Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

De pe poziţia preţului pieţele sunt clasificate în funcţie de nivelul concurenţei înregistrate în cadrul acestora.

Concurenţa este un mod de manifestare al economiei de piaţă, în care pentru un bun omogen sau pentru substituentele sale, existenţa unui producător este practic imposibilă. Piaţa cu concurenţă perfectă presupune îndeplinirea simultan a următoarelor condiţii:

  1. existenţa simultană a unui număr mare sau foarte mare de vânzători şi de cumpărători astfel că orice tranzacţie între ei să nu afecteze condiţiile în care se realizează celelalte tranzacţii;
  2. omogenitatea ofertei - produsele prezentate pe piaţă în vederea cumpărării-vânzării să fie identice sub aspectul caracteristicilor fizice, chimice, calitate ş.a.;
  3. existenţa unor contacte strânse între cumpărători, pe de o parte, şi vânzători, pe de altă parte, precum şi între cumpărători şi vânzători prin intermediul cărora ei se informează reciproc asupra preţurilor şi cantităţilor;
  4. o mare mobilitate a intrărilor precum şi a ieşirilor pe şi de pe piaţă, oricine având posibilitatea de a intra în competiţie sau de a părăsi piaţa etc.

Concurenţa imperfectă este caracteristică pieţelor, unde producătorii au mai multe libertăţi în stabilirea preţului, decât în cadrul concurenţei perfecte. Din acest tip de pieţe face parte monopolul, care presupune următoarele caracteristici:

  • Bunul este produs de o singură firmă;
  • Bunul nu poate fi substituit;
  • Există restricţii de intrare a altor producători în ramură (patente,licenţe etc.).

Dacă în cadrul unei pieţe concurenţiale agentul economic primeşte preţul ca mărime dată şi curba cererii este paralelă cu axa X, preţul monopolistului este un preţ fixat, impus, controlat de firma monopolistă şi curba cererii în acest caz reprezintă o linie înclinată în sens negativ. Monopolistul, în vederea stabilirii preţului, poate manipula cu volumul ofertei, dat fiind faptul că el este unicul furnizor al bunului pe piaţă.

Загрузка...