Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Printre oamenii de ştiinţă care s-au preocupat de clasificarea şcolilor de management comparat menţionăm pe următorii: Ph. W. Shay, B. Hodge şi H. J. Johson, H. Koontz şi C. O’Donnell, Ion Petrescu, Ovidiu Nicolescu, Eugen Burduş, H. Schollhamer, E. Miller, R. Nath ş. a.

În timp ce Ph. Shay împarte şcolile de management comparat în şapte grupe (şcoala procesului de management, şcoala empirică, şcoala comportamentului uman, şcoala sistemului social, şcoala teoriei deciziilor, şcoala matematică şi şcoala dinamicilor), B. Hodge şi H. J. Johson delimitează trei şcoli (şcoala clasică, şcoala neoclasică şi şcoala organizării moderne), iar H. Koontz şi C. O’Donnell identifică şase şcoli de management comparat (şcoala procesuală, şcoala empirică, şcoala comportamentului uman, şcoala sistemului social, şcoala teoriei deciziei, şcoala matematică).

Printr-o abordare multidisciplinară orientată pe gruparea şcolilor în raport cu natura conceptelor şi metodelor utilizate precum şi cu priorităţile acordate funcţiilor manageriale, Ion Petrescu grupează teoriile asupra managementului comparat în patru şcoli (clasică, psihosociologică, cantitativă şi sistemică). Hans Schollhammer delimitează patru şcoli (socio-economică, ecologică, comportamentistă şi eclectic-empirică), iar Edwin Miller introducând o serie de aspecte noi, împarte şcolile de management comparat în trei grupe (şcoala dezvoltării economice şi a mediului, şcoala comportamentistă şi şcoala relaţiei dintre întreprindere, management şi mediul său).

Tipologia şcolilor de management comparat aparţinând lui Raghu Nath, susţinută şi de Ovidiu Nicolescu şi Eugen Burduş, delimitează cinci şcoli (şcoala dezvoltării economice, şcoala mediului, şcoala comportamentistă sau behavioristă, şcoala sistemelor deschise şi şcoala rolului principal al culturii în management.

Загрузка...