Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Acesta se exercită atât sub forma unui control general reprezentând atribuţiile unor organisme ce iniţiază acţiuni de control în contextul altor sarcini specifice, cât şi sub forma unui control specializat efectuat de organe ale căror sarcini de bază se circumscriu activităţii de control.

Controlul economic, în condiţiile concrete ale ţării noastre, se exercită de către organele puterii de stat (legislativul şi executivul) sau prin intermediul unor organe specializate ale administraţiei de stat, cuprinzând:

  • controlul parlamentar;
  • controlul guvernamental;
  • controlul efectuat prin organismele specializate ale statului, care este un control de esenţă administrativă, dar care îşi limitează activitatea la domenii strict determinate ale vieţii economice şi sociale, cum sunt: asigurarea calităţii produselor şi serviciilor, respectarea politicii guvernamentale şi a prevederilor legale în domeniul preţurilor şi tarifelor, activitatea comercială, protecţia concurenţei, etc.

Sarcinile  de   control   ale   acestor  organe   sunt  foarte   diverse,   fiind influenţate de natura, conţinutul şi structura atribuţiilor de bază care le revin în cadrul mecanismului economico-social.

 

1. Corpul de Control al Guvernului

 

În îndeplinirea atribuţiilor care îi revin în calitate de structură de coordonare a luptei antifraudă şi protejare a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România şi de punct unic de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Corpul de Control al Guvernului acţionează pe bază de deplină autonomie funcţională şi decizională, independent de alte instituţii publice, conform obligaţiilor asumate de România.

Pentru a face faţă sarcinilor complexe care îi revin, Corpul de Control al Guvernului este structurat pe componente specializate, cum sunt:

  • Compartimentul de control economic-financiar, tehnic şi investiţional;
  • Compartimentul pentru protecţia consumatorului şi protecţia socială;
  • Compartimentul de coordonare a activităţii de control şi de rezolvare a sesizărilor adresate primului ministru şi Guvernului;
  • Compartimentul de studii interdepartamentale, elaborate pe baza concluziilor desprinse din controalele efectuate;
  • Compartimentul juridic.

Principalele atribuţii ale acestui organ specializat sunt:

  • controlează legalitatea alocărilor bugetare şi utilizarea acestora conform .probărilor şi principiilor de eficacitate;
  • întocmeşte coraportul asupra execuţiei bugetului de stat;
  • controlează execuţia balanţei de plăţi externe, precum şi a planului de încasări şi plăţi în numerar;
  • controlează modul   de   utilizare   a   creditelor   guvernamentale   sau garantate de către Guvern;
  • verifică mărimea şi cauzele datoriei publice şi propune măsuri de diminuare a acesteia;
  • controlează integritatea patrimoniului public din ţară şi din străinătate, inclusiv a societăţilor din străinătate cu capital de stat;
  • verifică modul de utilizare a resurselor umane, materiale şi financiare de către organele centrale şi locale ale administraţiei publice;
  • pune la dispoziţia Guvernului, studii cu privire la modul de aplicare a legilor, ordonanţelor şi hotărârilor de guvern, cu privire la introducerea mecanismelor economiei de piaţă şi la implementarea reformei;
  • controlează activitatea desfăşurată de Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS)  şi a reprezentanţilor acesteia în AGA din societăţile comerciale cu capital majoritar de stat;
  • controlează, din însărcinarea Guvernului, modul de acordare a contractelor şi comenzilor de stat, inclusiv adjudecarea unor licitaţii de import cu fonduri publice;
  • verifică preventiv şi ulterior, utilizarea subvenţiilor acordate de Guvern;
  • controlează,la solicitare, utilizarea unor fonduri publice neguvernamentale;
  • controlează, preventiv şi ulterior, realizarea obiectivelor de investiţii din fondurile publice;
  • controlează programele de modernizare şi retehnologizare a capacităţilor de producţie ce se realizează prin subvenţii de stat;
  • realizează controlul asupra modului în care se asigură protecţia consumatorului, coordonând acţiunile de combatere a speculei;
  • controlează realizarea programelor privind protecţia mediului şi a echilibrului ecologic, finanţate de Guvern;
  • controlează, din însărcinarea Guvernului, realizarea programelor de protecţie socială;
  • realizează, la cererea persoanelor ce se consideră vătămate, prin acte administrative, controalele asupra activităţii organelor de control ale ministerelor şi departamentelor, privind problemele sesizate înainte de declanşarea procedurii de contencios administrativ;
  • verifică reclamaţiile şi sesizările adresate primului ministru şi Guvernului, cu privire la neregulile din activitatea organelor de conducere din administraţia centrală locală şi instituţii publice. Personalul de specialitate al Corpului de Control al Guvernului este format din inspectori, care în exercitarea atribuţiilor ce le revin, se bucură de protecţia legii, putând aplica sancţiunile prevăzute de legislaţia specifică activităţilor de control.

