Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
5.2.1. Scurt istoric. Organizare

Banca Reglementelor Internaţionale este cea mai veche dintre instituţiile financiare internaţionale fiind fondată în 1930 prin decizia Conferinţei de la Haga care s-a ocupat de plata reparaţiilor de război germane după primul război mondial.

            Banca Reglementelor Internaţionale (BRI – Basel, Elveţia) este cea mai veche instituţie financiară internaţională şi rămâne până în prezent centrul principal pentru cooperarea băncilor pe plan internaţional. Banca Reglementelor Internaţionale a fost înfiinţată în contextul planului Young (1930) care se ocupa de problema plăţii reparaţiilor de război impuse Germaniei prin tratatul de la Versailles. Noua bancă înfiinţată trebuia să preia funcţiile îndeplinite anterior de Agentul General pentru Reparaţii de Război din Berlin şi să îndeplinească rolul de girant pentru creditele Dawes şi Young. În plus, Banca Reglementelor Internaţionale trebuia să promoveze cooperarea generală a băncilor centrale. Problema reparaţiilor de război a căzut rapid pe planul doi, activitatea băncii începând să fie orientată în totalitate spre promovarea cooperării dintre băncile centrale şi alţi operatori care urmăreau asigurare stabilităţii monetare şi financiare.

Banca Reglementelor Internaţionale joacă un rol important în restabilirea cursului de plăţi în Europa postbelică, organizând linii reciproce de credit între băncile centrale pentru a sprijini ratele de schimb şi preţul aurului.

Banca Reglementelor Internaţionale este o companie pe acţiuni cu răspundere limitată, are 33 de acţionari şi cuprinde aproape toate băncile centrale europene precum şi băncile centrale ale Australiei, Canadei, Japoniei şi Africii de Sud. Unele bănci centrale, inclusiv din SUA, au vândut din acţiunile lor la Banca Reglementelor Internaţionale, băncilor comerciale, astfel încât 15% din acţiuni în prezent sunt deţinute de acţionari particulari. Banca este condusă de un comitet de directori care trebuie să fie guvernatori ai băncilor centrale care se întruneşte de 10 ori pe an şi este prezidată de un preşedinte care este şi preşedintele Băncii Reglementelor Internaţionale. Principalele departamente sunt cele monetar şi economic care au rolul de a analiza situaţia monetară internaţională şi departamentul bancar care realizează tranzacţii financiare de piaţă.

5.2.2.Funcţiile şi facilităţile de creditare ale Băncii Reglementelor Internaţionale

            Principala funcţie a Băncii Reglementelor Internaţionale derivă din poziţia de „bancă a băncilor centrale”. Deşi  în multe privinţe funcţionează ca o bancă comercială, Banca Reglementelor Internaţionale îndeplineşte următoarele funcţii specifice dezvoltate de-a lungul ultimilor 70 de ani de funcţionare:

