Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Pentru studierea mărfurilor se folosesc mai multe metode de cercetare, având în vedere faptul, că produsele sunt considerate ca un sistem de structuri şi funcţii, care participă în proporţii diferite la stabilirea nivelului calitativ la un moment dat.

Se respectă următoarele principii de bază ale metodologiei de cercetare a calităţii produselor:

  1. stabilirea concordanţei între necesitate şi produs, realizată în condiţii de eficienţă economică la producător şi beneficiar;
  2. formalizarea rezultatelor, integrarea funcţiilor parţiale într-un sistem unic pentru aprecierea calităţii întregului;
  1. completarea reciprocă a metodelor pentru obţinerea cât mai exactă a calităţii întregului (determinări de laborator, organoleptice )

Metodele de cercetare ale Merceologiei s-au diversificat şi perfecţionat continuu, datorită progreselor tehnico-ştiinţifice din producţia de mărfuri. O analiză a metodelor folosite permite gruparea lor în:

1.    Metode generale:

  • metoda inductivă,
  • metoda deductivă,
  • metoda analizei şi sintezei,
  • metode matematice şi informatice, metode statistice.
  1. Metode specifice, clasice în studierea merceologiei:
    • metode psiho-senzoriale,
    • metode experimentale,
    • analiza structurii,
    • analiza funcţională,
    • analiza comparativă,
    • analiza tipologică.
  2. Metode moderne (de concepţie):
    • analiza valorii,
    • analiza morfologică,
    • metoda Delphy,
    • metoda Brainstorming,
    • metoda Benchmarking

1.3.1.    Metode generale de cercetare

Metoda inductivă permite stabilirea de legături generale, a unor legităţi generale Pornind de la particular la general, de la fapte spre concepte, pot fi elaborate prin inducţie prognoze şi strategii. Modul inductiv este foarte eficient în cercetarea proprietăţilor mărfurilor.

Metoda deductivă se utilizează pentru a cunoaşte particularul, plecând de la general. Spre exemplu, dacă se cunosc condiţiile de păstrare într-un depozit, se pot deduce modificările ce pot avea loc într-un produs; cunoscând un produs din prospect, se poate deduce comportarea lui, comparându- l cu alte produse existente pe piaţă.

Metoda analizei şi sintezei permite cercetarea produselor, folosind cuplu, o unitate foarte utilizată în cercetarea mărfurilor. Analiza presupune descompunerea logică a unui produs în părţi componente pentru a afla aportul fiecărei părţi la calitatea produsului în ansamblu. Cele mai frecvente analize sunt analizele fizice şi analizele chimice. Acestea permit stabilirea compoziţiei, structurii produsului şi sunt caracterizate prin justeţe şi precizie. Neajunsul acestor cercetări analitice constă în faptul că ele reclamă timp mai îndelungat de execuţie, echipamente, calificare şi costuri ridicate. Cercetarea modernă, prin utilizarea unor cantităţi infime de substanţe şi reactivi, beneficiind de aparatură performantă, reduce considerabil durata determinărilor, efectuând simultan seturi de teste în condiţii unitare.

Sinteza permite regruparea părţilor componente descompuse prin analiză, pentru a afla sistemul de corelaţii între proprietăţile şi funcţiile părţilor constituente ale produsului.

Metodele matematice şi informatice se utilizează pentru evaluarea şi cuantificarea calităţii, optimizarea sortimentului şi calităţii mărfurilor. Se folosesc în special în disciplina distinctă,   numită

„Calimetrie”.

Metodele statistice se folosesc pentru prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor şi permit generalizarea datelor de la nivelul eşantionului (probei) la cel al lotului de produse (de exemplu controlul statistic al calităţii loturilor de produse).

1.3.2.    Metode specifice de cercetare

 

Metodele psiho-senzoriale (organoleptice) se bazează pe folosirea organelor de simţ pentru obţinerea datelor primare privind forma, mărimea, culoarea, aspectul exterior, gustul, gradul de prospeţime sau degradare a produselor.

