1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

1 Satisfacerea nevoilor de consum ale populaţiei

            Securitatea alimentara, necesita adoptarea unei politici alimentare, care trebuie sa fie corelata si in concordanta cu acquisul comunitar si care sa urmareasca:

  • producerea unor produse agroalimentare, suficiente ca volum, structura si calitate, pentru satisfacerea nevoilor de alimentatie a populatiei pe tot parcursul anului, asigurandu-se astfel obtinerea unor produse de calitate superioara
  • accesibilitatea la hrana necesara a intregii populatii, inclusiv a celei defavorizate, combinarea criteriilor de echitate, cu cele de eficienta economica in productia si repartitia hranei, tinzand spre ridicarea continua a eficientei;
  • obtinerea de produse agroalimentare cat mai complexe nutritional, curate si de calitate aliniate la standardele internationale.

           

Satisfacerea nevoilor alimentare ale populatiei depinde nu numai de existenta disponibilitatilor alimentare ci si de cererea solvabila a populatiei, consecinta a marimii produsului brut si nivelului costurilor alimentare.

            In prezent cheltuielile cu alimentatia depasesc 50% din fondul de venituri ale populatiei. O asemenea situatie constituie o frana in dezvoltarea pietei interne si un obstacol principal in cresterea economica.

            Se poate constata ca politica alimentara nu este o problema doar a agriculturii si industriei alimentare ci a intregii economii nationale. Depasirea situatiei actuale depinde, deopotriva, de politica macroeconomica si de cea sectoriala, evolutia produsului intern brut, intre productivitatea muncii nationale si sectoriale, intre venituri si preturi, care sa genereze cererea solvabila sporita, largirea pietei interne si efecte de antrenare economica.

            Realizarea in perspectiva a modelului de consum alimentar in forma sa optionala de satietate generalizata, poate avea loc atat prin cresterea veniturilor cat si prin reducerea in termeni reali a preturilor produselor alimentare in asa fel incat ponderea cheltuielilor banesti ale populatiei pentru consumul alimentelor in totalul cheltuielilor de consum sa se diminueze in termeni comparabili de la peste 50% la aproximativ 15-20% cat reprezinta in tarile Uniunii Europene.

            Consumul alimentar in Romania comparativ cu tarile dezvoltate din Europa reprezinta 52-54% la carne si produse din carne, 90-95% la lapte si produse din lapte, 65% la zahar si produse din zahar, 75-80% la legume si produse din legume; depasirea cu peste 70% la consumul de cereale si produse din cereale in detrimentul produselor de origine animala si in consecinta a proteinei animale.

            Evolutia consumurilor pe cap de locuitor in ultimii ani pentru principalele produse s-au mentinut in aceeasi parametri (tabelul 3.12).

Tabel nr. 3.12

Consumul alimentar

Consumul alimentar

Consum

fiziologic

Specificare

1992

1993

1994

1995

1996

1997

Carne si prod din carne in echivalent carne taiata – kg

45,7

47,7

45,5

47,8

47,2

45,1

62

Grasime total – kg

14,4

14,1

12,9

14,2

14,3

13

13

Lapte si produse

din lapte (exclus unt) in echiv. lapte – litri

163,7

176,9

179,5

188,6

192,7

192,4

220

Oua - buc.

196

190

194

197

199

186

260

Zahar si prod.din zahar – kg

24,4

23,7

24,5

23,5

24,8

19,9

22

Prod. din cereale

(echiv. faina) – kg

146,5

159,6

158,6

162,4

160,6

169,8

133

Cartofi – kg

60

73,9

66,7

71

73,4

81,7

70

Legume si prod. de

legume in echiv. – kg

100,7

112,7

110,3

115,6

115,4

111,6

110

Fructe si produse

din fructe in echiv. - kg

47,1

64,3

47,8

45,8

50,5

44,5

60

Sursa de provenienta a consumului fiziologic mentionat in tabelul 3.12 este “Planul National de actiuni pentru nutritie in Romania, 1995”.