 

2. Garda Financiară

 

Garda Financiară este structura specializată a Autorităţii Naţionale de Control care pune în aplicare politica Guvernului în domeniul controlului financiar contabil, în legătură cu aplicarea şi executarea legilor financiare şi a reglementărilor vamale cu respectarea normelor de comerţ în vederea evitării oricăror sustrageri de la plata impozitelor şi a taxelor, precum şi în vederea împiedicării  activităţilor de contrabandă  şi  a  oricăror practici  şi procedee interzise prin prevederile legale în vigoare.

Garda Financiară este organizată ca instituţie publică de control, cu personalitate juridică, în subordinea Autorităţii Naţionale de Control, ca un corp de control financiar, militarizat, neîncazarmat ale cărui obiective, stabilite prin prevederile legale, constau în  efectuarea  de verificări în localurile şi dependinţele în care se produc, se depozitează şi se comercializează bunuri sau se desfăşoară activităţi care fac obiectul impozitării.

Acest obiectiv general al Gărzii Financiare, a impus stabilirea unor subobiective ce constau în verificarea existenţei şi a autenticităţii documentelor justificative de transport, precum şi cele referitoare la activităţile de producţie, prestări servicii, a actelor şi a faptelor de comerţ, atunci când există indicii că obligaţiile către stat ale agenţilor economici, care prestează aceste activităţi, nu sunt realizate sau sunt realizate numai în parte. De asemenea, mai efectuează, în conformitate cu prevederile legale, percheziţii în toate localurile, publice sau particulare, dacă există indicii că în aceste locuri funcţionează instalaţii cu care se realizează produse  destinate  comercializării fără îndeplinirea  obligaţiilor fiscale.

În vederea   realizării   obiectivelor   şi   a   subobiectivelor   sale,   Garda Financiară verifică registrele şi alte documente financiar-contabile, respectarea actelor  normative şi are dreptul să ridice şi să reţină documentele care pot servi la dovedirea fraudelor sau a contravenţiilor constatate.

În funcţie de constatări, Garda Financiară aplică sancţiunile corespunzătoare, potrivit prevederilor legale în vigoare şi a normelor date în aplicarea acestora.

Garda Financiară exercită controlul operativ şi inopinat, cu excepţia controlului fiscal, privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte din domeniul economic, financiar şi vamal care au ca efect evaziunea şi frauda fiscală. Aceasta coordonează, îndrumă şi controlează activitatea tuturor comisariatelor prin intermediul Comisariatului general şi desfăşoară acţiuni operative pe întreg teritoriul ţării, în baza competenţelor stabilite prin lege.

Garda Financiară centrală este structurată pe divizii şi compartimente, astfel:

  • divizia de metodologie, programe şi valorificarea actelor de control;
  • două divizii de control operativ;
  • divizia resurse umane, dotare şi financiar contabilitate;
  • compartimentul juridic, cercetări şi anchete interne;
  • compartimentul relaţii cu publicul, mass-media şi protocol.

Secţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt structurate ca şi Garda Financiară Centrală, tot pe divizii şi compartimente al căror număr variază în funcţie de mărimea judeţului la nivelul căruia este organizată.

Garda Financiară este condusă de un comisar general, numit prin ordin de către ministrul delegat pentru coordonarea autorităţilor de control, care are în subordine trei comisari generali adjuncţi, comisari şefi de secţie şi comisari şefi de divizie. Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite.

Personalul Gărzii Financiare este format din comisari cu studii superioare. După vechimea în această funcţie comisarii sunt încadraţi pe mai multe categorii: comisar debutant, comisar principal IV, comisar principal III, comisar principal II, comisar principal I şi comisar principal I A.

Activitatea de control financiar desfăşurată de către Garda Financiară, este realizată de diviziile operative de control cu sprijinul celorlalte compartimente funcţionale.

Principalele atribuţii ale diviziilor operative de control constau în organizarea şi efectuarea de controale curente şi tematice, după caz, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, ale regulamentului propriu de organizare şi funcţionare, aprobat de ministrul delegat pentru coordonarea autorităţilor de control şi în funcţie de programul de control al fiecăreia dintre acestea.

Atât la nivel central cât şi la nivelul secţiilor teritoriale, Garda Financiară  mai realizează şi alte activităţi, colaterale activităţii de control financiar, dar indispensabile acesteia, în legătură cu pregătirea profesională a personalului, gestionarea şi valorificarea bunurilor confiscate.

