Pentru a intelege la ce se refera sistemul sanctionator actual trebuie sa ne indreptam privirea spre originea lui si spre factoriI care au dus la aparitia acesui sistem. Analizand acest sistem al sanctiunilor o sa vedem faptul ca pedeapsa penala reprezinta consecinta care il priveste direct pe infractor ca si urmare a tragerii sale la raspunderea penala.

PrincipiIle aplicarii legiI penale

Conform actualului Cod Penal aflat in vigoare din anul 2014, legea penala se va aplica numai infractiuniilor savarsite in timpul in care ea se afla in vigoare potrivit principiului activitatii legi penale. Pe langa acest principiu mai intalnim un alt principiu regasit sub infatisarea aplicarii legii mai favorabile care are doua cazuri distincte ,daca pe parcursul judecarii faptei respective intervin mai multe legi penale se va aplica legea cea mai favorabila. Pe langa aceasta situatie legat tot de acest principu se va aplica o lege mai favorabila unui condamnat definitiv daca dupa condamnarea sa definitiva intervine o lege care prevede aceeasi pedeapsa dar cu un maxim special mai mic, sanctiunea aplicata se va reduce la acest maxim^[1].

Pe langa aceste principii care fac referire la aplicarea legii penale mai intalnim si altele precum: principiul retroactivitatii(aplicarea pentru fapte anterioare legi), principiul ultraactivitatii(aplicarea pentru fapte posterioare legii), universalitatea legii penale, etc^[2].

Originile criminologiei si pasii pana la sistemul sanctionator actual

Aceste princiipii redate mai sus fac parte din cotidian, din codul penal actual romanesc aflat in vigoare , insa acest fapt nu trebuie sa ne duca cu gandul la o trasatura contemporana si sa ne faca se ne gandim ca faptele cu caracter penal sunt ceva nou si de actualitate , iar pedepsirea autorilor si introducerea lor intr-un sitem sanctionator este ceva nou. Pentru a intelege mai bine tot sistemul sanctionator ar trebui sa facem o incursiune in trecut si sa luam firul istoric al criminologiei si formele sub care aceasta a fost acaparata, cercetata si aplicata de catre legiuitorii timpului trecut si viitor pentru a pedepsi, constrange sau reeduca vinovatii .

Astfel ca pe baza izvoarelor pe care le detinem putem mentiona faptul ca criminologia si sitemul de sanctiuni au radacini mai vechi decat aproape toate celelalte stiinte derivate din dreptul penal^[3]. Din cele mai vechi timpuri omenirea a fost interesata de studierea fenomenului criminal, astfel ca pe parcursul istoriei diferiti filozofi precum Efes sau Elea, au incercat acest lucru precum si istoricii au explicat si identificat acest fenomen . Insa acest fapt nu a ajuns la un numitor comun ci doar s-a ajuns pe parcurs la concluzia ca de la primele impartiri comunitare, criminalitatea a aparut ca un fenomen social.

Primul cod de Legi

Luand firul istoric sub lupa cercetarii noastre descoperim ca primele preocupari ale societatii indreptate catre cei vinovati de faptele sale se intind mult mai departe in istorie decat am putea noi anticipa.

Astfel ca primul cod de legi cunoscut sub numele de Codul lui Hammurabi este datat in jurul anilor 1728-1686 inaintea erei noastre^[4] . Acest prim cod dat de regele Hammurabi pentru regatul sau cuprindea o serie de supozitii regale date , care urmareau o atenuare a antagonismelor si a conflictelor sociale prin elaborarea unor norme juridice precise si stabile. Codul cuprindea 282 de articole daltuite pe lespezi de piatra.

Alte exemple de codificare si de aplicare a sanctiunilor in urma rezvratirii si nesupunerii la normele sociale le regasim in Egiptul antic unde exista pedeapsa cu moartea la diferite fapte care puneau in pericol existenta statului. Printre aceste fapte regasim rebeliunea, conspiratia, violul, adulterul feminin si profanarea mormintelor regale de asemena si judecatorii corupti primeau pedeapsa capitala fiind obligati sa se sinucida^[5]. Tot ca si exemple din antichitate le regasim pe cele din Grecia antica care erau reglementari juridice precise, cunoscute de toti membrii societatii si aplicabile tuturor in mod egal,prin firul timpului , iesind in evidenta conceptele atenienilor Dracon si Salon ambii evidentiati de istoria dreptului prin claritatea textelor si asprimea pedepselor prevazute.

In societatea romana Cicerone, Quintilian si Seneca inspirandu-se si acestia de la mari filozofi greci au atribuit represiunii o finalitate complexa, pedeapsa servind atat ca si indreptare faptuitorului cat si intimidarea membrilor colectivitatii pentru ai determina pe acestia sa il ia drept exemplu si sa nu comita la randul lor astfel de fapte.

