Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Dezechilibrul financiar public este rezultatul cererii prea mari de resurse financiare publice, în comparaţie cu fondurile ce se pot constitui la nivelul statului.

Nevoia de resurse publice suplimentare în afara celor curente ordinare este determintată de trei cauze majore şi anume:

- întocmirea bugetelor naţionale cu deficite;

- neconcordanţă între termenele de încasare a resurselor curente ordinare, mai ales a celor din impozite, taxe şi contribuţii sociale şi necesitatea de a efectua plăţi, în conformitate cu prevederile bugetului aprobat;

- construirea unor bugete nerealiste, care nu sunt bazate pe realităţile concrete ale economiei;

De altfel,  chiar şi în condiţiile întocmirii unor bugete realiste şi cu deficite rezonabile poate să apară, chiar si în cursul exerciţiului bugetar, nevoia de resurse publice suplimentare, datorită:

- fluctuaţiei finanţării cheltuielilor bugetare intratrimestriale faţă de nivelurile stabilite iniţial;

- deficienţelor vremelnice în ceea ce priveşte respectarea nivelurilor prognozate ale intrarilor de resurse datorită unor cauze obiective intervenite în cursul exerciţiului, mai ales a celor de natură economică;

- fluctuaţiei nevaforabile a soldului net al conturilor specifice ale corespondenţilor Trezoreriei Statului faţă de nivelul soldurilor avute în vedere la prognozarea resurselor totale ale Trezoreriei, necesare pentru a face faţă plăţilor în acea perioadă.

- nerespectarea de către contribuabili a termenelor de plată a obligaţiilor pe care le au către buget, atât din cauze obiective, dar, mai ales subiective;

- neconcordanţa termenelor de scadenţă a plăţilor (modificate şi ele de multe ori faţă de cele iniţiale) cu termenele de intrare a resurselor

 Astfel, pentru a exprima valoric acest decalaj, se utilizează cel mai frecvent conceptul de deficit bugetar.

În România, pentru măsurarea dezechilibrului financiar public se folosesc metode diferite, în funcţie de care se identifică un anumit tip de deficit bugetar. Astfel, vorbim de:

  1. deficitul/surplusul bugetului general consolidat
  2. deficitul/surplusul convenţional;
  3. deficitul/surplusul primar;
  4. deficitul/surplusul operaţional;
  5. deficitul/surplusul structural;
  6. deficitul/surplusul cvasi-fiscal

1.1. Metode moderne de măsurare a deficitului bugetar. Tipuri de deficit/surplus

Deficitul bugetului general consolidat exprimă dezechilibrul existent la nivelul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate şi consolidate, pentru a forma un întreg. Este expresia cea mai utilizată în analizele privind dezechilibrul între resursele şi nevoile sectorului public si se determină prin diferenţa din veniturile şi cheltuielile bugetului general consolidat. În cazul în care această diferenţă este pozitivă, atunci vorbim de surplus al bugetului general consolidat.

Având în vedere modificările produse de-a lungul timpului, în ceea ce priveşte componentele bugetului general consolidat, mecanismul calculării deficitului/surplusului acestuia a prezentat o serie de particularităţi.

Utilizarea metodelor moderne pentru dimensionarea cât mai corectă a dezechilibrului financiar public a condus la apariţia de noi tipuri de deficite/ surplusuri ale sectorului public. Astfel, putem vorbi de deficit/surplus convenţional, primar, operaţional, structural şi cvasi-fiscal.

Deficitul/surplusul convenţional, calculat ca diferenţă între încasările şi plăţile efective, reprezintă necesarul de finanţare a sectorului public. În metoda de măsurare a acestui tip de dezechilibru public, veniturile nu includ împrumuturile interne şi externe. La nivelul cheltuielilor nu sunt luate în considerare rambursările datoriei publice din acel an, însă se regăsesc dobânzile la datoria publică.

Deficitul/surplusul primar exclude din deficitul convenţional cheltuielile reprezentând dobânzile la datoria publică. Acest indicator este utilizat în analiza ajustărilor ce trebuie realizate la nivelul politicii fiscale.

Deficitul/surplusul operaţional include deficitul primar şi dobânda reală plătită în contul datoriei publice interne.

Deficitul/surplusul structural exclude din deficitul convenţional încasările din privatizare, ce sunt considerate surse de finanţare şi nu de venituri.

Deficitul cvasi-fiscal evidenţiază deficitul convenţional şi operaţiunile cvasifiscale ce iau forma:

  1. subvenţiilor pentru dobânzile la împrumuturile acordate de Banca Naţională a României şi de băncile comerciale societăţilor cu capital de stat din sectoarele agricultură şi energie;
  2. subvenţiilor pentru cursul de schimb de care beneficiază sectorul energetic;
  3. împrumuturilor preluate de stat pe bază de legi speciale;
  4. împrumuturilor garantate de stat;
  5. arieratelor faţă de buget a agenţilor economici.

Deficitele cvasi-fiscale pot apăsa foarte mult asupra bugetului general consolidat mărind deficitul şi împingând guvernul să se împrumute de pe piaţa externă tot mai mult. Teoretic, între datoria externă şi deficitele cvasi-fiscale, precum şi cel operaţional, există o legătură pozitivă, evoluând în acelaşi sens, atâta vreme cât investiţiile directe sunt reduse, iar exporturile sunt prea mici în comparaţie cu importurile.

Deficitele cvasi-fiscale se referă la pierderile întreprinderilor din sectorul public. Când aceste pierderi nu mai sunt tolerate de sistemul economic, ele se transformă într-o povară efectivă asupra bugetului public, prin preluarea la datoria publică, ceea ce suplimentează cheltuielile cu refinanţarea acesteia.

Deficitele cvasi-fiscale privesc numai o parte din arieratele din economie, respectiv numai acele pierderi pe care trebuie să le suporte guvernul. Aceste deficite pot fi analizate ca stoc de datorie, iar, în dinamică, drept fluxuri ce modifică dimensiunea stocului.

Soluţia pentru reducerea nivelului deficitului cvasi-fiscal este impunerea disciplinei financiare, privatizarea şi restructurarea societăţilor generatoare de pierderi. În plus, o concurenţă adecvată pe piaţă, care să stimuleze eficienţa, ar putea constitui un alt factor important pentru diminuarea dezechilibrului real din sectorul public.

Загрузка...