Atribuţiile Gărzii Financiare:

Pentru combaterea actelor şi faptelor de evaziune şi fraudă fiscală,în  vederea realizării atribuţiilor sale, Garda Financiară efectuează controlul operativ şi inopinat cu privire la:

  • respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror acte şi fapte interzise de lege;
  • respectarea normelor de comerţ, urmărind prevenirea, depistarea şi înlăturarea operaţiunilor ilicite;
  • modul de producere, depozitare, circulaţie şi valorificare a bunurilor, în toate locurile şi spaţiile în care se desfăşoară activitatea agenţilor economici;
  • participarea, în colaborare cu organele de specialitate ale altor
    ministere şi instituţii specializate, la acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor ilicite care generează fenomene de evaziune şi fraudă fiscală.

Garda Financiară face propuneri Autorităţii Naţionale de Control privind proiectele de acte normative pentru îmbunătăţirea activităţii specifice şi îndeplineşte orice alte atribuţii şi activităţi stabilite de către ministrul delegat pentru coordonarea autorităţilor de control.

Exercitarea controlului financiar de către Garda Financiară:

Garda Financiară exercită activitatea de control financiar în domeniile în care aceasta este abilitată, pe baza programului anual de activitate, componentă a Programului general de activitate al Autorităţii Naţionale de Control.

Personalul Gărzii Financiare execută operaţiuni de control curent şi tematic. Controlul curent se execută operativ şi inopinat, pe baza legitimaţiei de control, a insignei de împuternicire şi a ordinului de serviciu. Controlul tematic se execută de către comisarii Gărzii Financiare în baza ordinelor date de conducerea Autorităţii Naţionale de Control sau de comisarul general. Ministrul delegat pentru coordonarea autorităţilor de control sau comisarul general care dispun controlul tematic, stabilesc obiectivele de verificat, entităţile supuse controlului, perioada asupra căreia se efectuează verificarea, precum şi durata controlului.

La orice acţiune de control participă minimum 2 comisari, iar la acţiunile de control cu grad sporit de periculozitate, echipele de comisari vor fi însoţite de membri ai subunităţilor specializate de intervenţie rapidă, ale politiei pentru asigurarea protecţiei şi siguranţei operaţiunilor desfăşurate în realizarea actului de control.

În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, comisarii Gărzii Financiare au dreptul:

  • să efectueze controale în spatiile în care se produc, se depozitează sau se comercializează bunuri ori se desfăşoară activităţi ce cad sub incidenţa actelor normative în vigoare,  cu privire  la  prevenirea,  descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care sunt interzise de acestea;
  • să verifice respectarea reglementărilor legale privind circulaţia mărfurilor pe drumurile publice, în porturi,  căi ferate  şi fluviale, aeroporturi, în vecinătatea punctelor vamale, antrepozite, zone libere, precum şi în alte locuri în care se desfăşoară o asemenea activitate;
  • să verifice legalitatea activităţilor desfăşurate, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative în activităţile de producţie şi prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării şi comercializării bunurilor şi să aplice sigilii pentru asigurarea integrităţii bunurilor;
  • să dispună măsuri cu privire la confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor a căror fabricaţie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum şi a veniturilor realizate din activităţi comerciale sau prestări de servicii nelegale şi să ridice documentele financiar-contabile şi de altă natură care pot servi la dovedirea contravenţiilor sau, după caz, a infracţiunilor;
  • să solicite, în condiţiile şi potrivit Codului de procedură penală, efectuarea de către organele abilitate de lege a percheziţiilor în localuri publice sau particulare - case, curţi, dependinţe şi grădini - dacă există indicii că în aceste locuri sunt ascunse documente, mărfuri sau se desfăşoară activităţi care au ca efect evaziunea sau frauda fiscală;
  • să constate acte şi fapte care au avut ca efect evaziunea şi frauda fiscală, să solicite organelor fiscale stabilirea obligaţiilor fiscale în întregime datorate, să ceară organelor de executare competente, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanţelor bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, luarea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea şi să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală;
  • să solicite administratorilor unităţilor controlate şi persoanelor implicate, explicaţii, lămuriri, precizări verbale şi/sau în scris, după caz, cu privire la faptele constatate;
  • să solicite, potrivit legii, copii certificate de pe documentele originale, să preleveze probe, eşantioane, mostre etc, necesare finalizării actului de control. Analiza şi examinarea probelor, eşantioanelor şi mostrelor se fac în laboratoare de specialitate, cheltuielile privind efectuarea acestora fiind suportate din fondurile special alocate în bugetul de venituri şi cheltuieli al Gărzii Financiare;
  • să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit competenţelor prevăzute de lege;
  • să întocmească acte de control operativ si inopinat privind rezultatele verificărilor, să aplice măsurile prevăzute de normele legale şi să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor;
  • să oprească mijloacele de transport, în condiţiile legii, pentru verificarea documentelor de însoţire a bunurilor şi persoanelor transportate;
  • solicite instituţiilor   financiar-bancare,   de   asigurări   şi  reasigurări,   în condiţiile legii, date sau, după caz, documente, în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârşirea unor fapte ce contravin legislaţiei în vigoare;
  • să poarte uniforma, să păstreze, să folosească şi să facă uz de armamentul şi mijloacele de apărare din dotare, în condiţiile legii;
  • să utilizeze mijloacele auto purtând însemne şi dispozitive de avertizare sonore şi luminoase specifice, în condiţiile normelor legale.

