Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Aşa cum am mai precizat, pe măsura modernizării şi adâncirii specializării activității economice, o seamă de servicii care nu de mult se efectuau în cadrul întreprinderilor se desprind de acestea, constituind firme de sine-stătătoare. Acest proces obiectiv este determinat de cerințele revoluției tehnico-ştiintifice contemporane, de progresul electronicii, al cercetătorilor de management, de inginerie, marketing etc., de imperativele eficientei economice care generează servicii noi pentru întreprinderi1.

Cunoaşterea poziției şi a rolului fiecărei categorii de servicii pentru agenții economici, a perspectivei în evoluția sa pe termen mediu şi lung, şi mai ales a contribuției globale a sferei serviciilor la creşterea şi dezvoltarea unei economii, presupune măsurarea (evaluarea) dimensiunilor şi ritmurilor de evoluție. Diversitatea însă a serviciilor destinate agenților economici face destul de dificilă analiza lor globală, în baza căreia să se cuantifice contribuția lor la realizarea producției materiale. În plus, faptul că serviciile pentru producție sunt încorporate într-o proporție apreciabilă, în produsele finale, şi ca urmare imposibil de separat şi identificat, sporeşte şi mai mult dificultatea comensurării şi caracterizării lor. De aceea, apreciază specialiştii, de cele mai multe ori "… dimensiunile, evoluția şi efectele acestor servicii sunt exprimate cu ajutorul unor indicatori generali (număr de prestatori-unități sau angajați), indirecți (valoarea adăugată) şi limitat la prestațiile care se autonomizează sub forma unor ramuri distincte ale economiei"[1], ori pe tipuri de servicii care se adresează mai multor domenii ale activității social-economice.

Prin prisma acestor considerații, ne propunem ca în continuare să facem o caracterizare sintetică a câtorva grupe de servicii care, prin importanta actuală şi ritmurile creşterii lor, se dovedesc a fi deosebit de reprezentative pentru domeniul abordat, şi anume: serviciile de consultantă, "noile servicii", serviciile de inginerie şi serviciile pentru calificarea şi specializarea forței de muncă.

  1. Serviciile de consultantă în organizare şi management. Diversitatea tehnicilor şi metodelor utilizate în conducerea modernă a întreprinderilor a condus la o specializare tot mai avansată a firmelor de consultantă, în paralel cu tendința de organizare a unor mari grupări multidisciplinare. Sub aspect instituțional, în toate economiile moderne, această cerință este satisfăcută prin funcționarea unor institute (centre) care se preocupă de formarea şi perfecționarea cadrelor de conducere. În cadrul unor asemenea centre pentru pregătirea cadrelor se organizează diferite sisteme de formare, punându-se accentul deosebit pe formarea de cadre tehnice şi economice, de nivel superior, care să dețină şi să aplice cunoștințele în domeniul conducerii şi organizării întreprinderii.

Ca tipuri principale de activități prestate de serviciile de consultantă în organizare şi conducere, indiferent de natura problemei şi a tehnicii utilizate, menționăm: analiza-diagnostic şi studii ale conducerii, analize speciale şi studii, soluții efective în definirea problemelor, asistenta pentru implementare etc. Dimensiunile şi calitatea unor asemenea preocupări presupun expuneri şi discuții pe problemele privind principiile de bază ale organizării şi conducerii întreprinderii într-un mediu concurențial, precum şi a metodelor şi tehnicilor de realizare ale unui proces managerial științific fundamentat.

  1. Noile servicii constituie o categorie aparte în sistemul serviciilor pentru agenții economici, cărora li se atribuie un rol deosebit de important în terţiarizarea sistemului productiv. Apartenenta lor directă la tehnologiile actuale de informare şi de comunicații constituie, cum spun specialiştii "elementul comun prin care se identifică <<noile servicii>>". De fapt, dinamica accelerată a noilor servicii este sprijinită de progresele enorme realizate în ultimele 2-3 decenii în domeniul tehnologiilor de informare şi comunicații. Sfera de cuprindere a acestei grupe include trei componente: serviciile informatice, serviciile de informare electronică şi serviciile de telecomunicații.
  2. a) Serviciile informatice. Sub influenta progresului tehnicii, electronicii de calcul şi a diverselor științe şi discipline (matematica, statistica, cercetarea operațională, teoria sistemelor etc.) acest tip de servicii pentru agenții economici s-a dezvoltat vertiginos, el cifrându-se la multe zeci de miliarde de unități monetare în toate economiile dezvoltate.

