SOCIETATEA PE ACŢIUNI

Potrivit articolului 3 din Legea nr.31/1990, societatea pe acţiuni este societatea ale cărei obligaţi sunt garantate cu patrimoniul social; acţionarii sunt obligaţi numai până la concurenţa capitalului social subscris.

Actiunile sunt fracţiuni ale capitalului social, şi totodată, titluri reprezentative ale contribuţiilor asociaţilor la formarea capitalului social.

Pe baza definiţiei generale a societăţii comerciale şi a dispoziţiilor legale menţionate, societatea pe acţiuni poate fi definită ca acea societate constituită prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite acţiuni pentru desfăşurarea unei activităţi comerciale, în scopul împărţirii profitului, şi care răspund pentru obligaţiile sociale numai în limita aporturilor lor.

Din definiţia dată rezultă caracterele societăţii pe acţiuni:

1. Societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati, denumiţi şi acţionari;
2. Capitalul social este divizat ţn actiuni, care sunt titluri de valoare negociabile şi transferabile;
3. Răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile sociale este limitată; ei răspund numai până la concurenţa capitalului social subscris.

Societatea pe acţiuni se constituie prin voinţa asociaţilor exprimată în actul constitutiv. Actul constitutiv se semnează de catre toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de către fondatori.

Ca în orice societate comercială, asociaţii societăţii pe acţiuni, denumiţi şi acţionari pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Pentru această formă de societate, legea impune un numar minim de acţionari, adică doi (art. 10, alin. 3 din Legea nr. 31/1990).

În cazul societăţii pe acţiuni, firma se compune dintr-o denumire proprie, de natura de a o deosebi de firma altor societăţi şi va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime “societate pe acţiuni”, sau prescurtat “S.A.” (art 35 din Legea nr. 26/1990).

În orice act de la societate trebuie să se arate, pe lângă elementele obişnuite (denumirea, numărul de ordine din Registrul Comerului, forma juridică şi sediul societăţii) şi capitalul social, din care cel efectiv vărsat, potrivit ultimei situaţii financiare anuale aprobate.

În contractul de societate trebuie să se prevadă capitalul social subscris şi cel varsat. Capitalul societăţii pe acţiuni nu poate fi mai mic de 90. 000 lei. Acest plafon ridicat al capitalului social poate crea unele probleme în asigurarea lui de către asociaţi. De aceea, legea consacră două modalităţi de formare a capitalului social, care sunt considerate şi ca modalităţi de constituire a societăţii pe acţiuni. Articolul 9 din Legea nr. 31/1990 prevede că societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică.

Prima modalitate constă în formarea capitalului social prin aporturile asociaţilor care constituie societatea. Această modalitate este denumită constituire simultană sau constituire fără apel la subscripţia publică.

A doua modalitate presupune formarea capitalului social şi din contribuţiile altor persoane decât fondatorii. Această modalitate este denumită constituire prin subscripţie sau publică.

În contractul de societate trebuie arătat aportul fiecărui asociat. Aportul poate fi numerar, în natura sau în creanţe. În societatea pe acţiuni, aportul constând în prestaţii în muncă sau servicii, nu este permis.

Contractul de societate trebuie să arate numărul şi valoarea nominală a acţiunilor şi să fie specificat dacă sunt nominative sau la purtator.

Valoarea nominală a acţiunii nu poate să fie mai mica de 0,10 lei.

Contractul de societate trebuie să precizeze numărul membrilor consiliului de administraţie sau modul de stabilire a acestui numar.

În contractul de societate trebuie  arătate datele de identificare a primilor cenzori ai societăţii sau a primului auditor financiar.

În contractul de societate se pot prevedea clauze speciale privind luarea deciziilor în adunarea generală şi modul de lucru al administratorilor. De asemena în contract trebuie să se prevadă clauze privind controlul gestiunii societăţii de către organele statutare şi controlul acesteia de catre acţionari, precum şi documentele la care acţionarii vor putea să aibă acces pentru a se informa şi a-şi exercita controlul.

1. Constituirea simultană sau concomitentă constă într-o procedură simplă de constituire a societăţii pe acţiuni, care este cea folosită şi în cazul constituirii societăţilor în nume colectiv, în comandită simplă şi cu răspundere limitată. În cazul în care exista cel puţin doi asociaţi, care acoperă prin aporturile lor întregul capital social şi efectuează vărsăminte de minimum 30% din capitalul social subscris, aceştia vor putea trece la constituirea societăţii pe acţiuni, prin încheierea actelor constitutive şi îndeplinirea formalităţilor prevăzute de lege.
2. Subscripţia publică apare atunci când fondatorii societăţii pe acţiuni nu au resursele financiare necesare pentru a subscrie întregul capital social al societăţii şi să verse minimul cerut de lege. Ei pot apela la subsripţia publică, adresată oricărei persoane care dispune de bani şi doreşte să îi investească prin cumpărarea de acţiuni. Constituirea societăţii prin subscripţie publică implică urmatoarele operaţiuni: întocmirea şi lansarea prospectului de emisiune al acţiunilor; subscrierea acţiunilor; validarea subscripţiei şi aprobarea actelor constitutive ale societăţii de către adunarea generală a subscriitorilor.

