Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

România a devenit membră a Fondul Monetar Internaţional la 15 decembrie 1972[1]. Începând cu 1972, România a folosit resursele Fondul Monetar Internaţional în opt ocazii ca suport financiar al programelor economice ale Guvernului, iar totalul creditelor şi împrumuturilor nerambursate la sfârşitul lunii ianuarie 2002 se ridica la 221,9 milioane DST.

Biroul Reprezentanţei Rezidente a Fondului Monetar Internaţional în România desfăşoară o gamă largă de activităţi în scopul de a contribui activ la implementarea recomandărilor de politică economică ale Fondului de către autorităţile din România, cât şi la menţinerea unei strânse legături între sediul central al Fondul Monetar Internaţional şi administraţia centrală de la noi din ţară. Principalele activităţi ale reprezentanţei sunt:

- explicarea opiniilor fondului în chestiuni legate de politici şi acordarea de consultanţă autorităţilor române în implementarea programelor macroeconomice încheiate cu acesta, în principal în contextul solicitării sprijinului financiar (cum ar fi acordurile stand-by). Această activitate implică o strânsă colaborare şi consultare atât cu instituţii guvernamentale cât şi cu sediul central al Fondului Monetar Internaţional;

 - schimburi de opinii cu misiunile rezidente ale Băncii Modiale, Uniunii Europene, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, agenţiile Naţiunilor Unite, precum şi cu ambasadele ţărilor membre ale Fondul Monetar Internaţional, pentru a asista autorităţile din România în implementarea unui program macroeconomic coerent şi cuprinzător;

- monitorizarea evenimentelor şi a evoluţiei economice în scopul de ajuta la evaluarea performanţelor financiare şi economice ale programelor şi politicilor macroeconomice ale Guvernului;

- reprezentantul rezident asistă, de asemenea, misiunile Fondului aflate in vizită şi participă la întâlnirile cu autorităţile din România;

- biroul Reprezentaţei Rezidente a Fondul Monetar Internaţional joacă un rol important în asigurarea transparenţei politicilor implementate. Angajaţii reprezentanţei sunt disponibili pentru întâlniri cu oamenii de afaceri români şi străini din orice domeniu de activitate şi pentru schimbul de opinii referitoare la economia românească şi politicile economice;

- reprezentantul rezident este singurul purtător de cuvânt al Fondului Monetar Internaţional în România şi este disponibil pentru contacte periodice cu mijloacele mas-media. Astfel, reprezentantul poate face declaraţii de presă şi poate participa la interviuri, prezentând viziunea instituţiei pe care o reprezintă în probleme legate de economia românească. Angajaţii Reprezentanţei Rezidente acordă o atenţie deosebită posibilităţilor de instruire profesională care contribuie la înţelegerea şi tratarea de către participanţi a problematicii Fondul Monetar Internaţional.

Conducerea Fondului Monetar Internaţional arată că activitatea acestuia ar trebui să se concentreze mai profund pe politici menite să promoveze stabilitatea macroeconomică şi creşterea economică - cele referitoare la bugetul general consolidat, politicile monetare, de credit şi valutare, pieţele financiare şi aspectele structurale asociate acestora. Implementarea unor politici eficiente în aceste domenii şi creşterea economică ajută ţările să culeagă avantajele globalizării. România a fost pusă în această situaţie, prin programul susţinut de Fondul Monetar Internaţional de ajustare substanţială a pozitiei fiscale şi a cursului de schimb implementat în 1999. Acesta a avut ca rezultat reducerea deficitului contului curent la un nivel acceptabil, evitarea crizei financiare şi a creat premisele necesare pentru o creştere economică bazată pe exporturi în anul 2000.