În prezent, sub acest generic sunt reunite o gamă foarte mare de servicii, cum ar fi: proiectarea de sisteme complexe (hardware şi software) în funcție de necesitățile reale (sisteme industriale, sisteme informatice); analiza costurilor şi eficienta sistemelor studiate şi propuse de client, consultantă în informatică pentru controlul proceselor industriale cu ajutorul calculatorului; modelarea şi simularea pe calculator a variantelor decizionale; studii de oportunitate, prelucrarea datelor, bănci de date, proiectarea asistată de calculator etc.

Pentru funcționarea în bune condiții, societățile de informatică din mai toate statele lumii şi-au dezvoltat structuri şi metodologii proprii, grupându-se în societăți naționale şi internaționale.

  1. b) Serviciile de informare electronică. Acestea au rolul de a colecta şi stoca informațiile, de a elabora programe de servire a utilizatorilor şi de a asigura livrarea lor, prin intermediul unei rețele, spre clienții utilizatori sub forma unor date bibliografice, date codificate şi de "full text". Ponderea acestei categorii de servicii în totalul "serviciilor noi" a crescut de la 8-10% la jumătatea deceniului trecut la 18-20% în partea a doua a deceniului actual, salt determinat de ritmul anual de creştere al acestor servicii de cca. 18% pe an. Şi totuşi, cu toată dinamica accelerată a acestora (mai ales în domeniul financiar, de credit şi de informare a întreprinderilor), statisticile dezvăluie diferențe esențiale între principalele zone geografice dezvoltate. Astfel, cifra de afaceri a prestatorilor de servicii electronice din Europa Occidentală reprezintă doar jumătate din cea realizată de prestatorii americani din acelaşi domeniu. O explicație a acestui decalaj ar fi faptul că cca. 70% din bazele de date vest-europene aparțin sectorului public şi organismelor nelucrative, fată de apartenenta în proporție de 75% a acestor baze de date sectorului privat din S.U.A.
  2. c) Sectorul de telecomunicații noi, cele care desemnează comunicațiile mobile (radiofonia şi telefonul celular), accesul la rețele cu debit mare pentru transmiterea de date numerice, imagini, texte, mesageria electronică, videotextul, telex, rezervarea automată şi serviciile desemnate prin prefixul tele (tele-shoping, tele-banking, tele-detectie, tele-conferintă, tele-muncă etc.). Chiar dacă în prezent volumul pieței este redus în prezent, există optimismul privind creşterea rapidă a unora din categoriile acestor servicii. De exemplu, serviciile de curierat electronic din interiorul firmelor ca şi cele de schimburi de date între firme cresc în rate anuale de 20-40%; serviciile de transmisie la distantă a unui mesaj sub formă vizuală şi/sau sonoră către un receptor de buzunar este utilizat de 6% din populația activă a S.U.A., 4,0% în Japonia, 2,0% în Marea Britanie, 1,0% în Franța şi Germania; serviciile de telefonie celulară sunt utilizate de peste 2 milioane de beneficiari în SUA, iar rata anuală de creştere anuală a acestor servicii este de cca. 30%.
  3. Serviciile de inginerie ocupă un loc important în cadrul economiei naționale prin acțiunile pe care agenții economici le întreprind pe piața internă şi internațională.

Astfel, în domeniu investițiilor pentru realizarea de noi întreprinderi industriale, serviciile respective asigură proiectarea, organizarea, construcția şi montarea echipamentelor, asigurând o rentabilitate sporită a fondurilor investite, precum şi o competitivitate tehnico-economică produselor realizate.

Complexitatea activităților legate de realizarea unor întreprinderi industriale duce la o diversificare foarte mare a serviciilor de inginerie, principalele domenii ale implementării acestora fiind:

  • • infrastructura şi amenajarea teritoriului, reprezentând studiile şi proiectele necesare realizării drumurilor, podurilor, barajelor, aeroporturilor, amenajări funciare şi hidrologice;
  • • construcții, grupând activitățile aferente realizării construcțiilor civile, comerciale, social-culturale;
  • • industrie, cuprinzând activitățile de engineering din toate ramurile industriale;
  • • informatică şi management.

În cadrul societăților prestatoare de servicii de inginerie se elaborează:

♦ studii pre-investiționale care conduc la decizii de realizare a          investițiilor publice sau private: inventarierea resurselor, studii de programare regională sau sectorială asupra aspectelor lor tehnice, sociale şi economice, studii de fezabilitate tehnică, economică şi umană, studii financiare, studii de piață şi politică comercială;

Загрузка...