b1) Prospectul de emisiune, potrivit Legii nr. 31/1990, este înscrisul care cuprinde o ofertă adresată publicului de a subscrie acţiunile societăţii care se constituie. Sub aspect juridic, prospectul, apare ca o oferta de contract (act unilateral) facută unor persoane nedeterminate. Prospectul de emisiune trebuie să cuprindă anumite elemente privind viitoarea societate. Aceste elemente sunt cele prevazute de articolul 8 din Legea nr. 31/1990. Prospectul de emisiune mai trebuie să cuprindă şi participările la profitul societăţii rezervate de fondatori în folosul lor, precum şi data încheierii subscripţiei.

b2)  Subscrierea este manifestarea de voinţă a unei persoane prin care se obligă să devină acţionar al societăţii, prin efectuarea unui aport la capitalul social al acesteia, în schimbul căruia va primi acţiuni de o valoare nominală egală. În concepţia Codului Comercial, subscrierea acţiunilor este asimilată cumpărării acţiunilor societăţii comerciale, şi este considerată deci faptă de comerţ (art. 3 pct. 4).

Societatea se poate constitui numai dacă întregul capital social prevăzut în prospectul de emisiune a fost subscris. Fiecare subscriitor trebuie să fi vărsat în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscriise la C.E.C. sau la o societate bancară. Restul din capitalul social subscris va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatricularea societătii. Potrivit legii, în cazul unui aport în natură, acţiunile acordate subscriitorului trebuie acoperite integral cu valoarea bunului care constituie obiectul aportului. În consecinţă nu sunt admise vărsăminte ulterioare ale aportului.

Dacă valoarea aporturilor în natură, stabilită de experţi, este inferioară cu o cincime aceleia prevăzute de fondatori în prospectul de emisiune, acceptantul se  poate retrage. Acţiunile devenie disponibile pot fi preluate de fondatori, în termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane pe cale de subscripţie publică (art. 27 din Legea nr. 31/1990).

b3) Validarea subscripţiei şi aprobarea actelor constitutive ale societăţii de către adunarea constitutivă: convocarea adunării constitutive se face printr-o înştiinţare publicată în M.O. şi în două ziare cu largă răspândire, cu 15 zile înainte de data fixată pentru adunare. Înştiinţarea trebuie să cuprindă următoarele elemente: locul şi data adunării şi descrierea amanunţită a problemelor care vor face obiectul discuţiilor. Adunarea constitutivă are atribuţiile conferite în principal de art. 28 din Legea nr. 31/1990. Aceste atribuţii sunt considerate şi obligaţii ale adunării constitutive. Adunarea constitutivă trebuie să verifice respectarea cerinţelor legale privind capitalul social: subscrierea întregului capital social, raportul dintre capitalul subscris şi cel vărsat, precum şi existenţa vărsămintelor. Totodată, va decide, dacă este cazul, asupra măririi sau micşorării capitalului social.

b4) Drepturile fondatorilor: acestia au dreptul, potrivit art. 32 din Legea nr. 31/1990, la o cota din profitul net al societăţii constituite prin subscripţie publică. Această cotă e stabilită de adunarea constitutivă şi nu poate depăşi 6% din profitul net şi nu poate fi acordată pentru o perioadă mai mare de 5 ani de la data constituirii societăţii. Dreptul la cota parte îl au numai persoanele fizice cărora li s-a recunoscut calitatea de fondatori prin actul constitutiv. În cazul măririi capitalului social, dreptul fondatorilor va putea fi exercitat numai asupra profitului corespunzator capitalului iniţial.

Fondatorii trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute de Legea nr. 31/1990 în scopul constituirii societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică ( întocmirea şi lansarea proiectului de emisiune, organizarea subscrierii acţiunilor, convocarea adunării constitutive, îndeplinirea formalitaţilor privind constituirea societăţii etc). După constituirea societăţii fondatorii sunt obligati  să predea consiliului de administraţie, respectiv directorului, documentele şi corespondenţa referitoare la constituirea societăţii.

Potrivit art. 31 din Legea nr. 31/1990, fondatorii şi primii membrii ai consiliului de administraţie, respectiv ai directorului şi ai consiliului de supraveghere sunt solidar răspunzatori faţă de societate şi de terţi pentru: subscrierea integrală a capitalului social şi efectuarea vărsămintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv; existenţa aporturilor în natură; veridicitatea publicaţiilor făcute în vederea constituirii societăţii. Pentru faptele care constituie infracţiune, fondatorii răspund penal, în condiţiile art. 271-273 din Legea nr. 31/1990.

Formalităţile necesare constituirii societăţii sunt cele prevazute de Legea nr. 31/1990 pentru constituirea oricărei societăţi comerciale: întocmirea actelor constitutive şi înregistrarea  şi autorizarea funcţionării societăţii. Formalităţile menţionate sunt aceleaşi, atât în cazul constituirii simultane cât şi în cazul constituirii continuate sau prin subscripţie publică.

Potrivit legii formalităţile sunt îndeplinite de către asociaţi, cand constituirea este simultană şi de persoanele desemnate de adunarea constitutivă, când constituirea este continuată.

În toate cazurile, societatea pe acţiuni devine persoană juridică din ziua înregistrării la Registrul Comerţului (art. 41 din  Legea nr 31. 1990).