Ca urmare a acţiunilor de control efectuate, în funcţie de natura abaterilor constatate, comisarii Gărzii Financiare întocmesc atât acte de control obişnuite (note de constatare, procese verbale de control, procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor), cât şi specifice activităţii desfăşurate de către aceasta (raport, proces verbal de sigilare).

Raportul se întocmeşte în cazurile în care în urma controlului nu s-au constatat abateri sau în situaţiile în care din diferite motive acesta nu a putut fi efectuat. În raport, comisarii menţionează în mod concret obiectivele tematice ale controlului, perioada şi documentele verificate, constatările rezultate, precum şi orice alte date sau informaţii din activitatea agentului economic verificat, care pot prezenta interes pentru acţiunile viitoare.

În cazul în care, din diferite motive, acţiunea nu a putut fi efectuată, comisarii menţionează, în detaliu, cauzele care au determinat această situaţie.

Raportul se întocmeşte într-un singur exemplar, se semnează şi datează şi se predă la unitatea (Garda Financiară Centrală sau una din secţiile acesteia) care a dispus acţiunea de control.

Procesul verbal de sigilare se întocmeşte în toate cazurile în care acţiunea de control impune asigurarea bunurilor, a valorilor sau a documentelor, precum şi a oricăror alte probe necesare susţinerii abaterilor constatate.

Dacă se constată violarea sigiliilor, cu ocazia efectuării operaţiei de desigilare sau în orice altă împrejurare, organul de control sesizează, atât procurorul, cât şi conducerea Gărzii Financiare, din care face parte, dispunând măsurile de conservare a probelor doveditoare.

După încheiere, actele de control sunt analizate de către comisarul şef al diviziei din care face parte comisarul care a efectuat controlul, care face unele eventuale observaţii asupra modului de realizare a acţiunii şi propune sau dispune, în temenele legale, măsurile de valorificare a constatărilor, în funcţie de natura acestora.

Procesele   verbale   de   constatare   şi   sancţionare   a   contravenţiilor, împreună cu dovada predării eventualelor bunuri sau valori confiscate,  se redau, în termen de maximum 48 de ore de la încheierea acţiunii, comisarului -: de divizie cu sarcini de urmărire şi valorificarea actelor de control.

Împotriva procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, se poate face plângere potrivit reglementărilor legale. Bunurile confiscate  intrate  în  proprietatea  privată  a  statului,  se  valorifică  conform normelor legale, iar Garda Financiară va delega reprezentanţi în comisiile de valorificare constituite   care vor participa la activitatea de valorificare a bunurilor confiscate. Din veniturile încasate din valorificarea bunurilor confiscate, după deducerea cheltuielilor efectuate în vederea valorificării acestora, şi din sumele obţinute ca urmare a valorificării actelor de control ale Gărzii Financiare se reţine o cotă parte care se virează Autorităţii Naţionale de Control pentru constituirea fondului de stimulente la dispoziţia ministrului delegat pentru coordonarea autorităţilor de control.

 

3. Autoritatea Naţională a Vămilor

Activitatea vamală se exercită prin Autoritatea Naţională a Vămilor, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat, care se organizează şi funcţionează în subordinea Autorităţii Naţionale de Control.

Răspunderea personalului Autorităţii Naţionale a Vămilor este cea prevăzută de legislaţia în vigoare, iar pentru pagubele cauzate în activitatea de control ca urmare a neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor de control, în măsura în care nu sunt îndeplinite condiţiile atragerii răspunderii penale, funcţionarii vamali răspund potrivit Codului Civil. Răspunderea delictuală poate fi antrenată numai pe baza hotărârii instanţelor de judecată sesizate şi de Autoritatea Naţională de Control.

