Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

1. Prezentarea activităţilor desfăşurate de Trezoreria Statului

 

Funcţionarea Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Economiei si Finanţelor vizează desfăşurarea următoarelor activităţi:

  1. elaborarea instrucţiunilor privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriilor teritoriale, precum şi a celor de îndrumare a activităţii lor;
  2. asigurarea evidenţei contabile privind tranzacţiile derulate din fondurile statului;
  3. deschiderea creditelor bugetare pentru principalii ordonatori de credite;
  4. efectuarea operaţiunilor de decontare între trezoreriile judeţene;
  5. administrarea fondurilor speciale;
  6. administrarea transferurilor de lichidităţi legate de cooperările economice, barter şi clearing;
  7. efectuarea de plasamente;
  8. contractarea, gestionarea şi evidenţa împrumuturilor pentru finanţarea deficitului bugetar;
  9. asigurarea echilibrului dintre resursele contului curent general al trezoreriei statului şi necesităţile de finanţare prin utilizarea echiva­lentului în lei al unor sume vândute la rezerva valutară a statului, din conturile de disponibilităţi în valută; atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte instituţii financiare, cu dobânzi stabilite în condiţiile cererii şi ofertei pieţei financiare; emisiunea de certificate de trezorerie; operaţiuni repo. Operaţiunile repo sunt tranzacţii reversibile în cadrul cărora Ministerul Finanţelor cumpără titluri de valoare cu risc zero, în lei sau în valută, cu angajamentul partenerului de a răscumpăra respectivele active la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data încheierii tranzacţiei.
  10. gestionarea datoriei publice;
  11. elaborarea lucrărilor de execuţie bugetară şi a contului trezoreriei în structurile şi la termenele stabilite;
  12. elaborarea raportului public şi a conturilor anuale de execuţie.

Direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti ale Trezoreriei Statului, ca organe de specialitate, exercită, în mod curent, controlul asupra eliberării sumelor în numerar sau prin virare din contul instituţiilor publice, verifică existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate în condiţiile legii, respectarea limitelor creditelor bugetare deschise şi repartizate, precum şi a destinaţiei acestora. Funcţionarea acestor direcţii se referă la:

  1. organizarea şi coordonarea activităţii unităţilor de trezorerie, inclusiv luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii;
  2. organizarea execuţiei pe bugete, fonduri speciale şi venituri proprii, pe baza conturilor deschise potrivit normelor metodologice;
  3. administrarea conturilor curente ale trezoreriilor judeţene şi a muni­cipiului Bucureşti deschise la sucursalele judeţene ale Băncii Naţionale a României, prin intermediul cărora se asigură efectuarea operaţiilor de decontare între trezoreriile locale (inclusiv ale sectoarelor munici­piului Bucureşti) şi băncile comerciale corespondente;
  4. gestionarea conturilor corespondente ale trezoreriilor din subordine;
  5. elaborarea bilanţului trezoreriei şi a altor lucrări de sinteză privind execuţia bugetară, conturile de trezorerie, etc., pe care le raportează operativ şi periodic Ministerului Finanţelor Publice;
  6. asigurarea centralizării operaţiunilor derulate prin conturile bugetare, conturile instituţiilor publice şi ale agenţilor economici;
  7. organizarea la toate trezoreriile din judeţ a activităţii de lansare a emisiunilor de certificate de trezorerie, asigurând funcţionarea casie­riilor, instruirea pesonalului;
  8. asigurarea funcţionării în bune condiţii a sistemului informaţional la nivelul fiecărei trezorerii, pe baza căruia are loc execuţia bugetară;
  9. colaborarea cu direcţiile de specialitate din cadrul Direcţiei generale, pe baza programelor stabilite în acest scop pentru furnizarea datelor privind încasarea veniturilor bugetare atât pe subdiviziunile clasifica- ţiei bugetare, cât şi pe persoanele juridice;
  10. dispunerea măsurilor pentru asigurarea încheierii exerciţiului finan­ciar în activitatea de trezorerie a statului la nivelul judeţului;
  11. analizarea activităţii trezoreriilor operative din subordine şi elabo­rarea raportului de analiză;
  12. coordonarea şi organizarea activităţii compartimentelor casierie - tezaur în ceea ce priveşte asigurarea numerarului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea soldului de casă şi stabilirea plafoanelor de casă;
  13. verificarea activităţii trezoreriilor locale din subordine;
  14. analizarea periodică a activităţii fiecărei trezorerii. Principalele ra­poarte se transmit lunar Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului;
  15. examinarea funcţionării sistemului informaţional, a bazei tehnice de dotare şi propunerea Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului de măsuri pentru eliminarea neajunsurilor rezultate;
  16. propunerea Direcţiei Generale a Trezoreriei Statului de a încheia convenţii cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni pentru încasarea de venituri bugetare, precum şi cu băncile comerciale, după caz.