Evul mediu nu aduce mari schimbari in sistemul represiv ci reprezinta am putea spune o perioada de stagnare relativa in raport cu antichitatea, ca si noutati apar trimiterile cu tenta religioasa prin care faptasul urma sa raspunda atata in fata formelor de judecata cat si in fata lui Dumnezeu. Spre sfarsitul evului mediu in perioada iluminista apar noi teorii legate de sistemul sanctionator si de aplicarea pedepselor iar marii filozofii precum Kant sau Fichete au adus in prim plan necesitatea justitiei si aplicarea ei fara releva din ideologia lor ca fara aceasta societatea ar fi o monstrozitate.

Sistemul sanctioator actual romanesc

Dupa aceasta incursiune scurta in istoria regelmentarilor si incercarilor de codificare a normelor juridice o sa trecem la sistemul sanctionator din Romania. In prezent reglementate in actualul cod penal regasim trei tipuri de pedepse principale si anume detentiunea pe viata, pedeapsa cu inchisoare pe o durata limitata si amenda fata de codul penal . In codul penal din 1968 pedepsele principale erau detentiunea pe viata, inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani si amenda de la 100 la 50.000 lei, se vede astfel o modificare a sistemului sanctionator in fuctie de diferite perioade ale timpului si de imprejurari . Aceste trei pedepse principale actuale regasesc sub aripa lor o multitudine de alte pedepse care reies din ele si pe care o sa incerc sa le expun in randurile urmatoare.

In concordanta cu pedepsele principale actuale din sistemul sanctionator actual exista si pedepse accesorii, acestea constau in interzicerea unor drepturi. Alaturi de acestea regasim si pedepsele complementare care interzic unele drepturi, degradarea militara, amenda, etc.

Luandu-le in ordine dupa gravitatea pe care o prevad pe prim plan in sistemul sanctionator actual romanesc regasim.

Detentiunea pe viata

Detentiunea pe viata consta in privarea de libertate pe durata nedeterminata si se executa potrivit legi privind executarea pedepselor. Inainte de anul 1990 in Romania pentru faptele grave exista si pedeapsa capitala insa aceasta pedeapsa a fost abrogata in decurul anului 1990 , locul ei fiind luat de pedeapsa cu viata, neexistand in momentul de fata o pedeapsa mai severa sub umbrela sistemul sanctionator romanesc.

Aceasta pedeapsa este reglementata ca si pedeapsa principala pentru infractiunile cu o gravitate sporita. Aceasta poate fii prevazuta de lege ca o pedeapsa unica de exemplu in cazul infractiunii de genocid. Sau alternativ cu pedeapsa inchisorii in cazul omorului calificat prevazut de articolul 189 din Noul Cod Penal, in acest ultim caz instanta de judecata poate sa stabileasca in functie de criteriile prevazute in art 74 din Noul Cod penal fie pedeapsa inchisorii fie pedeapsa detentiuni pe viata. Detentiunea pe viata se aplica si in cazul altor fapte precum: „Cand sau stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea daca prin adaugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepsecu inchisoarea sau depasit cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin uan dintre infractiuniile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare se poate aplica pedeapsa cdetentiunii pe viata”^[6].

Pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica daca inculpatul a depasit varsta de 65 de ani ( in vechiul cod penal pragul era de 60 de ani), in acest caz instanta ii va aplica pedeapsa inchisorii de 30 de ani si ca pedeapsa complementara interzicerea unor drepturi pe o perioada de 5 ani. Inlocuirea detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii poate fii realizata si daca inculpatul a implinit varsta de 65 de ani pe durata executarii pedepsei, potrivit Noului Cod Penal inlocuirea este facultativa si nu obligatorie. Iar pentru a beneficia de aceasta facilitate PPL trebuie sa fii avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei, a facut progrese pentru o viitoare reintegrare in societate, si-a platit obligatiile civile.

Detentiunea pe viata nu se aplica de astfel minorului care va fii sanctionat doar cu masuri educative privative sau neprivative de libertate.

Pedeapsa cu inchisoarea

Aceasta este pedeapsa privativa de libertate prevazuta de lege , pedeapsa cu inchisoarea consta in plasarea celui condamnat intr-un loc de detentie pe durata stabilita in hotararea definitiva pronuntata de instanta de judecata. Limitele acestei pedepse sunt intre 15 zile si 30 de ani dupa cum regasim in Codul Penal. De asemenea in codul penal regasim si existenta unor paliere speciale ale pedepsei inchisorii, spre exemplu: 3 luni la 2 ani, de la 6 luni la 3 ani, de la 1 an la 5 ani, de la 2 la 7 ani, de la 3 la 10 ani, de la 5 la 12 ani, etc. Dupa cum putem vedea in functie de natura faptei si de gravitatea ei gasim o etajare pe perioade differentiate a pedepsei cu inchisoarea.