Autoritatea Naţională a Vămilor (A.N.V.) este organismul specializat al Autorităţii Naţionale de Control care înfăptuieşte politica economică a Guvernului României în domeniul vamal. Principalele sarcini ce rezultă din prevederile legale de reglementare a activităţii vamale, se referă atât la stabilirea cadrului juridic de taxare a mărfurilor, care fac obiectul importului, exportului sau tranzitării   acestora pe teritoriul naţional, cât şi în controlul modului de organizare şi efectuarea practică a acestei acţiuni.

În domeniul controlului, principalele  sarcini  ale A.N.V. sunt de  a verifica respectarea prevederilor legale în domeniul vamal, pe întreg teritoriul naţional, dispunând, în acest sens, măsurile necesare prevenirii şi combaterii oricărei abateri de la aceste prevederi. Pentru  a  realiza  acest  obiectiv general,  A.N.V.  verifică  modul  de achitare, de către titularii operaţiunilor sau de către alte persoane fizice şi juridice competente, desemnate de către aceştia, a sumelor ce  constituie obligaţii de plată către stat, stabileşte eventualele diferenţe şi asigură încasarea acestora. A.N.V. organizează controlul pe timp de zi sau de noapte, a magaziilor, depozitelor, sediilor şi altor obiective aparţinând unor persoane fizice sau juridice care realizează operaţiuni de import, export sau tranzit de mărfuri, ca şi mijloacele de transport ale acestora în vederea stabilirii modului de respectare a prevederilor legale în domeniul vamal.

Pentru realizarea acestor obiective, personalul de specialitate efectuează controlul financiar al registrelor, corespondenţei şi al oricăror alte documente sau evidente ce fac obiectul unor activităţi de comerţ exterior, care au for efectuate în ultimii cinci ani de la data verificării. În funcţie de rezultate, persoanele desemnate să exercite controlul vamal dispun măsurile de prevenire a fraudelor şi de intrare în legalitate prin acţiuni proprii sau prin sesizare, organelor competente să le exercite.

Din punct de vedere structural şi funcţional, activitatea vamală este organizată  prin Autoritatea  Naţională  a Vămilor în  cadrul  căreia,  la  nivel central, funcţionează Direcţia de regimuri şi operaţiuni vamale, Direcţia de supraveghere  vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale, Direcţia buget, organizare generală, gestiune de personal şi administrarea veniturilor şi Direcţia de tehnologia informaţiei, statistică vamală şi gestiunea datelor.

Frauda  este  actul  făptuit cu rea credinţă,  de inducere în  eroare şi înşelare a autorităţilor cu privire la calitatea unei mărfi, în scopul sustragerii de la plata impozitelor şi a taxelor, pentru dobândirea de foloase sau câştiguri ilicite.

Prevenirea, combaterea şi sancţionarea fraudelor constatate în domeniul vamal, prin urmărirea modului de aplicare şi respectare a normelor legale în vigoare care reglementează importul, exportul şi tranzitarea, pe teritoriul naţional, al mărfurilor aparţinând persoanelor fizice sau juridice române sau străine, se realizează de către Direcţia de supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale.

Direcţia Regională Vamală are în componenţa sa două compartimente distincte care se ocupă de controlul vamal şi anume: Serviciul control şi audit intern şi Serviciul inspecţie şi control pentru activitatea vamală.

La nivelul Direcţiei Regionale Vamale, compartimentul control şi audit intern poate fi organizat sub formă de serviciu sau birou, în baza aprobării A.N.V. şi funcţionează în subordinea directă a directorului acestei instituţii, respectiv a ordonatorului de credite ori a înlocuitorului de drept.

Delegarea subordonării compartimentului control şi audit intern de către directorul A.N.V. la o altă funcţie din aparatul acesteia este interzisă.

Serviciul control şi audit intern desfăşoară un control financiar şi auditul intern, urmărind respectarea normelor legale cu privire la existenţa, integritatea, păstrarea şi paza bunurilor şi valorilor de orice fel şi deţinute cu orice titlu.

Cel de-al doilea compartiment, inspecţie şi control pentru activitate vamală, este un corp de control specializat în prevenirea, combaterea şi sancţionarea fraudei de orice natură în domeniul vamal, care urmăreşte modul de aplicare şi respectare a legislaţiei privind importul, exportul şi tranzitul, realizate de persoane fizice şi juridice, române sau străine pe întreg teritoriu României.

Serviciul inspecţie şi control pentru activitatea vamală exercită un control ulterior al agenţilor economici asupra operaţiunilor de comerţ exterior efectuate, pe o perioadă de 5 ani de la data realizării acestora şi are ca atribuţie principală, prevenirea şi combaterea infracţiunilor şi contravenţiilor în domeniul vamal.