Consumul fiziologic calculat pentru Romania este mai mic decat cel calculat pentru Uniunea Europeana.

Se constata ca la carne, lapte, oua si fructe comestibile sunt sub cele fiziologice, iar la produsele grasimi (ulei), zahar, cartofi, legume, cereale, sunt la nivelul cerintelor fiziologice si peste. La zahar consumul este influentat de importul de zahar deoarece consmul din productia interna este de 14,1 kg.

In functie de consumul fiziologic pe locuitor compatibil cu consumul mediu in U.E. se poate stabili si necesarul de productie pentru principalele produse agricole astfel:

Tabel nr. 3.13

Consumul fiziologic/locuitor, in Romania

Produsul

U/M

Consum mediu  U.E.

U/M

Necesar productie

pentru consum in tone (la 22,5 mil locuitori)

Realizat 1998 pentru consum

Observatii

Carne taiata

Kg

82

Mii tone

1.845

1.099

Deficitar

Lapte vaca si oaie

L

280

Mii hl

63.500

47.197

Deficitar

Peste

Kg

8,5

Mii tone

191

18,6

Deficitar

Grasimi total

Kg

13

Mii tone

292

240

Deficitar

Oua

buc

260

Mil buc

5.850

4.800

Deficitar

Legume - total

Kg

110

Mii tone

2.475

2.818

Excedent

Cartofi

Kg

70

Mii buc

1.575

2.300

Excedent

Leguminoase

Kg

3

Mii tone

67

71

Excedent

Fructe – total

Kg

60

Mii tone

1.350

1.036

Deficitar

Zahar – total

Kg

22

Mii tone

495

317

Deficitar

Grau

Kg

170

Mii tone

3.750

4.600

Excedent

In vederea realizarii acestor productii este necesar sa se prevada strategii sectoriale pentru fiecare cultura si specie de animale tinand cont si de evolutia pietei a cererii populatiei, de puterea de cumparare in evolutia dezvoltarii pe ansamblu a economiei nationale.

 

Tabel nr. 3.14

Consumul fiziologic/locuitor, in U.E.

 

U/M

Consum fiziologic

Consum

U.E.

Productie pe locuitor 1997

Carne si produse din carne (in echivalent) kg carne)

Kg

62

82

45,1

Grasime total (ulei comestibil + margarina

Kg

13

13

13,0

Lapte si produse din lapte (exclusiv unt)

L

220

280

192,4

Oua

Buc

260

260

186

Zahar si produse din zahar

Kg

22

22

11,5

Cereale (echivalent faina)

Kg

133

133

169,8

Cartofi

Kg

60

70

81,7

Legume si produse din legume

Kg

110

110

111,6

Leguminoase uscate

Kg

3

3

3,2

Fructe si produse din fructe

Kg

60

60

44,5

 

Tabel nr. 3.15

Productia necesara pentru realizarea consumurilor

 

 

UM

Pentru consum fiziologic

Pentru consum mediu U.E.

Suprafata necesara-mii ha

pentru consum fiziologic

pentru consumul mediu U.E.

Carne si produse din carne

Mii t

1.395

1.845

1.500

2.000

Grasimi total (ulei comestibil+margarina

Mii t

292,5

292,5

750

750

Lapte si produse din lapte (exclusiv unt)

Mii hl

49.500

63.500

1.600

1.800

Oua

Mil buc.

5.850

5.850

350

350

Zahar si produse din zahar

Mii tone

495

495

200

200

Cereale (echivalent faina)

Mii tone

2.990

2.990

1.400

1.400

Cartofi

Mii tone

1.350

1.575

115

130

Legume si produse din legume

Mii tone

2.475

2.475

200

200

Leguminoase uscate

Mii tone

67

67

50

50

Supraf. arabila necesara

Mii ha

   

6.165

6.880

           

Suprafata arabila necesara asigurarii produselor pentru consumul populatiei este calculata la productiile medii realizate in ultimii ani iar ratiile furajere sunt cele adaptate unui consum semiintensiv de crestere a animalelor.

