Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Scopul principal al standardizării este îmbunătăţirea activităţii economice în general. Pentru atingerea acestui scop, standardizarea are următoarele obiective:

  • îmbunătăţirea calităţii vieţii;
  • obţinerea unei economii globale de materiale, energie şi efort uman;
  • protecţia vieţii, sănătăţii şi securităţii persoanelor fizice, mediului înconjurător şi apărarea intereselor consumatorilor;
  • protecţia consumatorilor, printr-un nivel de calitate al produselor şi serviciilor adaptat necesităţilor şi verificat corespunzător;
  • recunoaşterea internaţională a produselor şi serviciilor româneşti;
  • promovarea rezultatelor consolidate ale ştiinţei şi tehnologiei, ţinând seama de gradul de dezvoltare al economiei;
  • stabilirea unui sistem unitar de cerinţe pentru certificarea conformităţii;
  • înlăturarea barierelor tehnice din calea comerţului internaţional;
  • reprezentarea intereselor economiei naţionale în activităţile de standardizare internaţionale şi europene.

În standarde unt prescrise condiţiile de asigurare a protecţiei vieţii, protecţiei sănătăţii, securităţii muncii, protecţiei mediului ambiant prin nivelul mai redus al nocivităţii unor procese; aceste reglementări contribuie la protecţia consumatorului şi a mediului înconjurător.

Apărarea intereselor consumatorilor se realizează şi prin prevederea unor caracteristici care se verifică în timpul utilizării produselor (durabilitate, fiabilitate, mentenabilitate), neîndeplinirea cărora ar putea permite consumatorului emiterea pretenţiilor la despăgubire.

Standardizarea mărfurilor este foarte importantă, deoarece are loc:

  • facilitarea schimburilor interne şi internaţionale de mărfuri şi de informaţii;
  • ridicarea continuă a calităţii şi competitivităţii produselor;
  • promovarea progresului tehnic şi accelerarea înnoirii producţiei;
  • raţionalizarea economică       prin       tipizarea,       unificarea       şi       raţionalizarea sortotipodimensiunilor.

Standardizarea îndeplineşte rolul de a facilita schimburile de mărfuri, de a uşura comunicarea între producători şi beneficiari, de a stabili un limbaj comun prin intermediul tehnologiei unice în diferite domenii. Simbolizarea şi codificările cunoscute de ambii parteneri permit o comunicare facilă, indiferent de limba vorbită de fiecare dintre ei. Trimiterile şi referirile la standarde, care se fac în contractele economice, înlesnesc foarte mult tranzacţia, în special atunci când se stabileşte nivelul calitativ al produselor. Trimiterile la standardele internaţionale şi naţionale ale partenerilor în cadrul tratativelor constituie singurul mod de a înlătura, în prezent, barierele tehnice create prin practicarea în diferite state a unor condiţii tehnice de importanţă locală.

Standardizarea contribuie la menţinerea şi asigurarea calităţii şi competitivităţii mărfurilor prin faptul, că standardele precizează nivelul minim al principalelor caracteristici de calitate, modalităţi de efectuare a recepţiei calitative a loturilor de mărfuri, condiţiile de ambalare, transport, depozitare etc.

Prin standardizare este posibilă de asemenea promovarea progresului tehnic şi accelerarea înnoirii producţiei, deoarece standardizarea presupune stabilirea parametrilor principali a condiţiilor tehnice, indicatorilor de fiabilitate şi mentenabilitate, a metodelor de analiză şi de încercare a produselor, toate acestea având un rol important în ridicarea continuă a calităţii mărfurilor.

În majoritatea sectoarelor industriale standardele reprezintă un element de raţionalizare economică. Raţionalizarea economică poate fi realizată prin:

  • Tipizare şi simplificare;
  • Unificare;
  • Interschimbabilitate;
  • Modulare;
  • Agregare.

Tipizarea şi raţionalizarea sortotipodimensiunilor este acţiunea de stabilire a unei game raţionale economic de tipuri şi mărimi ale produselor, capabile să acopere nevoile existente într-o anumită perioadă de timp, sau cele previzibile într-un viitor apropiat. Prin simplificare se ajunge la produse caracterizate prin proprietăţi esenţiale, eliminându-se elementele care complică, îngreunează şi scumpesc producţia şi utilizarea acestora.

Unificarea este legată de tipizare şi presupune reducerea diversităţii produselor prin combinarea mai multor variante, mai ales din punct de vedere al dimensiunilor şi formei. Aceasta presupune că toate variantele iniţiale vor suferi unele modificări, astfel se creează posibilitatea utilizării aceloraşi piese şi subansambluri pentru mai multe tipuri de produse diferite. De altfel, indicele de tehnologicitate, indice de calitate în proiectarea maşinilor, reprezintă tocmai raportul dintre numărul componentelor unificate şi numărul total de componente.

Tipizarea şi unificarea permit programarea interschimbabilităţii, adică posibilitatea producătorilor să fabrice loturi de piese suficient de compatibile sub aspectul dimensiunilor, formelor şi a proprietăţilor, pentru ca acestea să poată fi înlocuite cu altele.

Interschimbabilitatea poate fi dimensională şi funcţională. Un exemplu de interschimbabilitate dimensională este cel referitor la şuruburi şi piuliţe, care sunt perfect standardizate internaţional şi sunt înlocuibile, indiferent de provenienţa lor. Interschimbabilitatea funcţională este asigurată când alte caracteristici decât cele dimensionale sunt standardizate, de exemplu caracteristicile rulmenţilor – încărcătura, condiţiile la care se supun în timpul lucrului etc.

Modularea urmăreşte folosirea subansamblelor unificate constructiv, care pot fi combinate în mai multe variante, în funcţie de necesităţi. Modulele sunt interschimbabile şi au proprietăţi de convertibilitate şi reversibilitate repetată. Modularea este des utilizată pentru o serie de produse – mobilă, utilaje tehnologice, produse electronice etc.

Agregarea constă în combinarea elementelor unificate constructiv, astfel încât să formeze variante de echipamente adecvate unor condiţii de lucru cât mai diverse.

Pentru a nu rămâne în urma progresului tehnico-ştiinţific, devenind o piedică în asigurarea calităţii, standardele trebuie corelate cu modificările ce intervin, trebuie revizuite sau înlocuite cu altele la intervale ce corespund modificărilor în tehnologia produselor şi vitezei progresului tehnic.

Загрузка...