La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor funcţionează Trezoreriile operative organizate ca servicii ce sunt în subordinea Direcţiilor judeţene ale Trezoreriei Statului. Prin aceste unităţi teritoriale se derulează operaţiuni privind:

  1. bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, fondurile speciale, prin conturile de venituri, cheltuieli, respectiv de disponibilităţi;
  2. instituţiile publice, prin conturile de disponibilităţi ale acestora;
  3. regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale, prin conturile deschise la trezorerii;
  4. agenţii economici, prin conturile de disponibilităţi ale acestora;
  5. certificatele de trezorerie şi/sau depozit (plasare prin subscripţie publică, răscumpărare la scadenţă, transformare certificate de trezorerie în certificate de depozit).

Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subor­donare, sunt obligate să aibă conturi deschise la trezoreriile operative în scopul efectuării operaţiunilor de încasări şi plăţi prin conturile lor de disponibilităţi. Deschiderea conturilor se face în funcţie de domiciliul fiscal, respectiv la unităţile trezoreriei statului în a căror rază sunt înregis­trate fiscal.

De la această regulă există următoarele excepţii:

  1. instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonatori principali şi secundari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale;
  2. instituţiile publice autonome cu sediul în municipiul Bucureşti;
  3. Consiliul General al Municipiului Bucureşti, care efectuează opera­ţiunile de încasări şi plăţi prin Trezoreria Municipiului Bucureşti.

În vederea efectuării cheltuielilor instituţiile publice, indiferent de siste­mul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia de a prezenta unităţilor trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi repartizat pe trimestre în condiţiile legii. La decontarea sumelor în numerar sau prin virament din conturile instituţiilor publice pentru efectuarea cheltuielilor, unităţile trezoreriei statului verifică existenţa bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor respective şi a listelor de investiţii, aprobate în condiţiile legii, urmărind respectarea limitei creditelor bugetare deschise şi repartizate sau a disponibilităţilor de fonduri, după caz, şi a destinaţiei acestora, precum şi alte obiective stabilite prin norme metodologice de către Ministerul Finanţelor Publice.

Din conturile de cheltuieli sau de disponibilităţi, după caz, ale institu­ţiilor publice, deschise la trezoreria statului, se pot elibera sume pentru efectuarea de plăţi în numerar, reprezentând drepturi salariale, precum şi pentru alte cheltuieli care nu se justifică a fi efectuate prin virament.

Pentru operaţiunile în numerar, instituţiile publice organizează activi­tatea de casierie, astfel încât încasările şi plăţile în numerar să fie efectuate în condiţii de siguranţă, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi în limita plafonului de casă stabilit de către unităţile trezoreriei statului. Astfel, sumele achitate în numerar de către contribuabili, reprezentând venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale şi venituri proprii ale instituţiilor publice, sunt încasate prin casieriile proprii ale instituţiilor care gestionează bugetele respective, după caz.

În plus, pentru operaţiunile în valută, instituţiile publice pot deschide, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, conturi escrow la o bancă agreată de instituţiile finanţatoare externe sau interne, în care să se colecteze veniturile sau alte disponibilităţi încasate de către acestea în limita unor sume, în lei sau în valută, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între părţi. Deci, instituţiile publice efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în valută prin conturile deschise la bănci selectate de către acestea.

 Contul escrow este deschis de către instituţiile publice la bănci, în baza unei înţelegeri între două sau mai multe părţi, în care sunt păstrate la dispoziţia acestora anumite sume în lei sau în valută, într-o limită şi în condiţiile convenite.

De asemenea, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare, au dreptul să emită bilete la ordin, în vederea garantării plăţii anumitor sume la date fixe, acestea putând fi avalizate de către terţi, cu excepţia trezoreriei statului.  Biletul la ordin este înscrisul prin care emitentul se obligă să plătească beneficiarului, la scadenţă sau la ordinul acestuia, o sumă de bani iar avalizarea biletului la ordin este procedura prin care se acordă o garanţie suplimentară privind asigurarea plăţii la scadenţă a sumei înscrise în biletul la ordin.

În ceea ce priveşte regiile autonome, societăţile sau companiile naţionale, acestea au conturi deschise la unităţile trezoreriei statului, în a căror rază sunt înregistrate fiscal. Prin aceste conturi se derulează:

  1. operaţiimile de încasări, reprezentând transferurile şi subvenţiile alocate acestora de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale şi de la alte bugete;
  2. operaţiuni ce vizează utilizarea lor potrivit destinaţiilor aprobate prin lege.