In necesarul pentru consum nu este luat in calcul necesarul pentru samanta la grau, orz, cartofi, orzoaica pentru bere.

            Calculul necesarului de teren arabil pentru asigurarea consumului populatiei pentru principalele produse in varianta consumului de produse pe locuitor din UE, impune o noua structura de culturi agricole.

            Furajele necesare pentru obtinerea unor productii animaliere suficiente pentru a acoperi consumurile pe locuitor din UE se pot asigura prin imbunatatirea pasunilor naturale, dar pentru furajele concentrate se impune sa se generalizeze utilizarea pentru cresterea tuturor speciilor de animale a furajelor combinate care conduc la un consum redus de cereale prin aportul furajelor proteice. Culturile furajere pentru speciile bovine si ovine trebuie sa ocupe 23 - 25 % din terenurile agricole.

 

2. Analiza disparităţilor comparativ cu Uniunea Europeană

 

Infrastructura de transport - densitatea 

Suprafata spatiului rural din Romania ocupa o proportie de 89% din teritoriul tarii, mai mare decat in Uniunea Europeana, unde acesta detine numai 81%.

Tabel nr. 3.16

Indicatori de densitate a infrastructurii

 

Anul

UE- 15

Romania *)

Rural

Densitatea drumurilor publice/100 kmp.

1996

158

30,7

 

Densitatea cailor ferate /100 kmp.

1996

5,0

4,8

 

Nr.accidente de circulatie/100000 veh.

1996

26

91

 

Sursa: pentru UE -15 “Eurostat Yearbook”, 1997;

pentru Romania, “Anuarul statistic al. Romaniei”1998 si Raportul dezvoltarii umane”

Reteaua drumurilor publice este foarte putin densa in Romania comparativ cu UE, densitatea fiind de 5 ori mai mica. Lungimea singurei autostrazi din Romania este de numai circa 110 km., starea ei fiind sub standardele cerute.

Reteaua de cai ferate are o densitate asemanatoare cu cea din UE, dar starea caii de rulare si a vehicolelor este nestisfacatoare.

Comparativ cu tarile invecinate, densitatea cailor ferate - exprimata ca raport fata de suprafata tarii si populatia tarii - este mai scazuta in Romania. Numai Bulgaria are o retea feroviara mai putin densa, raportat la suprafata .

 

Sănătatea si asistenta sanitara

Cheltuielile pentru sanatate din Romania reprezinta o parte mica din PIB, aproape de trei ori mai putin decat in cazul UE.

Tabel nr. 3.17

Indicatori ai asistentei sanitare

 

Anul

UE- 15

Romania

Rural

% sanatate in PIB

 

7

2,6

-

Paturi  in unitati sanitare, publice

la 1000 locuitori

1990

7,8

7,6 (1996)

1,7

Medici / 1000 locuitori(excl. dent)

 

2,5

1,8

0,7

Mortalitatea infantila ( ‰ )

1996

5,5

22,3

25,6

Sursa: pentru UE -15 “Eurostat Yearbook”, 1997;

pentru Romania, “Anuarul statistic al. Romaniei”1998 si Raportul dezvoltarii umane.

Comparativ cu situatia din tarile invecinate, Romania dispune de un numar relativ mic de medici in raport cu locuitorii sai. In Bulgaria sau Ungaria, numarul mediu de locuitori ce revine la un medic din aceste tari este de 2 ori mai mic decat in Romania.

Asistenta medicala insuficienta se reflecta si in nivelul foarte ridicat al deceselor in randul nou nascutilor din Romania, unde mortalitatea infantila este de 1,5-2,0 ori mai mare decat in tarile vecine.

