Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

1. Prezentare generală

Trezoreria Statului, în calitate de bancă a statului, are contul curent general deschis la Banca Naţională a României. Titularul contului curent general al Trezoreriei Statului este Ministerul Economiei şi Finanţelor (Trezoreria Statului neavând personalitate juridică).

În teritoriu, relaţiile dintre Trezoreriile judeţene şi sucursalele Băncii Naţionale a României se limitează la operaţiuni de retragere, respectiv depunere, de numerar.

Disponibilităţile contului curent general al trezoreriei statului se pot utiliza pentru:

  1. finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului de stat, nefinanţate prin împrumuturi de stat;
  2. finanţarea temporară a deficitelor din anii precedenţi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, până la alocarea de sume cu această destinaţie;
  3. finanţarea deficitelor temporare ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului trezoreriei statului din exerciţiul curent.
  4. acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadenţă sau înainte de scadenţă, după caz, a împrumuturilor de stat emise pentru finanţarea sau refinanţarea datoriei publice, cu condiţia asigurării disponibilităţilor necesare pentru efectuarea cheltuielilor aprobate potrivit legii;
  5. acordarea de împrumuturi pentru acoperirea golurilor temporare de casă, ca urmare a decalajului dintre veniturile şi cheltuielile bugetelor locale, precum şi ale bugetelor fondurilor speciale, cu termen de rambursare în cursul aceluiaşi exerciţiu bugetar. Nivelul ratei dobânzii aferente acestor împrumuturi se stabileşte prin convenţii.
  6. efectuarea de plasamente prin operaţiuni specifice la societăţi bancare şi instituţii financiare autorizate să efectueze astfel de operaţiuni, garantate de acestea cu titluri de stat deţinute în portofoliul lor. Nivelul ratei dobânzii se stabileşte în condiţii de maximă eficienţă pentru stat.
  7. efectuarea de cumpărări reversibile repo.

Dobânda încasată pentru disponibilităţile din contul curent general al trezoreriei statului reprezintă venit al bugetului trezoreriei statului. Rata dobânzii pentru disponibilităţile utilizate se determină la nivelul ratei medii lunare a dobânzilor plătite de trezoreria statului pentru disponibilităţile şi depozitele pe termen constituite din sumele păstrate de titularii de conturi, potrivit legii, în trezoreria statului. Nivelul ratei dobânzilor aferente echivalentului în lei al împrumuturilor externe guvernamentale încasate în contul curent general al trezoreriei statului şi utilizate pentru finanţarea şi refinanţarea deficitului bugetului de stat este nivelul ratei medii lunare a dobânzilor plătite de trezoreria statului pentru disponibilităţile şi depozitele pe termen constituite din sumele păstrate de titularii de conturi. Dobânda calculată reprezintă venit al bugetului trezoreriei statului. Pentru disponibilităţile rămase în contul curent general al trezoreriei statului la sfârşitul fiecărei zile Banca Naţională a României acordă o dobândă al cărei nivel este situat cel puţin la nivelul mediu al ratei dobânzilor la depozitele atrase, valabil în ziua respectivă, şi se înregistrează ca venit la bugetul trezoreriei statului.

Asigurarea permanentă a echilibrului dintre resursele contului curent general al trezoreriei statului şi necesităţile de finanţare se poate realiza prin următoarele metode, în funcţie de condiţiile pieţelor monetară şi valutară:

  1. utilizarea echivalentului în lei al xmor sume vândute la rezerva valutară a statului, din conturile de disponibilităţi în valută;
  2. atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte instituţii financiare, la nivelul cel mai avantajos al ratei dobânzii pentru trezorerie, stabilit în condiţiile cererii şi ofertei pieţei monetare;
  3. emisiunea de certificate de trezorerie;
  4. operaţiuni repo.

