agenţiei Naţionale funcţionează Direcţia de publicitate imobiliară care organizează, coordonează şi controlează activitatea de publicitate imobiliară din cadrul oficiilor teritoriale, în vederea respectării legilor şi reglementărilor în materie.

Centrul Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie îndeplineşte următoarele atribuţii principale (art. 14 din H.G. nr. 1210/2004, republicată):

1. proiectarea, execuţia şi întreţinerea reţelelor geodezice naţionale şi a sistemului naţional de staţii permanente GPS;
2. realizarea şi întreţinerea hărţilor oficiale ale României în format analogic şi digital şi a modelului digital al terenului, în colaborare cu alte instituţii abilitate;
3. realizarea şi întreţinerea evidenţelor limitelor administrative ale teritoriului României;
4. prelucrarea imaginilor fotoaeriene şi a înregistrărilor de teledetecţie;
5. participarea la realizarea şi administrarea bazei de date cartografice naţionale;
6. realizarea de produse cartografice derivate din datele existente în Fondul Naţional Geodezic;
7. participarea la integrarea în baza de date geodezice şi cartografice naţionale a datelor obţinute din recepţia lucrărilor tehnice de specialitate;
8. participarea la realizarea metodologiilor şi specificaţiilor tehnice, respectiv propunerea de standarde tehnologice, a modelelor şi structurilor de date geodezice-cartografice;
9. verificarea şi etalonarea aparaturii de specialitate, în colaborare cu Institutul Naţional de Metrologie;
10. asigurarea cercetării în domeniile de activitate ale geodeziei, fotogrammetriei, cartografiei şi teledetecţiei;

 

1. crearea şi dezvoltarea sistemelor, tehnologiilor şi a bazelor de date prin surse proprii şi/sau în colaborare cu terţii;
2. participarea la realizarea proiectelor internaţionale angajate de Agenţia Naţională.
3. Cadastrele de specialitate sunt subsisteme de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile  sub  aspect  tehnic  şi  economic,  cu  respectarea  normelor  tehnice  elaborate   de
   • şi a datelor de bază din cadastrul general, privind suprafaţa, categoria de folosinţă şi proprietarul.

Potrivit art. 4, ministerele, alte instituţii centrale de stat, regiile autonome şi alte persoane juridice organizează cadastrul de specialitate în domeniile: agricol, forestier, apelor, industrial, extractiv, imobiliar-edilitar, transporturilor rutiere, feroviare, navale, aeriene, turismului, zonelor protejate, naturale şi construite, celor cu risc ridicat de calamităţi naturale ori supuse poluării şi degradării şi altele asemenea.

Prin O.U.G. nr. 41/2004, a fost abrogat art. 4 al Legii nr. 7/1996, iar noţiunea de cadastru de specialitate a fost redefinită ca „sistem informaţional specific domeniului de activitate.

4. Cadastrele locale. Cadastrele întocmite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale – comună, oraş şi municipiu – alcătuiesc baza tehnică a cărţilor funciare, deoarece acestea se întocmesc, se numerotează şi se ţin pe aceste localităţi.

La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale – comună, oraş şi municipiu – lucrările tehnice de cadastru constau în (art. 10):

1. stabilirea, potrivit legii, a hotarelor unităţii administrativ-teritoriale şi a limitelor intravilane componente;
2. identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar şi determinarea formei şi dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale;
3. consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti;
4. întocmirea documentelor tehnice

Delimitarea şi marcarea hotarelor administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale – comună, oraş şi municipiu -, precum şi limitele intravilanelor localităţilor se face de către comisia stabilită în acest scop prin ordinul prefectului; regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de delimitare se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

 

Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor, sunt:

1. registrul cadastral al imobilelor;
2. indexul alfabetic al proprietarilor;
3. registrul cadastral al proprietarilor;
4. planul cadastral şi anexele la partea I a cărţii

Planul cadastral conţine reprezentarea grafică a datelor din registrele cadastrale, referitoare la imobilele din cadrul unităţilor administrativ-teritoriale – comune, oraşe şi municipii – şi se păstrează la oficiul teritorial.