 

Resursele umane

Date generale privind populatia

Densitatea medie a populatiei Romaniei este relativ scazuta in comparatie cu Europa, iar cea din rural este cu mult mai mica. Conform pragului de densitate utilizat de OECD pentru delimitarea ruralului de urban, ar trebui considerata ca rural si o parte din teritorul apartinand teritoriului administrativ urban, in care densitatea este sub 100 loc./kmp.

Dupa 1990, populatia Romaniei si a ruralului s-a diminuat continuu - tendinta similara cu cea inregistrata in tarile vecine (Bulgaria, R. Moldova, Ucraina, Ungaria)  - in timp ce tendinta medie europeana este de crestere demografica. Ponderea populatiei rurale in populatia totala a tarii ramane foarte mare in Romania, de aproape 3 ori mai mare decat in Europa.                                               

Tabel nr. 3.18

Indicatori demo-economici

Indicatori

Anul

UE-15

Romania

Rural

Densitatea populatiei - loc/kmp

1996

117

95

48

Dinamica populatiei(1990=100)

1997

103

- 0.4

- 0,6

Structura pe sexe (%)

1997

     

   - Masculin

 

49

49

49,6

   - Feminin

 

51

51

50,4

Structura pe varste(%)

1997

     

   - 0-14 ani

 

17

19,4

19,6

   - 15- 64 ani

 

67

68,0

63,4

   - 65 ani si peste

 

16

12,6

17,0

Ponderea populatiei rurale

1997

17,5 *)

-

45,1

*)Nota : Este vorba numai de populatia din comunitatile cu densitati demografice sub 100 locuitori/kmp.

Sursa: Eurostat Yearbook  si C.N.S.’Anuarul statistic al.  Romaniei”

Structura pe sexe a populatiei din Romania este la fel de echilibrata ca si in Europa. Structura pe varste este mai avantajoasa pentru Romania, pe ansamblul tarii, populatia fiind mai putin imbatranita. Populatia rurala a Romaniei are insa un grad de imbatranire demografica apropiat de cel al intregii populatii din tarile europene, avand avantajul unei rezerve mai mare de populatie tanara sub 15 ani.      

Fenomene demografice

Modificarile intervenite in acest deceniu in fenomenele demografice din Romania au avut o semnificatie negativa . Ele au condus la aparitia unui deficit al cresterii naturale, in special ca urmare a cresterii alarmante a mortalitatii, mai accentuata la varstele cuprinse intre 50 si 60 de ani. Rezultatul este un nivel foarte scazut al sperantei de viata a romanilor,  si  in continua reducere. 

Tabel nr. 3.19

Indici privind fenomene demografice

 

Anul

UE- 15

Romania     

Rural

Numar mediu de copii/femeie

1996

1,4

1,3 (1997)

1,4

Mortalitatea generala ( ‰ )

1996

10,0

12,4 (1997)

16,5

Speranta de viata (ani)

1996

 

(1995-1997)

(1995-1997)

    - Masculin

 

74,0

65,2

63,9

    - Feminin

 

80,5

73,0

72,3

Sursa: “Eurostat Yearbook”,1997 si C.N.S.“Anuarul statistic al. Romaniei” ,1998

Speranta de viata a populatiei din Romania este printre cele mai scazute din tarile din Europa centrala si de est. Spre deosebire de alte tari, in care speranta de viata creste continuu, in Romania, mai ales in rural, aceasta a scazut dupa anul 1990, la barbati, si dupa 1992, si la femei .

 

 Ocuparea populatiei si activitatile economice

Populatia Romaniei are o rata de ocupare egala cu cea europeana. Este insa o mare diferenta intre gradul de ocupare a populatiei urbane si rurale (tabelul 3.20).

Somajul era, in 1998, mai mic decat in Uniunea Eurpeana. Ca urmare a restructurarilor unor ramuri sau societati comerciale, in prezent somajul a crescut pana aproape de 10%.