Disponibilităţile în valută gestionate de Ministerul Economiei şi Fnanţelor, provenite din împrumuturi inteme şi externe contractate de stat, destinate finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice, precum şi din alte surse prevăzute de lege se păstrează la Banca Naţională a României în conturi purtătoare de dobândă, care funcţionează în afara contului curent general al trezoreriei statului, şi se utilizează potrivit legii. Rata dobânzii se situează la nivelul ratei dobânzilor plătite de Banca Naţională a României la rezervele minime obligatorii. Ministerul Economiei şi Finanţelor poate efectua prin contul corespondent deschis la o bancă din străinătate operaţiuni de încasări şi plăţi în valută. Dobânzile încasate din fructificarea disponibilităţilor în valută au următoarea destinaţie:

  1. dobânzile aferente sumelor de mai sus, mai puţin cele aferente împru­muturilor externe contractate de stat, destinate finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice, constituie venituri ale bugetului trezoreriei statului şi se utilizează ca sursă pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice interne contractate în valută;
  2. dobânzile aferente împrumuturilor externe contractate de stat, destinate finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice, constituie venituri ale bugetului trezoreriei statului şi se utilizează ca sursă pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice externe.

Din disponibilităţile în valută se pot constitui depozite la Banca Naţională a României în condiţiile stabilite prin convenţie încheiată între Ministeml Economiei şi Finanţelor şi Banca Naţională a României sau pot fi fructificate în mod direct de către Ministerul Economiei şi Finanţelor prin plasamente în instrumente cu grad de risc zero emise de instituţii financiare interne şi externe.

Disponibilităţile în valută, altele decât cele de mai sus, care, potrivit reglementărilor în vigoare, privesc fonduri publice gestionate de Ministerul Economiei şi Finanţelor, se păstrează în conturi distincte, deschise la băncile nominalizate în actul normativ de aprobare a creditelor sau împrumuturilor nerambursabile ori desemnate conform procedurilor de licitaţie specifice instituţiei creditoare internaţionale.

2. Sistemul electronic de plăţi

Operaţiunile de debitare şi creditare a contului curent general al Trezoreriei Statului se realizează prin intermediul sistemului electronic de plăţi (SEP) operat de Societatea de Transfer de Fonduri şi Decontări TRANSFOND S.A.

TRANSFOND este o societate comercială privată a cărei acţionari sunt Banca Naţională a României (33,3% din acţiuni) şi 23 de bănci comerciale ce deţin între 2,38% şi 8,03% din capitalul social. Participanţii la SEP nu se limmitează doar la acţionari, aceştia fiind: Banca Naţională a României, băncile comerciale, TRANSFOND SA, Bursa de Valori Bucureşti, Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare pentru Valori Mobiliare SA- SNCDD, VISA Intemational şi MasterCard International.

Sistemul electronic de plăţi are trei componente principale:

  1. SENT (casa automată de compensare);
  2. ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real);
  3. SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat).

Prin SENT se asigură compensarea instrucţiunilor de plată de mică valoare (respectiv sub 50 000 lei) între instituţiile de credit şi între acestea şi Trezoreria Statului. SENT este un sistem electronic de compensare multilaterală a plăţilor interbancare de mică valoare transmise între participanţi, pe parcursul mai multor sesiuni zilnice. Acest sistem se distinge prin numărul mare al instrucţiunilor procesate zilnic şi valoarea individuală redusă a acestora.

Sistemul ReGIS este sistemul de decontare pe bază brută în timp real, care asigură decontarea finală şi irevocabilă, în timp real, a plaţilor de mare valoare şi urgente. Acest sistem se distinge prin numărul relativ redus de tranzacţii zilnice, dar de valoare însemnată. În sistemul ReGIS, instrucţiunile de plată transmise de participanţi sunt decontate în mod individual (bucată cu bucată) imediat ce sunt recepţionate de sistem, în limita fondurilor disponibile. Pentru cazurile în care fondurile disponibile nu sunt suficiente pentru decontarea unei instrucţiuni (sau a mai multor instrucţiuni), acestea sunt puse în aşa zisele „cozi de aşteptare”. Din punct de vedere al circuitelor instrumentelor de plată, ReGIS este un sistem centralizat, accesul unui participant la sistem realizându-se prin intermediul unui unic punct de acces aflat la sediul central al participantului. Fiecare participant are obligaţia de a-şi dezvolta propria reţea internă pentru a putea transmite instrucţiunile de plată ordonate de clienţi la punctul unic de acces. Trezoreria Statului participă la ReGIS după ce a dezvoltat o reţea internă între trezorerii si un sistem STP (Straight Through Processing) care permite procesarea automată a plăţilor acesteia la nivel central.

