Tipărire
Categorie: Economie
Accesări: 93

Scurt istoric. Bursa din Copenhaga datează din 1681, când negustorii jucau simultan rolul de agenţi de schimb şi de bancheri. Este o instituţie independentă, reforma profundă al acesteia debutând în 1987 în scopul creşterii lichidităţii, transparenţei şi eficienţei, respectiv al liberalizării schimburilor şi deci al atragerii investitorilor străini, în 1989, o cooperare importantă s-a produs între bursele nordice. Cea din Copenhaga ocupă o poziţie centrală între pieţele bursiere din ţările nordice. Monopolul agenţilor de schimb a fost suprimat, începând cu 1986 s-au creat societăţile de bursă, băncile şi alte instituţii financiare participând la capitalul celor existente sau la crearea altora noi.

Caracteristica pieţei. Capitalizarea bursieră în Danemarca reprezintă 28,10% din P.N.B. Bursa daneză se situează pe poziţia 8 între ţările europene şi pe locul 20 între cele mondiale. A început să se dezvolte o puternică piaţă a obligaţiunilor internaţionale, susceptibilă să atragă importanţi emitenţi şi investitori străini.

Produsele bursiere. Acţiuni şi titluri asimilabile. Întâlnim pe piaţa financiară daneză următoarele tipuri de acţiuni:

Acţiunile sunt nominative (mai rare) şi la purtător (cele mai frecvente). Societăţile emitente se obligă direct să plătească dividendele acţionarilor.

Obligaţiuni. Pe piaţa daneză se emit:

O parte importantă din emisiunile de obligaţiuni este garantată prin ipoteci. Partea covârşitoare este emisă de guvern şi de instituţii de credit ipotecare.

Piaţa acţiunilor şi obligaţiunilor. Piaţa acţiunilor. Volumul tranzacţiilor la bursa din Copenhaga este foarte important, fapt ce o plasează pe locul 4 între bursele europene. Există 266 societăţi cotate din care 10 sunt străine. Piaţa acţiunilor daneze este destul de modestă. Există numeroase întreprinderi mici şi mijlocii şi câteva societăţi foarte mari. Cele mai mari societăţi sunt, în general, lideri mondiali în sectorul lor de activitate şi deci sunt relativ puţin sensibile la factorii ciclici. Repartiţia sectorială a societăţilor cotate se prezintă astfel: industrie – 39%, holdinguri – 24%; bănci – 23%; transporturi – 12%; altele – 2%. Piaţa obligaţiunilor. Volumul tranzacţiilor cu obligaţiuni a fost mult mai ridicat decât cel al acţiunilor. Danemarca se situează pe poziţia a opta în lume în tranzacţiile cu obligaţiuni, mai mult de 2200 titluri fiind înscrise la bursa din Copenhaga. Emisiunile de obligaţiuni suedeze, norvegiene şi finlandeze sunt cotate pe piaţa daneză care este foarte lichidă.

Sistemele de negociere şi decontare. Piaţa daneză posedă un sistem performant şi foarte modern de negociere electronică descentralizată pentru acţiuni şi obligaţiuni, cât şi pentru contractele pe termen (futures şi options). Titlurile sunt dematerializate. La bursa din Copenhaga pe piaţa oficială, singura de altfel funcţională, există un sistem în întregime informatizat şi integrat de negociere, compensare şi plată. Punerea în funcţiune a acestui sistem a antrenat integrarea completă în piaţa oficială a vechii pieţe în afara bursei. Tranzacţiile se comunică la bursă în 90 secunde. Sistemul de decontare permite negocierea în mai multe devize a acţiunilor şi obligaţiunilor.

Indicii bursieri. Doi sunt principalii indici bursieri:

Piaţa titlurilor derivate. La 16 august 1988 a fost inaugurată la Copenhaga o nouă bursă a contractelor la termen („futures") şi de opţiuni: FUTOP.

  1. Contractele futures negociate pe această piaţă sunt:
    • un contract pe obligaţiuni guvernamentale daneze, obligaţiuni ipotecare de 9%, cu scadenţă în 2006. Valoarea nominală a contractului este de 1 milion coroane daneze;
    • un contract pe indici, cuprinzând 20 obligaţiuni de stat şi ipotecare. Pentru ambele contracte, depozitul de garanţie este de 4%, tranzacţiile fiind garantate de Garantifonden for Danske Optioner of Futures.
  2. Opţiunile. Există pe piaţa daneză opţiuni pe rata dobânzii şi pe indici bursieri, cele mai reprezentative fiind: