Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Acţiunile persoanelor fizice sau juridice în direcţia diminuării sau acoperirii riscurilor se pot încadra în următoarele categorii:

  1. Evitarea sau prevenirea riscului, ceea ce echivalează cu luarea acelor măsuri care să facă imposibilă producerea unui anumit risc.
  2. Limitarea pagubelor produse de evenimente prin măsurile luate de persoanele interesate, după producerea evenimentelor, pentru reducerea pe cât posibil a efectelor distructive ale acestora.
  3. Crearea de rezerve în vederea acoperirii, din resurse proprii, a eventualelor pagube.
  4. Trecerea riscului asupra altor persoane ce doresc să-l preia. Există tendinţa, într-un fel naturală şi explicabilă, de a utiliza această modalitate consecutiv celor precedente, respectiv când acestea nu pot fi implementate datorită unor factori precum natura şi mărimea riscului, capacitatea economică a persoanei fizice sau juridice interesate sau costul prohibitiv al soluţiilor respective.

            Pentru susţinerea acţiunilor întreprinse de persoanele fizice sau juridice în scopul prevenirii riscurilor, diminuării sau acoperirii efectelor distructive ale evenimentelor se pot constitui următoarele tipuri de fonduri:

  1. a) fonduri de rezervă individuale;
  2. b) fonduri de rezervă centralizate;
  3. c) fonduri de asigurare propriu-zise.

            Fondurile de rezervă individuale se constituie la nivelul persoanelor fizice sau juridice, fiind denumite şi fonduri de autoprotecţie sau de autoasigurare. Avantajul acestor fonduri este disponibilitatea lor imediată. Timpul de reacţie înseamnă de multe ori reducerea efectelor materiale sau financiare ale producerii evenimentelor nedorite.

            Acest avantaj este însă contrabalansat de perioada îndelungată de constituire a unui nivel adecvat, suficient de mare, al unor astfel de rezerve băneşti, dar şi de costurile de constituire şi menţinere a acestor fonduri, costuri ce sunt superioare celor aferente unei asigurări propriu-zise. Aceste costuri cresc datorită:

            - necesităţii de a asigura o lichiditate sporită a fondului, ceea ce presupune o pierdere de randament comparativ cu plasamentele pe termen mai lung;

            - impozitului pe partea de profit din care se constituie fondul de rezervă (spre deosebire de primele de asigurare aferente asigurărilor propriu-zise care, fiind ale costurilor de producţie, nu sunt impozabile).

            Fondurile de rezervă (şi/sau de asigurare) centralizate se constituie în bugetul de stat sau în bugetele locale din contribuţii mult mai mici din partea agenţilor economici comparativ cu efortul acestora în cazul constituirii propriilor fonduri de autoasigurare. Este o modalitate specifică sectorului economic de stat. Prin efortul financiar mic pe care îl presupune, această cale subminează preocuparea conducerii societăţilor comerciale pentru buna gestionare a bunurilor şi prevenirea pe această cale a pagubelor.

            Fondurile de asigurare propriu-zise constituie cea mai importantă formă de asigurare din cele trei şi singura de altfel care întruneşte caracteristicile asigurării. Aceste fonduri se constituie prin intermediul unor organizaţii specializate ce îmbracă forma societăţilor comerciale de asigurare sau a organizaţiilor mutuale de asigurare. Specific aici este constituirea descentralizată a fondurilor prin colectarea primelor de asigurare sau cotizaţiilor de la cei interesaţi a se asigura şi utilizarea centralizată a acestor resurse, de către organizaţiile respective, în folosul celor afectaţi de anumite evenimente.

            Se caracterizează această modalitate de asigurare prin următoarele:

            - constituirea fondului de asigurare este condiţionată de existenţa unei comunităţi de risc formate din persoanele fizice şi juridice ameninţate de existenţa unor riscuri comune şi care acceptă participarea cu prime de asigurare;

            - mărimea acestor prime sau cotizaţii trebuie să fie considerabil mai redusă faţă de mărimea pagubei posibile astfel încât această modalitate să fie mai atractivă şi mai eficientă comparativ cu modalităţile alternative;

            - constituirea fondului îmbracă în mod necesar forma bănească deoarece numai în acest mod se pot satisface operativ reconstituirea unor bunuri sau satisfacerea altor necesităţi a căror structură materială nu poate fi cunoscută dinainte;

            - utilizarea fondului de asigurare se face pe principiul mutualităţii, în sensul că daunele financiare ale asiguraţilor sunt distribuite între toţi asiguraţii. Compensarea celor care suferă pagube se realizează din fondurile create prin contribuţia tuturor deţinătorilor de poliţe.

Загрузка...