Registrele, planurile cadastrale şi anexele la partea I a cărţii funciare vor sta la baza  completării sau, după caz, a întocmirii din oficiu a cărţilor funciare, la finalizarea măsurătorilor cadastrale la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale. O copie a acestora se păstrează în arhiva oficiilor teritoriale. Un exemplar din planurile şi registrele cadastrale se transmite cu titlul gratuit la consiliile locale.

Planurile, registrele cadastrale şi anexele la partea I a cărţii funciare se ţin la zi, în concordanţă cu documentaţiile cadastrale întocmite pentru înscrierea actelor şi faptelor juridice, în baza cererilor şi comunicărilor făcute potrivit legii.

Completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelei geodezice naţionale necesare întocmirii şi ţinerii la zi a planurilor cadastrale şi hărţilor topografice se realizează sub coordonarea Agenţiei Naţionale.

5. Pentru punerea în aplicare a legii, sub aspectul reglementării publicităţii imobiliare, a fost adoptat Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară ale judecătoriilor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2371/C/1997, publicat în Monitorul Oficial nr. 84 din 23 februarie 1998. În prezent, este în vigoare Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul nr. 633 din 13 octombrie 2006, emis de directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară publicat în Monitorul Oficial nr. 1049 din 29 decembrie

Prin ordinul ministrului justiţiei, nr. 1330/C/25.06.1999, s-a dispus ca începând cu data de 1 iulie 1999, să se treacă la înfiinţarea cărţilor funciare cu caracter nedefinitiv, în baza art. 61 din lege, urmând ca la momentul definitivării lucrărilor cadastrului general pentru fiecare unitate administrativ- teritorială, să se procedeze la deschiderea cărţilor funciare definitive.

 

Sunt aplicabile toate principiile mai puţin principiul efectului constitutiv al înscrierii în cartea funciară.

Potrivit art. 58 alin. (2), în regiunile de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare, până la deschiderea cărţii funciare, privilegiile şi ipotecile legale, sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor şi veniturilor sale, punerea în mişcare a acţiunii penale, precum şi acţiunile pentru apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciară vor continua să fie înscrise în vechile  registre de publicitate imobiliară.

6. Prin imobil se înţelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcţii, aparţinând aceluiaşi proprietar. Una sau mai multe parcele alăturate, de pe teritoriul unei unităţi administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinţă, aparţinând aceluiaşi proprietar, formează imobilul definit la art. 1 alin. (3), se identifică printr-un număr cadastral unic şi se înscrie într-o carte funciară. Este ceea ce anterior era definit ca fiind corpul de

Prin parcelă se înţelege suprafaţa de teren cu aceeaşi categorie de folosinţă.

Corpul de proprietate era format din unul sau mai multe imobile alipite, de pe teritoriul unei localităţi, aparţinând aceluiaşi proprietar.

Partida cadastrală era constituită din mai multe corpuri de proprietăţi, de pe teritoriul aceleiaşi localităţi, aparţinând unui proprietar, şi se înscrie în aceeaşi carte funciară.

7. Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din acelaşi teritoriu administrativ şi se realizează de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pentru imobilele situate în raza de activitate a

Cărţile funciare întocmite şi numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localităţi alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se ţine de  către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate este situat imobilul respectiv.

Acest registru se întregeşte cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu registrul cadastral al imobilelor, indicând numărul cadastral al imobilelor şi numărul de ordine al cărţilor funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor şi cu o mapă în care se păstrează cererile de înscriere, împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii.

 

Imobilele ce aparţin domeniului public şi domeniului privat al statului sau, după caz, al   unităţii administrativ-teritoriale, se vor înscrie în cărţi funciare speciale ale unităţii administrativ- teritoriale pe care sunt situate, cu excepţiile prevăzute de lege.

Cărţile funciare speciale se ţin de către birourile teritoriale ale oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară.