Atat detentiunea pe viata cat si pedeapsa cu inchisoarea se executa in spatii special amenajate adresate condamnatiilor care sunt menite sa ii rupa de mediul lor social si sa ii aduca in aceasta noua institutie in care isi executa pedeapsa si in care urmaresc diferite programe de reeducare menite pentru ai pregati in viitoarea lor revenire in libertate. Deci dupa cum putem vedea sistemul sanctionator urmareste atata sanctionarera cat si reeducarea detinutilor.

Executarea pedepselor privative de libertate se executa potrivit legi 254/2013 in 4 regimuri diferite iar in cele ce vor urma am sa le exepun descrescator in functie de gradul lor de severitate. Astfel ca gradul cel mai sporit de severitate il intalnim in cadrul a) regimului de maxima siguranta, acesta se aplica persoanelor condamnate la detentiunea pe viata, a celor care au pedepse de executat mai mari de 13 ani precum si celor care reprezinta risc pentru siguranta penitenciarului. Acesta nu se aplica celor care au implinit 65 de ani, femeilor insrcinate sau celor care au in grija un copil cu varsta de pana la 1 an sau persoanelor incadrate in gradul I de invalidatate precum si celor cu afectiuni locomotori grave. Acestora urmand sa li se aplice regimul inchis. b) regimul inchis, se aplica pentru pedepsele cuprinse intre 3 si 13 ani, insa in unele cazuri persoana condamnata poate fii incadrata in regimul imediat superior sau inferior in functie de natura si gravitatea faptei. c) regimul semideschis, se aplica pentru pedeapsa inchisorii cuprinsa intre 1 si 3 ani iar la fel ca la regimul inchis natura si gravitatea faptei pot incadra persoana condamnata in regimul imediat superior sau inferior. d) regimul deschis, se aplica pedepselor de pana la 1 an, insa la fel ca mai sus natura si modul de savarsire a infractiuni pot plasa persoana condamnata in regimul imediat superior^[7].

Dupa cum vedem pedeapsa cu inchisoarea face parte din sistemul sanctionator actual insa nu este singura caracteristica a acestui sistem de sanctionare a celor care incalca legea. Alaturi de pedeapsa inchisorii o sa regasim Amenda Penala care se aplica de catre instanta de judecata unei perosane fizice sau juridice pentru savarsirea unor infractiuni si consa in suma de bani pe care condamantul este obligat sa o plateasca statului. Amenda penala se calculeza dupa zile de amenda in cazul persoanelor fizice este cuprinsa intre 10 si 500 lei iar limitele temporale intre 30 si 400 zile-amenda. Amenda penala se aplica de astfel si persoanelor juridice si asemenea poate fii intalnita alaturi de pedeapsa inchisori ca si masura complementara. Pe langa acestea ca si sistem sanctionator mai putem numi munca in folosul comunitatii, contraventiile, etc.

In concluzie din cele prezentate mai sus putem vedea ca preocuparea pentru codificarea legilor menite sa pedepseasca faptele sau comportamentul care denatureaza societatea din cele mai vechi timpuri. Odata cu acestea vedem existenta si unui sistem sanctionator menit sa aplice pedeapsa cuvenita. Iar ca si exprimare de actualitate am analizat sistemul sanctionator actual romanesc cu pedepsele principale si ce reprezinta ele dupa modul lor de executare si cine se incadreaza in acestea. Sperand astfel ca am facut o expunere indestulatoare pentru analiza si intelegerea sitemului sanctionator actual care adesea incepe de la sentinta provizorie sau definitiva si se sfrseste odata cu ispasirea pedepsei.

Bibliografie

Mirela Gorunescu in Mihai Adrian Hotca(coord), Noul Cod Penal. Note. Corelatii. Explicatii, Editura Beck, Bucuresti, 2014
Tudor Amza, Cosmin Petronel Amza, Tratat de teorie si politica Criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2008
Ovidiu Tamas, Codul lui Hammurabi, Editura Poema, Baia Mare, 2001
Ovidiu Dramba, Istoria culturii si civilizatiei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985, Vol
Mihail Udroiu, Drept Penal. Partea generala Noul Cod Penal, Editura C.H Beck, Bucuresti, 2014
Legea nr. 254/2013, Privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate

^[1] Mirela Gorunescu in Mihai Adrian Hotca(coord), Noul Cod Penal. Note. Corelatii. Explicatii, Editura Beck, Bucuresti, 2014, pp. 3-4

^[2] Ibidem. Pp. 5-15

^[3] Tudor Amza, Cosmin Petronel Amza, Tratat de teorie si politica Criminologica, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2008, p. 15

^[4] Ovidiu Tamas, Codul lui Hammurabi, Editura Poema, Baia Mare, 2001

^[5] Ovidiu Dramba, Istoria culturii si civilizatiei, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985, Vol. 1 p. 61-105

^[6] Mihail Udroiu, Drept Penal. Partea generala Noul Cod Penal, Editura C.H Beck, Bucuresti, 2014, pp. 177-180

^[7] Legea nr. 254/2013, Privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate

Sistemul Sancționator Actual în România