Metodele organoleptice, fiind dependente de numeroşi factori – condiţii de determinare, parametrii biologici ai operatorului etc. – sunt afectate de subiectivism şi incertitudine. Cu toate că au un caracter orientativ, sunt importante, în special pentru produsele alimentare, cosmetice, parfumerie

Metodele experimentale permit cercetarea calităţii produselor prin testări, măsurători, simulări, care tind să reproducă cât mai fidel condiţiile reale de comportare a produselor în utilizare. Sunt metode costisitoare şi laborioase, aplicarea acestor metode presupune existenţa unor condiţii de desfăşurare, echipamente şi proceduri conforme prescripţiilor. Se mai numesc şi „metode de laborator” şi deseori se recomandă corelarea metodelor experimentale cu cele psiho-senzoriale pentru obţinerea unor rezultate obiective privind evaluarea calităţii mărfurilor.

Analiza structurii de regulă este asociată cu analiza compoziţiei, ea permite identificarea naturii materiilor prime şi ponderii lor în produs. Analiza structurii este importantă şi din punct de vedere economic, deoarece ponderile materiilor prime din produs influenţează preţul de vânzare.

Analiza funcţională constă în verificarea produselor de înaltă tehnicitate în laboratoare, poligoane de încercări, pe standuri de probă, a nivelului performanţelor în timp, de exemplu consum de carburanţi, fiabilitate, viteză, randamente etc.

Analiza comparativă permite ierarhizarea produselor în funcţie de nivelul calităţii atins pe plan regional, naţional sau internaţional, ţinând seama de proprietăţi şi eficienţă în utilizare, raportate la preţ.

Metoda comparativă are un caracter de subiectivitate, deoarece există un număr mare de proprietăţi şi nu există criterii unice de apreciere a calităţii. Pentru a obiectiva metoda, în analiza comparativă se poate utiliza indicatorul sintetic al calităţii şi eficienţei economice.

1.3.3.    Metode moderne de cercetare

Se utilizează pentru ameliorarea calităţii şi îmbunătăţirea eficienţei economice a produselor şi serviciilor încă în faza de concepţie-proiectare, precum şi în cazul proceselor de înnoire şi diversificare sortimentală a produselor.

Analiza valorii (tehnico-economică) urmăreşte ca funcţiile obiectului studiat să fie concepute şi realizate cu cheltuieli minime în condiţii de calitate care ar putea satisface necesităţile utilizatorilor în concordanţă cu cerinţele social-economice. Metoda permite stabilirea corelaţiilor optime între diferite părţi şi subansamble ale produselor, prin maximizarea raportului funcţii-costuri.

Metoda se foloseşte în ţara noastră pentru produsele tehnice şi servicii din sectorul turismului şi alimentaţiei publice. Analiza valorii permite reducerea costurilor inutile sau disproporţionate în raport cu utilitatea conferită.

Analiza morfologică permite obţinerea unor variante nor de produse (servicii) sau îmbunătăţirea calităţii acestora în urma combinărilor multiple într-o matrice cu valori ale proprietăţilor. În esenţă, se întocmesc aşa-numitele „cutii morfologice”, care sunt construcţii tridimensionale şi permit găsirea variantelor nor de produse şi căi de îmbunătăţire a calităţii lor.

Metoda Benchmarking este utilizată pentru compararea preformanţelor produselor şi serviciilor cu cele ale liderilor recunoscuţi, ca atare, la un moment dat pe piaţă. Rezultatele sunt folosite pentru stabilirea obiectivelor referitoare la îmbunătăţirea proceselor şi produselor pentru reducerea decalajului faţă de lider.

Principiile metodologice de cercetare multilaterala:

  • stabilirea gradului de concordanta dintre: necesitate, produs si eficienta economica la producator si beneficiar;
  • integrarea rezultatelor partiale intr-un sistem logic, pentru constituirea intregului, a calitatii (valoare de intrebuintare) a calitatii produsului;

completarea reciproca a metodelor si analizelor pentru obtinerea rezultatului final, exact al calitatii produsului

Загрузка...