Tabel nr. 3.20

Indicatori privind activitatea economica a populatiei

 

Anul

U E-15

Romania

Rural

Rata de activitate(%) *)

1997

-

64,8

71,5

Rata de ocupare(%)*)

1997

     

   - Total

 

61

60,9

68,9

   - Masculin

 

69,9

73

 

   - Feminin

 

50,4

67

 

Rata somajului(%)

       

   - Total

 

10,7

7,4 (1998)

5,0(1998)

   - Masculin

 

9,3

7,3

-

   - Feminin

 

12,4

7,5

-

Structura ocuparii pe sectoare(%)

1997

     

   - agricultura

 

5,0

37,5

69,8

   - industrie, constructii

 

29,4

32,0

16,1

   - servicii

 

65,6

30,5

14,1

*)  Calculat fata de populatia totala de 15 ani si peste;

Sursa: “Eurostat Yearbook”,1997 si C.N.S. “Anuarul statistic al. Romaniei”,1997;

Populatia ocupata a Romaniei este in mare parte legata de agricultura, iar cea a ruralului este aproape total dependenta de agricultura, spre deosebire de Uniunea Europeana, unde agricultura ocupa o parte foarte mica din populatie. Serviciile sunt insa foarte putin dezvoltate in Romania, iar in rural se reduc aproape numai la cele strict necesare pentru administrarea unei comunitati si alte cateva servicii sociale.

In contextul tarilor din vecinatate, economia Romaniei are cel mai extins sector al. agriculturii. Fata de Cehia si Ungaria, agricultura din Romania ocupa de  4-5 ori mai multa populatie si, spre deosebire de celelalte tari, ponderea agriculturii este in crestere .

Armonizarea legislativa si institutionala in agricultura

La 20.05.1996 a fost transmisa de C.C.E.CARTEA ALBA pentru pregatirea Tarilor Asociate din Europa Centrala si de Est pentru Integrarea in Piata Interna a Uniunii.

CARTEA ALBA a identificat componentele prioritare ale acquis communautaire, pe care tarile candidate trebuie sa le adopte si implementeze pentru a permite libera circulatie a marfurilor.

            Anexa V –AGRICULTURA cuprinde o analiza punctuala pentru a asigura adoptarea si punerea in practica a legislatiei in domeniu si ordinea in care poate fi implementata.

         De asemenea, contine un minimum absolut in materie legislativa in domeniul agricol, care trebuie insusit de tarile asociate (deci si de Romania) pentru a asigura functionarea Pietei Unice.

Legislatia agricola a U.E. s-a format in decursul a mai mult de 30 de ani si este in continua schimbare corespunzator noilor evolutii. Aceasta legislatie reprezinta cca.40% din intrega legislatie comunitara.

            In majoritatea sectoarelor agricole nu s-a promovat inca cadrul legislativ armonizat cu cel al UE. Trebuie avut in vedere ca sunt acte legislative comunitare  care nu trebuie transpuse ci aplicate ca atare din chiar prima zi a aderarii. Armonizarea legislatieii romanesti  cu cea comunitara  este inca la inceput in majoritatea sectoarelor, cu exceptia celor sanitar veterinar, vitivinicol si seminte si material saditor. Avind in vedere volumul sii complexitatea legislatiei comunitare agricole vor trebui facute eforturi mari pentru a reusii armonizarea la termenele prevazute .

            Este necesara stabilirea unui sistem de monitorizare a modului in care se respecta termenle angajate pentru preluarea acquis-ului in fiecare sector. Lipsesc organizatiile sau cooperatrivele de producatori, fapt care afecteaza atat productia obtinuta, cat sii desfacerea produselor agricole in conditii de profitabilitate pentru fermieri. Pentru monitorizarea preturilor produselor agricole este necesara infiintarea unui sistem specific(Bench mark).