SaFIR este sistemul de înregistrare si decontare a operaţiunilor cu titluri de stat. SaFIR se află în administrarea Băncii Naţionale a României si utilizează platforma SWIFT pentru transmiterea mesajelor de decontare si înregistrare.

3. Instrumente de plată utilizate în relaţia cu Trezoreria Statului

Ordinul de plată pentru trezoreria statului (OPT) este un instrument de plată pentru efectuarea de plăţi către şi de la Trezoreria Statului. Acesta reprezintă o instrucţiune necondiţionată, dată în orice formă de emitent instituţiei receptoare, în mod direct sau prin intermediul unui sistem de plăţi, în scopul punerii la dispoziţia unui beneficiar a sumei de plată indicate în ordinul de plată.

Ordinele de plată pentru Trezoreria Statului se utilizează de către plătitori astfel:

  1. persoane juridice şi persoane fizice (agenţi economici şi alţi plătitori),

pentru:

  • achitarea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii, inclusiv restituiri din finanţarea anilor precedenţi datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, bugetului Trezoreriei Statului, bugetelor de venituri proprii ale instituţiilor publice, inclusiv a sumelor datorate Ministerului Finanţelor Publice;
  • achitarea în contul instituţiilor publice a sumelor reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, bunurilor livrate şi a lucrărilor executate de către acestea;
  • transferul în conturile proprii deschise la instituţiile de credit sau, după caz, la Banca Naţională a României al sumelor încasate în conturi deschise la Trezoreria Statului şi alte plăţi efectuate din aceste conturi, conform reglementărilor legale în vigoare;
  1. ordonatori de credite, pentru:
  • achitarea impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetelor locale şi bugetelor fondurilor speciale;
  • achitarea obligaţiilor către furnizori şi creditori, virări de sume reprezentând transferuri şi subvenţii, restituiri de venituri bugetare încasate necuvenit;
  1. Ministerul Economiei şi Finanţelor şi unităţile descentralizate, pentru:
  • restituiri de venituri bugetare încasate necuvenit, compensări şi regularizări din bugetul de stat şi din celelalte bugete; virări de sume din fonduri publice gestionate de Ministerul Economiei şi Finanţelor în numele statului, inclusiv plăţi pentru datoria publică internă şi externă, rambursări de credite, precum şi alte plăţi.

Ordinul de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) se completează de către plătitori distinct pentru fiecare tip de obligaţie bugetară. Ordinele de plată pentru Trezoreria Statului pot fi completate de către plătitori pe suport de hârtie (în două exemplare, din care exemplarul nr. 2 rămâne la plătitor, iar exemplarul nr. 1 se depune la instituţia iniţiatoare, care poate fi instituţie de credit sau unitate a Trezoreriei Statului) sau pe suport electronic, în funcţie de termenii şi condiţiile contractuale convenite cu instituţia iniţiatoare, cu respectarea precizărilor din prezentele norme metodologice.

În cazul ordinelor de plată pentru Trezoreria Statului întocmite pe suport hârtie, exemplarul nr. 2 reţinut de plătitor constituie document justificativ pentru înregistrarea operaţiunii în contabilitate, numai împreună cu extrasul de cont eliberat de către instituţia bancară sau unitatea Trezoreriei Statului iniţiatoare. Răspunderea pentru situaţiile în care datele înscrise în cele două exemplare ale ordinelor de plată pentru Trezoreria Statului întocmite pe suport hârtie sunt diferite revine exclusiv plătitorului. Instituţia iniţiatoare are răspunderea preluării informaţiilor de pe OPT în format electronic în conformitate cu exemplarul nr. 1 depus de către plătitor.