Obiectivele activităţii de control vamal:

  1. A) Obiectivele de verificare ale controlului financiar şi auditului intern la nivelul Direcţiei Regionale Vamale

Principalele obiective care se verifică în cursul activităţii desfăşurate de organele Serviciului control şi audit intern din Direcţia Regională Vamal structurate astfel:

  1. Controlul elementelor patrimoniale care va cuprinde:
  2. a) controlul modului de gestionare a valorilor materiale şi băneşti axat pe:
  • gestionarea imobilizărilor corporale din dotarea unităţii vamale.
  • gestionarea bunurilor devenite proprietatea privată a statului şi valorificarea acestora;
  • gestionarea bunurilor reţinute în vederea restituirii, controlându-se legalitatea reţinerii acestora;
  • gestionarea şi restituirea bunurilor abandonate;
  • gestionarea bunurilor reţinute în vederea confiscării;
  • analiza modului de exercitare a controlului financiar preventiv;
  • controlul activităţii administrative - păstrarea, depozitarea şi utilizarea arhivei.
  1. analiza şi controlul modului de utilizare, potrivit legii, a creditelor bugetare, a avansurilor primite pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi materiale cât şi cele pentru cheltuieli de capital;
  2. organizarea şi conducerea la zi a evidenţelor operative şi contabile prevăzute de normele legale în vigoare cu referire la:
  • verificarea modului de conducere a evidenţelor analitice privind creditorii, persoane fizice şi juridice, pentru garanţii în cazul operaţiunilor suspensive de drepturi vamale (regimuri vamale de import temporar, import temporar cu prelucrare, antrepozitare etc);
  • întocmirea şi circulaţia documentelor primare, documentelor tehnic-
    operative şi contabile, în concordanţă cu normele legale în vigoare.
  1. Controlul modului de determinare, încasare şi virare potrivit destinaţiilor legale, a sumelor reprezentând drepturi vamale (taxe vamale şi comision vamal) şi a celorlalte drepturi cuvenite bugetului de stat (taxa pe valoarea adăugată, accize, etc.) precum şi respectarea termenelor legale de virare a sumelor reprezentând drepturi vamale şi drepturi cuvenite bugetului de stat;
  2. Verificarea constituirii garanţiilor bancare necesare agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea în calitate de comisionari în vamă;
  3. Respectarea disciplinei financiare în cadrul operaţiunilor de acordare a regimurilor vamale (import definitiv, import temporar, import temporar cu prelucrare, export temporar, export definitiv, tranzit vamal, antrepozitare) şi vămuire(control vamal, admisibilitate). În acest context mai sunt cuprinse şi aspecte legate de organizarea şi desfăşurarea activităţii vamale;
  4. Organizarea gestiunii, utilizarea documentelor cu regim special şi a sigiliilor vamale;
  5. Orice alt obiectiv din activitatea unităţii vamale, considerat semnificativ pentru constatările realizate în limitele competenţelor de serviciu, ale organului de control;
  6. Orice alt obiectiv impus de modificarea legislaţiei în vigoare aplicabil în domeniul vamal.
  7. B) Obiectivele controlului ulterior efectuat de Serviciul inspecţie şi control pentru activitatea vamală din cadrul Direcţiei Regionale Vamale

Principalele obiective care se verifică, în cadrul activităţii desfăşurate de organele Serviciului de inspecţie şi control pentru activitatea vamală sunt structurate astfel:

  • verificarea operaţiunilor de import şi export desfăşurate de persoane
    juridice şi fizice unde documentele supuse verificării sunt declaraţiile vamale de
    import şi de export;
  • modul de declarare a mărfurilor importate stabilind eventualele
    diferenţe pe baza controlului ulterior şi luarea de măsuri legale de încasare operativă a acestora;
  • modul în care a fost înregistrată, soluţionată şi arhivată corespondenţa Biroului Vamal, în acest caz fiind verificate registrele de corespondenţă;
  • modul de completare a registrelor de evidenţă a operaţiilor desfăşurate, unde documentele supuse verificării sunt Registrul sumar, Registrul de import sau Registrul de export, etc.;
  • modul de întocmire a PVC, a actelor constatatoare precum şi modul de soluţionare a contestaţiilor şi contravenţiilor, unde sunt verificate procesele-verbale de contravenţie, actele constatatoare, contestaţiile contravenţionale;
  • modul în care a fost organizată activitatea curentă de control ulterior verificându-se ordinele de serviciu;
  • modul în care se înregistrează şi urmăreşte activitatea de confirmare a tranzitelor vamale.
  1. C) Obiectivele controlului Brigăzii de supraveghere vamală şi Iuţi, împotriva fraudelor vamale:

Obiectivele controlului  Brigăzii de supraveghere vamală şi împotriva fraudelor vamale sunt următoarele:

  • exercitarea supravegherii vamale prin mijloace şi procedee specifice;
  • controlul activităţii vamale la unităţile vamale;
  • controlul mijloacelor de transport, verificarea legalităţii operaţiunilor şi regimului vamal aplicat;
  • verificarea clădirilor, depozitelor, sediilor şi terenurilor şi prelevarea de probe pe care le analizează în laboratoarele proprii în vederea identificării şi expertizării mărfurilor care fac obiectul operaţiunilor de import, export şi tranzit;
  • constatarea şi sancţionarea contravenţiilor vamale;
  • luarea de măsuri pentru reţinerea, sechestrarea şi confiscarea, după caz, a mărfurilor şi bunurilor care fac obiectul nerespectării prevederilor legale;
  • gestionarea şi controlarea modului de utilizare a echipamentelor tehnice din dotare precum şi a parcului auto.

 Exercitarea controlului vamal

  1. Desfăşurarea activităţii de control vamal:

1) Desfăşurarea controlului financiar de gestiune vamală:

Acţiunile prevăzute în programul, respectiv planul de control sau cele inopinate se realizează în echipă sau de către un singur organ de control în baza delegaţiilor de control. În cazul echipei de control, aceasta este condusă de un şef, desemnat dintre componenţii acesteia.

Activitatea de control este precedată în mod obligatoriu, de o pregătire prealabilă, structurată astfel:

  1. a) la sediul Direcţiei Regionale Vamale se efectuează:
  • instruirea organelor de control asupra obiectivelor ce urmează a fi
    verificate;
  • stabilirea, atunci când este cazul, a eşantioanelor ce urmează a fi controlate prin sondaj;
  • analiza documentelor de control încheiate cu ocazia ultimei verificări
    unităţii vamale respective, luându-se în considerare şi rapoartele întocmite şi transmise cu privire la îndeplinirea măsurilor şi sarcinilor dispuse de organele de control;
  • examinarea altor documente sau acte de constatare întocmite cu ocazia deplasării la unitatea vamală, a lucrătorilor din alte compartimente ale Direcţiei Regionale   Vamale   sau   celelalte   direcţii   sau   compartimente   din Autoritatea Naţională a Vămilor;
  • analiza oricăror alte documente şi informaţii transmise de organe de control din alte instituţii ca Ministerul Administraţiei şi Internelor sau Ministerul Finanţelor Publice;
  • examinarea oricăror alte aspecte sau probleme sesizate în legătură cu desfăşurarea activităţii la unitatea vamală respectivă.
  1. b) la sediul unităţii vamale se efectuează următoarele:
    • aducerea la cunoştinţa şefului unităţii a obiectivelor de control de către şeful echipei de control;
    • stabilirea noilor  măsuri   şi  termene   pentru   eventualele   deficienţe cuprinse în actul de control anterior, nesoluţionate şi care urmează să fie remediate operativ pe parcursul verificării în curs şi luarea măsurilor legale de sancţionare;
    • analiza principalilor indicatori din activitatea unităţii respective îi
      perioada supusă controlului cum sunt: volumul încasărilor, numărul personalului angajat, programul de lucru, număr de documente vamale înregistrate, numărul documentelor vamale emise, etc;
    • stabilirea modalităţilor practice de efectuare a controlului şi îndrumării
      unităţii supuse verificării.

Organele de control au obligaţia ca pe parcursul verificării să îndrume permanent conducerile unităţilor şi activitatea lucrătorilor vamali, urmărindu-se eliminarea deficienţelor constatate şi recepţionarea unor propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii.

Documentele,   operaţiunile   şi   activităţile   aferente   perioadei   sur controlului se verifică în totalitate sau prin sondaj, în funcţie de menţiunile programului de control aprobat şi de sarcinile trasate de şeful echipei.

În cazul în care se constată pagube ale patrimoniului public, verificarea se extinde până la stabilirea valorii integrale a acestora, luându-se măsurile necesare, în cadrul legal admis, pentru recuperarea prejudiciului. Atunci când se constată fapte cu caracter infracţional vor fi sesizate organele competent, înaintarea actelor pentru continuarea cercetărilor.

Actul de control întocmit va fi prezentat conducerii unităţii vamale, spre luare la cunoştinţă şi semnare. Dacă şeful unităţii vamale are obiecţiuni, acestea vor fi inserate în documentele de control. În cazul în care nu pot fi precizate în momentul semnării, obiecţiunile vor fi înaintate organelor de control în termen de 48 de ore de la data încheierii verificării. Pe actul de control se va menţiona în acest caz, sub semnătura şefului unităţii vamale, particula „cu obiecţiuni". Obiecţiunile formulate vor fi prezentate şefului compartimentului control şi audit intern din Direcţia Regională Vamală, care va analiza situaţia şi va dispune admiterea sau respingerea motivată a acestora.

Termenul maxim care se va acorda pentru raportarea remedierii deficienţelor şi îndeplinirii sarcinilor trasate de organele de control este de 30 de zile de la data închiderii actului de control şi înregistrării acestuia la unitatea verificată.

2)  Desfăşurarea  controlului vamal la  Serviciul inspecţie  şi  control privind activitatea vamală:

Acţiunile acestui control sunt prevăzute în planul de control şi se realizează în echipă în baza delegaţiei de control şi a ordinului de deplasare.

Echipa de control este condusă de un şef desemnat dintre componenţii acesteia sau chiar şeful biroului.

Obiectivele ce urmează să fie verificate se vor repartiza de către şeful biroului fiecărui membru al echipei de control. Şeful va urmări soluţionarea deficienţelor constatate ca urmare a controlului efectuat de inspectorii biroului. Tot acesta va întocmi un plan periodic al acţiunilor de control şi va urmări derularea şi respectarea acestuia.

Această echipă de control execută activităţi de control ulterior şi inspecţie vamală, activităţi de investigaţii a fraudei comerciale, supraveghere vamală şi urmăreşte periodic confirmarea tranzitelor de către şi între vămile din subordinea Autorităţii Naţionale a Vămilor.

Fiecare membru al echipei de control întocmeşte rapoarte de analiză şi sinteză pe care le supune avizării şefului echipei de control şi totodată propune şi ia măsuri de sancţionare, după caz a încălcărilor legislaţiei vamale.

Actul de control întocmit va fi prezentat unităţii controlate, spre luarea la cunoştinţă şi semnare. Dacă şeful unităţii controlate are obiecţiuni, acestea vor fi inserate în documentele  de  control.   Obiecţiunile  formulate vor  fi prezentate şefului biroului de inspecţie şi control pentru activitatea vamală, care va analiza şi va dispune admiterea sau respingerea motivată a acestora.

Termenul maxim pentru raportarea şi remedierea deficienţelor este de 30 de zile de la data încheierii actului de control şi înregistrarea acestuia la unitatea verificată.

Pe parcursul verificării, organele de control ale biroului de inspecţie şi control pentru activitatea vamală, pot efectua şi controale inopinate pentru anumite obiective stabilite înainte. Acest control se efectuează în baza unei cereri   de control inopinat completată de vama care cere acest  control. Constatările vor fi trecute de către organele de control într-o notă de control inopinat.

            3) Desfăşurarea controlului Brigăzii de supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale:

Acţiunile de control se realizează numai după emiterea ordinului de control de către şeful de brigadă.

În cazul acţiunilor de control ale Brigăzii de supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale, atunci când sunt folosite echipaje mobile, în ordinul de control se menţionează echipajul folosit.

Acţiunile de supraveghere sau însoţire a tranzitelor vamale se efectuează de către echipajele mobile pe baza ordinelor de misiune şi a procesului-verbal de predare-primire; la încheierea acţiunilor de supraveghere şi însoţire se întocmeşte raportul privind îndeplinirea misiunii.

Pentru evitarea controalelor repetate, depăşirii duratei controlului şi asigurarea cuprinderii în control a tuturor obiectivelor în cadrul termenelor de prescripţie se va ţine o evidenţă strictă a acţiunilor de control pe fiecare agent economic şi unitate vamală controlată cu ajutorul fişelor sau a unui registru.

Dacă, în efectuarea controalelor, nu se pot respecta duratele stabiliţi, prin program, directorul Direcţiei de supraveghere vamală şi luptă împotriva fraudelor vamale va putea dispune prelungirea duratei fără a influenţa realizarea celorlalte acţiuni prevăzute în programul de activitate şi fără a depăşi durata maximă prevăzută.

Agentul economic care urmează să fie controlat va fi avizat despre dai începerii controlului pentru a lua măsurile necesare îndeplinirii obligaţiilor ce revin potrivit legii. Avizarea se face în scris cu minim 5 zile înaintea începe controlului.

În cazul acţiunilor de control inopinat, avizul de control se predă conducerii agentului economic la prima prezentare.

  1. II) Actele de control:

Organele de control vamal întocmesc, de regulă, următoarele documente:

  • proces verbal de control;
  • proces verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor;
  • proces verbal de constatare preliminară;
  • notă de constatare;
  • notă unilaterală;
  • plan de verificare;
  • proces verbal de predare-primire;
  • act de valorificare a constatărilor rezultate din control;
  • aviz de urmărire-încasare;
  • proces verbal de ridicare a documentelor, a probelor şi de prelevare a mostrelor;
  • notă de prezentare;
  • buletin de analiză.

Загрузка...