  • este un for pentru asigurarea cooperării băncilor centrale. Prin întruniri regulate, care reunesc guvernatori şi oficiali ai băncilor centrale afiliate, Banca Reglementelor Internaţionale joacă rolul unui prim centru al schimburilor de informaţii şi al cooperări dintre băncile centrale din întreaga lume. Această colaborare a băncilor centrale înlesnită de Banca Reglementelor Internaţionale a avut drept scop apărarea sistemului de la Bretton Woods la sfârşitul anilor '60 şi începutul anilor '70, precum şi gestiunea fluxurilor de capital după cele două crize petroliere şi criza datoriei internaţionale din anii '80. Mai recent, s-a pus problema asigurării stabilităţii financiare pentru realizarea integrării şi globalizării economice;
  • În cadrul cooperării internaţionale, Banca Reglementelor Internaţionale conduce cercetările ce contribuie la asigurarea stabilităţii monetare şi financiare, colectează şi publică date statistice privind finanţele internaţionale şi, prin intermediul comisiilor şi experţilor naţionali, formulează recomandări comunităţii financiare, urmărind întărirea sistemului financiar internaţional. Astfel, de exemplu, Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel a recomandat băncilor cu activitate internaţională să calculeze un indicator de adecvare a capitalului în funcţie de risc care a devenit apoi un standard internaţional (1988 Acordul de capital de la Basel, aflat în revizuire în prezent);
  • îndeplineşte anumite funcţii ale unei bănci tradiţionale, cum ar fi gestiunea de rezerve şi tranzacţii cu aur, în contul clienţilor săi reprezentaţi de băncile centrale şi diferite organizaţii internaţionale. Astfel, de exemplu, totalul depozitelor în valută la Banca Reglementelor Internaţionale, estimat în dolari americani, era în 31 martie 2000 de 128 miliarde USD, reprezentând cam 7% din rezervele valutare ale lumii. În plus, Banca Reglementelor Internaţionale a îndeplinit funcţia de girant şi a jucat rolul de intermediar pentru Uniunea Europeană de Plăţi (1950-1958), ajutând monedele europene să-şi stabilească convertibilitatea după cel de al doilea război mondial. De asemenea, Banca Reglementelor Internaţionale a îndeplinit rolul de intermediar inclusiv pentru Sistemul Monetar European (1979-1994) care a precedat trecerea la moneda unică;
  • a acordat finanţare de urgenţă pentru a sprijini, la nevoie, sistemul monetar internaţional. De-a lungul crizei financiare din 1931-1933, Banca Reglementelor Internaţionale a acordat credite pentru sprijinirea băncilor centrale din Austria şi Germania. În anii '60 a organizat credite speciale de sprijin pentru lira italiană (1964) şi francul francez (1968), precum şi două aşa-numite aranjamente de grup (1968 şi 1969) pentru a susţine lira sterlină. Mai recent, Banca Reglementelor Internaţionale a asigurat finanţarea programului de stabilizare elaborat de Fondul Monetar Internaţional (de exemplu, pentru Mexic în 1982 şi pentru Brazilia în 1998).

În ceea ce priveşte facilităţile de împrumut ale Băncii Reglementelor Internaţionale acestea sunt limitate şi se acordă numai pentru situaţii excepţionale. În cazul acordării unor sume mari drept împrumut, în scopul stabilizării monedei sau pentru finanţarea temporară a deficitelor balanţei de plăţi, împrumutul este cofinanţat de Banca Reglementelor Internaţionale şi alte bănci centrale. Aceste împrumuturi, despre care în general nu se dau date publice, sunt pe termen scurt.

            O formă specială de împrumut (introdusă după 1982) este acordarea de credite de compensare care sunt acordate de Banca Reglementelor Internaţionale în funcţie de disponibilitatea împrumuturilor Fondului Monetar Internaţional sau Banca Mondială. O asemenea finanţare se acordă  ţărilor în curs de dezvoltare ce au convenit un program de ajustare cu Fondul Monetar Internaţional. În general, împrumutul obţinut de la Fondul Monetar Internaţional se acordă în tranşe, iar Banca Reglementelor Internaţionale poate să prefinanţeze aceste împrumuturi.

            Deoarece băncile centrale doresc ca depozitele lor să fie disponibilizate imediat la cerere, bilanţul Băncii Reglementelor Internaţionale arată că majoritatea pasivului este pe termen scurt şi că investiţiile acestei bănci sunt în mod corespunzător foarte lichide. Tranzacţiile Băncii Reglementelor Internaţionale produc un profit parţial datorită existenţei unei marje mici de dobândă, deci banca nu are nevoie de ajutor financiar.

            În conformitate cu discreţia cu care Banca Reglementelor Internaţionale acţionează în tranzacţii, raportul anual furnizează numai informaţii reduse asupra operaţiunilor bancare. Cu toate acestea cele mai pertinente standarde privind tendinţele de pe pieţele financiare internaţionale sunt date de Banca Reglementelor Internaţionale.

Загрузка...