Ţările care se află în dificultăţi au nevoie adesea de împrumuturi de la Fondul Monetar Internaţional pentru a susţine ajustarea şi reforma. Spre exemplu, România este o ţară care trebuie, prin stabilizare şi reformă, să-şi recâştige accesul pe pieţele private de capital în condiţii din ce în ce mai bune. În acest sens, condiţiile prevăzute în cadrul acordurilor de împrumut ale Fondul Monetar Internaţional sunt necesare pentru a se asigura o utilizare bună a sumelor primite. Experienţa demonstrează că reformele economice au efectele scontate atunci când ţările sunt total angajate faţă de ele însele în implementare politicilor economice elaborate în colaborare cu experţii fondului iar pentru a întări sentimentul de proprietate al acestora asupra programelor derulate în comun, Fondul Monetar Internaţional caută soluţii de a adapta cerinţele programelor la condiţiile specifice fiecărei ţări. Mai mult decât atât, în România, Fondul Monetar Internaţional a apreciat  elaborarea strategiei economice pe termen mediu şi consensul larg, politic şi social de susţinere a politicilor care ar crea premisele creşterii standardelor de viaţă şi aderarea României la Uniunea Europeană.

În ultimii ani, în pofida progreselor înregistrate în numeroase domenii,  performanţele economice ale României - în special în ceea ce priveşte inflaţia, rezultatele în implementarea reformei şi venitul pe cap de locuitor - sunt defavorabile în comparaţie cu alte ţări în tranziţie din Europa Centrală şi de Est.

În  1999 Consiliul Director al Fondul Monetar Internaţional a aprobat un acord stand-by în valoare de 400 milioane DST (aproximativ 535 milioane USD sau 39% din cotă), pentru a sprijini programul de reformă şi stabilizare economică elaborat de Guvernul României. Împrumutul a fost pus la dispoziţia României în patru tranşe* .

 Încheierea primei revizuiri a programului, prevazută iniţial pentru octombrie 1999, a fost întârziată în mod considerabil, în special datorită deselor amânări şi tergiversări în implementarea şi formularea politicii economice chiar dacă politica externă a României a înregsitrat progrese semnificative. La începutul anului 2000, guvernul a conceput şi a implementat unui program  care a constituit baza formulării unei cereri de derogare pentru neîndeplinirea unor criterii de performanţă şi pentru finalizarea primei revizuiri a programului. Astfel, România a putut să primească echivalentul a 87 milioane DST (aproximativ 116 milioane USD) de la Fondul Monetar Internaţional.

Cu toate acestea, întârzierile în implementarea politicilor referitoare la îndeplinirea criteriilor de performanţă privind reducerea arieratelor şi limitarea fondului de salarii din sectorul bugetar au împiedicat finalizarea celei de-a doua revizuiri a programului susţinut prin aranjamentul stand-by**. În consecinţă, aranjamentul stand-by a expirat cu numai două tranşe disponibilizate în cadrul aranjamentului, însumând 140 milioane DST (cca. 187 milioane USD).

 

[1] Participarea României la Fondul Monetar Internaţional se ridică la 1.030,2 milioane DST sau 0,48% din cota totală, ceea ce îi dă un drept de vot de  0,49% din total.

* prima tranşă, eliberată în august 1999 a fost în valoare de 53 milioane DST (aproximativ 71 milioane USD).

**În  şedinţa Consiliului Director din iunie 2000, s-a afirmat că: “De la jumătatea lui 1999, s-a înregistrat o îmbunătăţire semnificativă în poziţia externă a României ca răspuns la politicile consolidate ce au fost introduse pentru a evita şi preveni o criză financiară. Drept consecinţă, s-a înregistrat o reducere semnificativă a deficitului contului curent, o revenire puternică a exporturilor şi o imbunătăţire constantă a rezervei valutare. Politicile consolidate care au generat aceste ajustări constituie baza pentru reluarea creşterii economice şi reducerea inflaţiei.” Mai mult decat atât, în şedinţa sa din iunie 2000, Consiliul Director al Fondul Monetar Internaţional a aprobat prelungirea acordului stand-by până la 28 februarie 2001, cu o reeşalonare corespunzătoare a tranşelor .

Загрузка...