4.Plăţile şi încasările derulate la unităţile Trezoreriei Statului

Plăţile derulate prin unităţile Trezoreriei Statului pot fi grupate în cinci categorii în funcţie de unitatea iniţiatoare şi cea destinatară:

  1. plăţi intratrezorerie - caracterizate prin suprapunerea dintre trezoreria iniţiatoare şi cea beneficiară;
  2. plăţi locale (intrajudeţene) - cuprind plăţile care au ca destinatar o trezorerie din acelaşi judeţ;
  3. plăţi interjudeţene - înglobează plăţile care au ca destinatar o trezorerie din alt judeţ, o trezorerie de sector al municipiului Bucureşti sau Trezoreria municipiului Bucureşti;
  4. plăţi interbancare de mică valoare - au ca destinatar o unitate bancară, iar valoarea plăţii nu depăşeşte 50.000 lei;
  5. plăţi interbancare de mare valoare - au ca destinatar o unitate bancară, iar valoarea plăţii este mai mare sau egală cu 50.000 lei.

Plăţile intratrezorerie nu fac obiectul sistemului electronic de plăţi deoarece sunt operate direct în momentul prezentării la plată. Plăţile intratrezorerie sunt cele mai numeroase deoarece titularii de cont (persoane juridice, instituţii publice, etc.) sunt obligate să facă plăţi în conturi deschise cel mai frecvent la aceiaşi trezorerie, respectiv cea la care sunt arondate fiscal.

Plătile locale (intrajudeţene) tranzitează numai trezoreria judeţeană care retrimite la trezoreria destinatară. La nivelul trezoreriei judeţene se asigură înregistrarea contabilă a operaţiunii.

Plăţile interjudeţene prezintă un circuit mai amplu: trezoreria operativă iniţiatoare transmite plata la trezoreria judeţeană de care aparţine, aceasta retransmite plata la Trezoreria Centrală care, la rândul ei, retransmite la trezoreria judeţeană destinatară, iar de aici plata este transferată la trezoreria operativă. Operaţiunea este înregistrată contabil atât de Trezoreria Centrală, cât şi de cele două trezorerii judeţene implicate.

Plăţile interbancare de mică şi mare valoare parcurg acelaşi circuit, respectiv: trezoreria operativă iniţiatoare transmite plata la trezoreria judeţană de care aparţine, aceasta retransmite plata la Trezoreria Centrală care, la rândul ei, retransmite la TRANSFOND care finalizează decontarea cu banca comercială destinatară. Operaţiune este înregistrată contabil de trezoreria judeţeană iniţiatoare şi de Trezoreria Centrală.

Încasările efectuate prin sistemul electronic de plăţi parcurg traseul invers celui prezentat la plăţi. Retururile la plăţi datorate unor erori ale instrucţiunii de plată (IBAN inexistent, cont inexistent, cont închis etc.) parcurg acelaşi circuit ca şi încasările.

Operarea efectivă a unei plăţi este condiţionată de confirmarea acesteia. Confirmarea plăţii este asigurată de un supervizor de plăţi. Supervizorul de plăţi este o persoană care verifică dacă fiecare ordin de plată a fost corect procesat şi confirmă sau dă refuz de plată pentru documentul în cauză. Ordinele de plată care au fost confirmate pot fi transmise în circuitul electronic. Ordinele de plată care au primit refuz de plată se anulează de către referentul care le-a iniţiat. Nu se poate închide ziua de lucru dacă există operaţiuni refuzate la plată şi neanulate. Transmiterea plăţilor se realizează conform unui orar stabilit pentru fiecare categorie de plată în parte. Transmiterea constă în furnizarea unui container cu date şi a unui borderou. Transmiterea containerelor se face doar către o trezorerie subordonată sau ierarhic superioară. La fiecare nivel se reconfigurează structura containerelor în funcţie de următoarea verigă la care se va transmite containerul.

Загрузка...