8. Alcătuirea cărţii funciare. Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei şi numele localităţii în care este situat imobilul, precum şi din trei părţi:
   1. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde:
9. numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului;
10. suprafaţa imobilului, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz, construcţiile;
11. planul imobilului cu vecinătăţile, descrierea imobilului şi inventarul de coordonate al amplasamentului, pentru fiecare imobil în parte, constituie anexa la partea I, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale.
    1. Partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate, care cuprinde:
12. numele proprietarului;
13. actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum şi menţionarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;
14. strămutările proprietăţii;
15. servituţile constituite în folosul imobilului;
16. faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la proprietate;
17. orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărţii funciare, cu privire la înscrierile făcute.
    1. Partea a III-a, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate şi sarcini, care va cuprinde:
18. dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinţă, abitaţie, servituţile în sarcina fondului aservit, ipoteca şi privilegiile imobiliare, precum şi locaţiunea şi cesiunea de venituri pe timp mai mare de 3 ani;
19. faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum şi acţiunile privitoare la drepturile reale înscrise în această parte;
20. sechestrul, urmărirea imobilului sau a veniturilor sale;

 

1. orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute în această parte.
2. Efectele înscrierii. Înscrierile în cartea funciară îşi vor produce efectele de opozabilitate faţă de terţi de la data înregistrării cererilor; ordinea înregistrării cererilor va determina rangul înscrierilor. Dacă mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodată la biroul teritorial, ele vor primi provizoriu acelaşi rang, urmând ca instanţa să hotărască asupra rangului

fiecăreia.

Dacă au fost depuse deodată mai multe cereri având ca obiect înscrierea mai multor drepturi  de ipotecă asupra aceluiaşi imobil, ele vor primi acelaşi rang.

Dobânditorul anterior poate cere instanţei judecătoreşti să acorde înscrierii sale rang preferenţial faţă de înscrierea efectuată la cererea unui terţ, care a dobândit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau care a fost de rea-credinţă la data încheierii actului.

Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale sunt opozabile faţă de terţi, fără înscrierea în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune, vânzare silită şi uzucapiune. Aceste drepturi   se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul înţelege să dispună de ele.

Potrivit art. 26 alin. (3), care nu constituie decât o repetare a frazei finale a alineatului (1) al aceluiaşi articol, titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate, nu poate însă dispune de ele, decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară.

În aceleaşi condiţii sunt opozabile faţă de terţi şi drepturile reale dobândite de stat şi de orice persoană, prin efectul legii, prin expropriere sau prin hotărâri judecătoreşti.

În conformitate cu prevederile art. 32 din lege, Efectul de opozabilitate al înscrierilor este inoperant cu referire la:

1. suprafaţa terenurilor, destinaţia, categoria de folosinţă, valoarea sau alte asemenea aspecte;
2. restricţii aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinătate, expropriere sau prin prevederi legale privind protecţia ecologică, sistematizarea localităţilor şi alte asemenea
3. Felurile înscrierilor. Se pot face mai multe feluri de înscrieri.

Intabularea, având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale. Este înscrierea prin care se realizează opozabilitatea faţă de terţi a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale.

Potrivit art. 20 alin. (1) dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil.

 

Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară, cu consimţământul titularului dreptului; acest consimţământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arătat în înscriere; dacă dreptul ce  urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane.

Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorităţii administrative, vor înlocui acordul de voinţă cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor

Modificarea conţinutului unui drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie, dacă legea nu dispune altfel, potrivit regulilor stabilite pentru dobândirea şi stingerea drepturilor reale (de exemplu, reducţiunea inscripţiei ipotecare).

Înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiţia justificării ulterioare. Înscrierea provizorie poate fi cerută în următoarele situaţii:

1. când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condiţie suspensivă;
2. când se solicită intabularea unui drept real în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ce nu a rămas irevocabilă;
3. dacă se dobândeşte un drept tabular care, anterior, a fost înscris provizoriu;
4. dacă debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca ori privilegiul imobiliar;
5. dacă pentru soluţionarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare, care nu aduc însă atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris şi nu fundamentează noi capete de cerere. În acest din urmă caz, solicitantul va fi înştiinţat pentru a depune într-un termen stabilit, după caz, de registrator, înscrisurile necesare, sub sancţiunea radierii înscrierii provizorii. Dacă înscrisurile vor fi depuse în termenul fixat, se va proceda la justificarea înscrierii provizorii, printr-o încheiere dată de registratorul de carte funciară.

Înscrierea provizorie devine opozabilă terţilor cu rangul determinat de cererea de înscriere,  sub condiţie şi în măsura justificării ei.

Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimţământului celui în contra căruia s-a efectuat înscrierea provizorie, a unei hotărâri judecătoreşti irevocabile ori a încheierii registratorului de carte funciară, în situaţia ultimului caz de înscriere provizorie menţionat.

 

Justificarea radierii dreptului de ipotecă se va face în baza consimţământului dat în formă autentică al titularului dreptului de ipotecă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitivă şi irevocabilă.

Justificarea unei înscrieri provizorii îşi întinde efectul asupra tuturor înscrierilor care s-au  făcut condiţionat de justificarea ei; nejustificarea unei înscrieri provizorii atrage, la cererea celui interesat, radierea ei şi a tuturor înscrierilor care s-au făcut condiţionat de justificarea acesteia.

Notarea, având ca obiect înscrierea drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice referitoare la starea şi capacitatea persoanelor, acţiunilor şi căilor de atac în justiţie, precum şi a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară. Prevederile art. 38 din  lege arată: „Actele şi faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea şi capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară, vor putea fi înscrise la cerere, cu  efect de opozabilitate pentru terţe persoane.”

Înscrierea intenţiei de a înstrăina sau ipoteca. Potrivit art. 39, proprietarul unui imobil poate cere ca intenţia sa de a înstrăina sau de a ipoteca să fie înscrisă, arătând, în acest din urmă caz, suma ce urmează să se garanteze prin ipotecă. Dacă se săvârşeşte înstrăinarea sau ipotecarea, dreptul înscris va avea rangul înscrierii intenţiei.

Înscrierea intenţiei de a înstrăina sau de a ipoteca îşi pierde efectul prin trecerea unui termen de două luni de la data înregistrării cererii. Data la care această înscriere îşi pierde efectul se menţionează atât în înscriere, cât şi în încheierea care a ordonat-o.

11. Procedura înscrierii. Înscrierea se face în următoarele cazuri:
    • dacă este cerută de cel îndreptăţit în legătură cu un drept real sau personal, un fapt sau un raport juridic referitor la un drept;
    • dacă notarul public a cerut din oficiu efectuarea înscrierii;
    • dacă instanţa a transmis din oficiu o hotărâre rămasă defintivă şi irevocabilă rămasă definitivă şi irevocabilă, constitutivă sau declarativă asupra unui drept

Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru şi publicitate imobiliară.

În cazul hotărârii judecătoreşti, se va prezenta o copie legalizată, cu menţiunea că este definitivă şi irevocabilă.

 

Cererile de înscriere se vor înregistra de îndată în registrul de intrare, cu menţionarea datei şi a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor.

Dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la acelaşi birou teritorial, drepturile de ipotecă şi privilegiile vor avea acelaşi rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecată să se hotărască asupra rangului şi asupra radierii încheierii nevalabile.

Înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părţilor interesate, cu excepţia cazurilor  în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de înscriere se îndreaptă la biroul unde se află cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea.

Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului original, hotărârii judecătoreşti sau hotărârii autorităţii administrative, urmează să strămute, să constituie, să modifice, să dobândească sau să stingă un drept tabular.

Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:

1. de mandatarul general al celui îndrituit;
2. de oricare dintre titularii aceluiaşi

Creditorul a cărui creanţă certă şi exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărâre judecătorească, ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorităţii administrative, va putea cere instanţei, în numele şi în folosul debitorului său, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini.

