Factorul munca, care reprezinta conditia generala a oricarei activitati se asigura ca si ceilalti factori de productie prin intermediul pietei.

Piata muncii are la baza întâlnirea si confruntarea cererii cu oferta de munca.

Conditia generala ca nevoia de munca sa ia forma cererii de munca este salarizarea ei.

Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariata care se formeaza  la un moment dat într-o economie de piata.

Cererea se exprima prin numarul de locuri de munca .

Oferta de munca este  formata din munca pe care o pot depune membrii societatii în conditii salariale.

Oferta de munca se exprima prin numarul celor apti de munca sau populatia apta de munca din care se scade numarul femeilor casnice, elevilor si studentilor, militarilor în termen, celor care desfasoara activitati nesalariate, celor care nu doresc sa se angajeze.

Cererea si oferta de munca se desfasoara  în doua etape:

- la nivelul economiei sau al ramurilor

- la nivelul întreprinderii sau firmei.

1). La nivelul economiei sau al ramurilor determinate de particularitatile tehnico-economice ale activitatilor se formuleaza conditiile generale de angajare ale salariatilor, se contureaza principiile care stau la baza stabilirii salariilor si tendinta lor spre un nivel înalt sau scazut (acestea  sunt impuse în contractul colectiv pe ramura).

2). La nivelul de întreprindere se continua prima faza de  la nivelul economiei sau ramurii. Are loc întâlnirea cererii si a ofertei în termeni reali în functie de conditiile concrete ale firmei si salariatilor ei.

Cererea se dimensioneaza precis ca volum  (numar de locuri si persoane) si structura (pe meserii si nivel de calificare) pe baza contractelor de munca si a altor angajamente asumate.

Oferta se delimiteaza pornind de la programul de munca si orele suplimentare pe care le accepta salariatii.

Din confruntarea cererii si ofertei la acest nivel se determina marimea si dinamica salariului nominal.

Studierea si analiza pietei muncii se realizeaza folosind indicatorii:

  • produsul fizic marginal al muncii;
  • valoarea produsului marginal al muncii;
  • echilibrul - venitul marginal al muncii = costul marginal al muncii;
  • salariul de echilibru;
  • salariul negociat colectiv.

Economiile dezvoltate se caracterizeaza prin existenta mai multor segmente ale pietei muncii între care exista bariere care împiedica trecerea fortei de munca dintr-un sector în altul, si ca urmare mobilitatea acesteia se manifesta mai intens în cadrul fiecarei piete decât între ele.

În cadrul conceptiei dualiste privind piata muncii se numara trei puncte de vedere:

  • - piata salariatilor (liberi) sau nestructurata si piata celor sindicalizati sau structurata;
  • - piata muncii pentru marile firme si pentru cele mici;
  • - existenta pietei întreprinderilor de stat (în principal cele cu profil militar ) si cea a restului întreprinderilor.

Ipoteza segmentarii pietei muncii se bazeaza pe patru aspecte fundamentale:

a)- Existenta unui sistem economic dualist structurat:

- unul central sau primar al marilor întreprinderi monopoliste

- un sector secundar, periferic al marilor întreprinderi supuse concurentei între care exista o relatie esentiala de dependenta între ele.

b)- Existenta unei piete a muncii, de asemenea dualista, fiecarui sector de productie îi corespunde o piata a muncii specifica si izolata prin "bariere de mobilitate".

c)- Pietele respective se caracterizeaza prin particularitati specifice referitoare la posibilitatea de avansare, conditiilor de munca si salarizare, de organizare sindicala si profesionala, pentru apararea intereselor comune s.a.

d)- Efecte ce rezulta din categoriile respective de piete, din diviziunea muncii si diferentieri de rasa, sex, vârsta ori nationalitate.

Salariul reprezinta suma platita pentru serviciul factorului uman si se obtine dupa ce munca s-a consumat, salariul este considerat un venit prin munca.

În definirea salariului se remarca mai multe pozitii ale specialistilor:

- 1 - unii considera ca salariile sunt plati legate de închirierea fortei de munca de catre utilizatori;

  1. 2 - altii apreciaza ca salariul reprezinta chiria, respectiv pretul muncii
  2. - 3 - altii apreciaza ca salariul se comporta ca pret al oricarei marfi

În toate tarile salariul conditioneaza situatia economica a 50-93% din populatia ocupata, ponderea fiind mai mica în tarile slab dezvoltate si mare în tarile dezvoltate.

În abordarea naturii salariului se remarca doua categorii principale de conceptii: cele moniste si cele dualiste.

Conceptiile moniste explica natura salariului printr-un singur factor:

1- factorul costul formarii resurselor - salariul reprezinta suma care asigura strictul necesar pentru existenta salariatului si întretinerea familiei lui;

2- factorul productivitatea muncii - salariul reprezinta o parte din rezultatul muncii. O varianta moderna a acestei explicatii o reprezinta teoria salariului de eficienta care sustine ca salariul decurge direct din eficienta muncii si ca urmare relatia salariu-productivitatea muncii nu poate fi identica pentru toate întreprinderile si activitatile ceea ce sta la baza diferentierii salariilor.

Salariul nominal si salariul real nu evolueaza întotdeauna în acelasi sens si ca urmare se pot remarca trei situatii:

a).- cresterea mai rapida a preturilor decât a salariului nominal va determina scaderea salariului real.

b).- cresterea mai rapida a salariului nominal fata de preturi va determina cresterea salariului real;

c).- mentinerea constanta a nivelului salariului nominal si reducerea preturilor bunurilor economice antreneaza o crestere a salariului real.

În practica economica se cunosc trei forme principale de salarizare: în regie, acord si mixta.

În problema marimii salariului, în literatura de specialitate se delimiteaza în principal trei conceptii:

a)- marimea salariului este determinata de nivelul si dinamica productivitatii ;

b)- salariul trebuie fixat aprioric la un nivel care sa asigure cele mai bune conditii de viata;

c)- marimea salariului este determinata exclusiv de raportul dintre cererea si oferta fortei de munca.

În mod obiectiv marimea salariului are doua limite care pot oscila:

  • minima - în optica celui care se angajeaza salariul sa se situeze cel putin la nivelul costului fortei de munca ;
  • maxima pentru întreprindere - când el este egal cu productivitatea marginala a muncii.

Dinamica salariului depinde de urmatorii factori:

a)- costul resurselor de munca.

 b)- productivitatea muncii .

c)- raportul dintre cererea si oferta de munca.

d)- în regimul salariilor dependente de beneficiu (profit) firma trece de la un salariu fix la o salarizare în care posesorii fortei de munca primesc un salariu de baza mai mic, la care se adauga partea care le revine din beneficiu (profit).

e)- dinamica preturilor.

f)- gradul de organizare în sindicate si capacitatea sindicatelor.

g)- migratia internationala a fortei de munca.

h)- legislatia cu privire la miscarea sindicala revendicativa din fiecare tara.