Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Condiţiile pe care Fondul Monetar Internaţional le impune pentru acordarea de facilităţi de creditare vizează întotdeauna reechilibrarea balanţei de plăţi externe şi stabilitatea internă a preţurilor. Programul conceput pentru situaţii obişnuite, normale, prevede măsuri de politică fiscală şi monetară, politică în domeniul ratei de schimb, reformă în sectorul public, liberalizarea comerţului şi reforme în sectorul financiar şi pe piaţa muncii.

               Programele de ajustare ale Fondul Monetar Internaţional au propriile costuri. Reducerea cheltuielilor şi reformele economice vor lovi întotdeauna în grupuri individuale sau industrii neproductive, cu resurse limitate. De aceea, programele sunt, uneori, criticate sever. În general, condiţiile Fondul Monetar Internaţional se referă la întreaga economie, specialiştii acestuia ferindu-se să detalieze măsuri specifice pentru fiecare ţară. Orientările politicii Fondul Monetar Internaţional se axează pe eficientizarea costurilor şi viabilitatea financiară a măsurilor de siguranţă socială care se impun, micşorând efectele secundare anticipate pe termen scurt asupra grupurilor vulnerabile şi furnizând stimulente pentru reducerea sărăciei pe termen lung. Cele mai multe ţări apelează la Fondul Monetar Internaţional în fazele cele mai avansate ale dezechilibrului economic, când toate celelalte resurse de finanţare au fost epuizate. În acel moment situaţia este adesea atât de gravă încât, cu sau fără programul Fondului, acţiunile radicale, în special din punct de vedere social nu mai pot fi evitate. Astfel, Fondul Monetar Internaţional este uneori acuzat pentru măsuri nepopulare, în special datorită condiţiilor impuse privind închiderea unor întreprinderi nerentabile şi eliminarea unor subvenţii, cum este şi cazul României.

               În fiecare an, experţii Fondul Monetar Internaţional vizitează aproape toate ţările membre pentru a supraveghea politica economică a acestora. Misiunile durează în general, 2-3 săptămâni iar echipa de experţi este formată din specialiştii diferitelor departamente din cadrul Fondului Monetar Internaţional. Mai întâi, echipa elaborează un material sumar, care este analizat şi acceptat de conducerea fondului şi elaborează cu anticipaţie o serie de chestionare şi situaţii care vor sta la baza întocmirii raportului de inspecţie. Impresia clară despre situaţia economică se formează însă, la faţa locului.

               La întoarcerea misiunii la Washington se reiau discuţiile între raportori şi diferite departamente. Proiectul de program care se elaborează este verificat pentru a întruni toate cerinţele generale ale Fondului, el fiind folosit ca bază de plecare pentru a doua rundă de negocieri cu autorităţile. În această etapă există o strânsă conlucrare între experţii Fondul Monetar Internaţional şi cei ai Băncii Mondiale fapt pentru care se elaborează un program pe termen mediu elaborat cu participarea autorităţilor din ţara care solicită împrumutul. Acest program conţine informaţii asupra politicii macroeconomice şi asupra ajustărilor structurale recomandate.

               Rezultatul final al negocierilor este înscris de către autorităţi într-o scrisoare  care este transmisă Directorului General împreună cu o cerere pentru acordarea ajutorului financiar, după care este prezentată Consiliului Executiv, ce decide asupra valorii creditului şi asupra perioadei de derulare. Deoarece creditul acordat de Fondul Monetar Internaţional nu este suficient pentru rezolvarea problemelor, este esenţial ca ţările care primesc credite să aplice o politică de ajustare adecvată. În acest sens s-a produs o schimbare fundamentală în relaţiile dintre Fondul Monetar Internaţional şi membrii săi. Tot mai multe ţări au respins intervenţia excesivă a statului şi au apreciat necesitatea unui climat financiar mult mai stabil şi, în funcţie de situaţia din ţara respectivă, necesitatea unei pieţe care să funcţioneze mai eficient şi cu mai puţine restricţii.

Загрузка...