Debitorul care a plătit valabil creanţa ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii, dacă înfăţişează înscrisul original al cesiunii şi chitanţa doveditoare a plăţii.

Cererea se rezolvă prin pronunţarea unei încheieri fără citarea părţilor.

În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere.

Înscrisul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege;
2. indică numele părţilor;
3. individualizează imobilul printr-un identificator unic;
4. este însoţit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română;
5. este însoţit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii În conformitate cu prevederile art. 54

 

alineatul (1) fraza finală din Legea nr. 7/1996, republicată, pe perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în  cartea funciară, cu excepţia aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. Potrivit articolului 58 alineatul (3)  din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, perioada de valabilitate a extrasului de carte funciară pentru autentificare, perioadă în care cartea funciară este blocată, este de 5 zile lucrătoare (în care se include şi ziua depunerii cererii de eliberare  a menţionatului extras).

Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului şi al cărţii funciare, precum şi a părţii cărţii funciare în care urmează a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica poziţiile ce au fost radiate şi numele celui în favoarea sau împotriva  căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor.

În cazul în care identificarea cadastrală a imobilului nu este posibilă, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentaţii cadastrale întocmite şi recepţionate conform prevederilor prezentei legi.

Dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciară nu întruneşte condiţiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivată. Despre respingerea cererii se face menţiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrării acesteia, precum şi în cartea funciară (art. 55 din regulament).

Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauză, în termen de 15 zile de la pronunţarea încheierii, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data înregistrării cererii.

Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de  la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial şi se va înscrie din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat să înainteze plângerea judecătoriei  în a cărei rază de competenţă teritorială se află imobilul, însoţită de dosarul încheierii şi copia cărţii funciare.

Hotărârea pronunţată de judecătorie poate fi atacată cu apel. În conformitate cu prevederile  art. 299 C. pr. civ., decizia pronunţată în apel este supusă recursului.

Hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului teritorial  de către instanţa care s-a pronunţat ultima asupra fondului.

Înscrierea făcută în temeiul acestei hotărâri judecătoreşti îşi produce efectele de la  înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.

 

În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, notările făcute se radiază din oficiu.

12. Rectificarea şi modificarea cărţii funciare. În cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea

Erorile materiale săvârşite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.

Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenţa dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se  poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.

Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declaraţie autentică, fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor şi cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenţiei Naţionale. Evident, acest regulament se referă la operaţiunile juridice şi tehnice pe care le vor realiza birourile teritoriale şi nu se va referi la aspectele ce ţin de rezolvarea de către instanţe a acţiunii în rectificare.

 

Potrivit art. 34, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară, dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a constatat că:

1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greşit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanţă cu situaţia reală actuală a imobilului.

Acestea sunt, deci, cazurile în care se poate promova acţiunea în rectificare.

Termenul de promovare a acţiunii în rectificare. Regula stabilită de prevederile art. 35 alin.

• este aceea că sub rezerva prescripţiei dreptului material la acţiunea în fond, acţiunea în rectificare este imprescriptibilă. Excepţii:

 

• faţă de terţele persoane care au dobândit cu bună-credinţă un drept real prin donaţie sau legat, termenul este de 10 ani şi curge din ziua când s-a înregistrat cererea lor de înscriere, afară de cazul în care acţiunea în fond nu s-a prescris mai înainte;
• acţiunea în rectificare, întemeiată pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe greşita calificare a dreptului înscris, se va putea îndrepta şi împotriva terţelor persoane care şi-au înscris un drept real, dobândit cu bună-credinţă şi prin act juridic cu titlu oneros, bazându- se pe cuprinsul cărţii funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acţiunea de fond nu s-a prescris. Dacă acţiunea în rectificare a fost înscrisă în cartea funciară, hotărârea judecătorească va fi opozabilă şi terţelor persoane care au dobândit dreptul după înscriere.

Hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu va fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acţiunea nu a fost admisă.