Relaţiile dintre instituţiile publice şi agenţii economici legate de achiziţionarea de bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrări au generat obligaţia ca şi agenţii economici să deschidă conturi la unităţile trezoreriei statului în a căror rază aceştia sunt înregistraţi fiscal. Astfel, prin aceste conturi de disponibilităţi ale agenţilor economici se realizează încasarea contravalorii bunurilor, serviciilor sau lucrărilor. Sumele existente în aceste conturi pot fi utilizate pentru:

  1. achitarea drepturilor de natură salarială, prin transferul sumelor aferente în conturile deschise la bănci, cu excepţia impozitelor şi contribuţiilor aferente acestora;
  2. achitarea obligaţiilor către bugetul de stat şi celelalte bugete;
  3. virarea sumelor rămase disponibile în conturile deschise la bănci.

Prin intermediul unităţilor teritoriale ale Trezoreriei Statului se reali­zează şi operaţiunea de plasare a emisiunilor de certificate de trezorerie prin vânzarea acestora populaţiei. Totodată, trezoreriile operative sunt cele care asigura şi rambursarea acestora subscriitorilor, precum şi transformarea certificatelor de trezorerie în certificate de depozit, dacă este cazul. Transformarea certificatelor de trezorerie subscrise în certificate de depozit se realizează doar dacă deţinătorul acestora nu se prezintă cu înscrisurile la scadenţă pentru răscumpărare.

Pentru disponibilităţile existente în conturile instituţiilor publice finanţate intergal din venituri proprii, în conturile agenţilor economici, Trezoreria Statului acordă dobânzi la un nivel de rată a dobânzii stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. Această rată a dobânzii este fixată în corelaţie cu obiectivele politicii monetare a Băncii Naţionale a României şi a Guvernului.

În cazul certificatelor de trezorerie şi/sau de depozit, dobânda este plătită subscriitorilor de către trezoreriile operative, însă aceasta este suportată din bugetul de stat.

2. Bugetul Trezoreriei Statului

Bugetul Trezoreriei Statului este documentul ce evidenţiază veniturile şi cheltuielile sistemului trezoreriei, fiind elaborat, administrat şi executat de către Ministerul Finanţelor Publice.

Bugetul trezoreriei statului este aprobat de Guvern o dată cu proiectul legii bugetului de stat, în structura stabilită de Ministerul Finanţelor Publice. De asemenea, în timpul anului, bugetul trezoreriei statului poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice.

La sfârşitul anului bugetar, se întocmesc bilanţul general şi contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli ale Trezoreriei Statului. Contul de execuţie indică rezultatul care poate fi deficit sau excedent, ce se reportează în anul următor.

Bilanţul general al trezoreriei statului împreună cu contul anual de execuţie al bugetului trezoreriei statului se prezintă pentru aprobare Guvernului, până la data de 1 iulie a anului următor celui de execuţie.

În ceea ce privește continutul bugetului Trezoreriei Statului, acesta cuprinde:

  1. La partea de venituri ale Trezoreriei Statului
  • dobânzile pentru: depozitele şi plasamentele financiare constituite din împrumuturi externe guverna­mentale; disponibilităţile contului ciu-ent general al trezoreriei statu­lui; disponibilităţile în valută pro­venite din împrumuturi externe pentru finanţarea deficitului buge­tului de stat şi refinanţarea datoriei publice, păstrate în conturile de­schise la Banca Naţională a Ro­mâniei şi bănci pe bază de con­venţii; împrumuturile acordate din contul curent general al trezoreriei statului;
  • dobânzile pentru finanţarea tem­porară a deficitelor bugetare din contul curent general al trezoreriei statului;
  • dobânzile pentru întârzieri;
  • alte venituri.
  1. La partea de cheltuieli ale Trezoreriei Statului
  • dobânzile, comisioanele şi alte speze pentru împrumuturi externe guvernamentale;
  • dobânzile la disponibilităţi şi depozite pe termen;
  • comisioanele cuvenite băncilor şi Casei de Economii şi Consemnaţiuni pentru încasarea unor venituri ale bugetului de stat şi pentru alte servicii prestate pentru trezoreria statului;
  • cheltuielile de funcţionare a unităţilor trezo­reriei statului, care cuprind: cheltuieli materiale şi servicii pentru întreţinerea şi fiincţionarea trezoreriei statului şi a sistemelor informatice ale acesteia, taxe poştale, cheltuieli cu transportul şi asigurarea numerarului şi valorilor, paza sediilor şi chirii, cheltuieli cu întreţinerea, funcţionarea şi asigurarea mijloacelor de transport al numerarului şi valorilor, cheltuieli de publicitate;
  • cheltuielile de capital pentru unităţile trezoreriei statului;
  • alte cheltuieli.

Загрузка...