Legislatie armonizata

Sectorul legume fructe-exista standarde armonizate integral (struguri de masa, prune, asparagus si andive) si partial pentru o serie de legume si fructe dar nu au caracter obligatoriu;

            Sectorul laptelui si produselor lactate-prevederile standardelor de calitate romanesti sunt diferite de cele comunitare si nu au caracter obligatoriu;

            Sectorul carnii de porc-standardele romanaesti sunt putin armonizate (doar partiall metodele analitice);

            Sectorul culturilor arabile-standardele de calitate pentru cereale sunt armonizate partial;

            Mecanismele comerciale in domeniul agriculturii-regimul comercial este liberalizat;

            Produsele transformate -sistemul tarifar aplicat in Romania este similar cu cel al UE si se aplica in relatia cu UE si Turcia;

            Sectorul viti-vinicol-Legea nr.67/1997 este armonizata in mare parte cu prevederile comunitare;

            Sectorul zaharului-exista contracte pentru achizitia sfeclei de zahar, dar sunt diferite de cele utilizate in UE;

            Sectorul semintelor-cadrul legal stabilit prin Legea 75/1995, amendata de Legea 131/1997 este armonizat in mare parte cu cel comunitar;

            Politica de sprijinire financiara a producatorilor-Legea 165/1998 (amendata ulterior de Ordonanta Guvernului nr.34/1999 si Ordonanta de Urgenta 131/1999) prevede constituirea unui fond special al MAA pentru sprijinirea productiei agricole; Ordonanta 36/1999 prevede spijinirea producatorilor pentru achizitia de masini si utilaje agricole, echipamente pentru irigatii prin credite cu dobanda subventionata; Ordonanta 31/1999 si 19/1999 prevad acordarea de subventii la exportul de carne de pasare si porc si respectiv griu si porumb;

            Politica privind calitatea- cadrul legal asigurat prin legea 84/1999 privind marcile si indicatiile geografice si H.G. nr.883/1998 referitoare la normele de aplicare a Legii 84/1999 este arminzat deja cu legislatia comunitara;

            Silvicultura-pentru clasificarea lemnului pe clase de calitate este elaborata o HG aflata in stadiul final de aprobare; legislatia in domeniul materialului de reproductie este in mare parte armonizata (Codul Forestier  din 1996 si Instructiunile tehnice nr.10/1988); prevederile privind protectia padurilor impotriva poluarii atmosferice sunt cuprinse in "Sistemul de monitorizare a padurilor din Romania" publicat in M.O. nr.249/1994, fiind partial armonizat; legislatia romaneasca privind protectia padurilor impotriva focului cuprinde Legea 212/1997, Codul Forestier si norme specifice; in ceea ce priveste masurile de sprijinire in domeniul silvic a fost adoptata Legea 107/1999(referitoare la masurile de imbunatatire a pamanturilor degradate prin impadurire) care armonizeaza partial legislatia comunitara;

            Carnea si oualele de pasare - standardele privind clasificarea si etichetarea acestora sunt partial armonizate, dar nu au caracter obligatoriu;

            Mierea-Legea apiculturii 89/1998 prevede unele masuri de spijin pentru producatori;

            Sectorul sanitar veterinar- conform declaratiei specialistilor romani in acest domeniu circa 50% din legislatia comunitara este deja armonizata, un numar de alte 20 de acte normative (care corespund articol cu articol) urmind a fi in scurt timp a fi adoptate.

            Achizitiile publice- Ordonanta 118/1999 este partial armonizata.

Legislatie nearmonizata

            Tinand cont de rezultatele screeningu-lui din noiembrie 1999, legislatia nearmonizata este in urmatoarele sectoare: culturi arabile, legume si fructe, lapte si produsele lactate, porc, carne de vita si de vitel, carne de oaie si capra, carnea si ouale de pasare, politica privind calitatea prelucrarii produselor (zahar si industria tutunului); fibre textile, furaje uscate, seminte, statistici agricole, politica de srijinire financiara a producatorilor si silvicultura.

 O lista completa a legislatiei care cuprinde pachetul legislastiv minim necesar Programului SAPARD (legislatia de baza existenta, propunerile de legi si reglementarile care vor fi elaborate). Procesul armonizarii legislative este in curs si include toate aspectele legate de implementare.