Sidebar Menu

loading...
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Totalitatea factorilor care participă la formarea preţurilor mondiale determină existenţa mai multor forme de preţuri pentru unul şi acelaşi produs:

  • Cotaţiile la bursă, care determină preţurile principalelor materii prime, cum sunt: produsele alimentare, materialele, produsele petroliere, cerealele, bumbacul, pieile, produsele din lemn, zahărul, cauciucul etc. Prin intermediul lor, ţările dezvoltate influenţează cererea şi oferta, reuşind să stabilească preţuri la materiile respective, în general, sub valoarea lor economică, obţinând avantaje însemnate în schimburile comerciale cu ţările în curs de dezvoltare. Formarea preţurilor de bursă este rezultatul stabilirii punctului de echilibru valoric între totalitatea ofertelor şi totalitatea cererilor prezentate. Cotaţiile se stabilesc zilnic sau de câteva ori pe săptămână, se afişează la sediile burselor şi se publică în buletinele oficiale de cursuri (cotaţii).
  • Preţurile de licitaţie, care se stabilesc pentru anumite categorii de mărfuri organizate în cadrul unor organizaţii comerciale autorizate. Frecvent se stabilesc preţuri de licitaţie pentru obiecte de artă, echipamente de investiţii, mijloace de transport cât şi pentru realizarea unor obiecte industriale, turistice, social-culturale, construcţii de poduri, drumuri, porturi etc. preţurile de licitaţie se pot forma prin metoda preţului minim de strigare, stabilit de vânzător în acord cu societatea de licitaţie, fie prin metoda de scădere a preţului, când preţul maxim de strigare se reduce succesiv până cumpărătorii acceptă preţul.
  • Preţurile de tranzacţie, se determină pentru fiecare partidă de mărfuri ce face obiectul contractelor curente sau de lungă durată şi se stabilesc pe bază de tratative între exportatori şi importatori.
  • Preţurile de listă se stabilesc de către producători ţinând seama de condiţiile lor de fabricaţie şi de preţurile firmelor concurente, se înscriu în cataloage şi se comunică potenţialilor cumpărători. Aceste preţuri se practică pentru mărfurile fabricate într-o largă gamă sortimentală. O variantă a preţului de listă constituie preţul afişat, stabilit de pe poziţii de forţă economică de către organisme internaţionale ale producătorilor exportatorilor, fără participarea cumpărătorilor. De ex. preţul la ţiţei stabilit de către OPEC.

5) Preţurile de acord se stabilesc pe baza unor acorduri internaţionale încheiate între firme sau ţări importatoare şi au în vedere mărfurile cu pondere mare în schimburile internaţionale.

3.Rolul statului în reglementarea comerţului internaţional Activitatea statului în vederea reglementarii relaţiilor economice internaţionale este orientată în primul rînd spre politica de protecţionism. Protecţionismul presupune utilizarea următoarelor instrumente tarifare si netarifare în vederea protejarii pieţii interne de concurenţa straina:

1) Metode administrative de reglementare - interzicerea sau limitarea exportului sau importului sau aplicarea embargoului, adica interzicerea exporturilor sau importurilor la anumite produse in sau dintr-o tara;

  • Metode economice de reglementare - utilizarea tarifului vamal a comisioanelor vamale, a accizelor;
  • Bariere tehnice de comert - utilizarea standardelor si normativelor tehnice, a sistemului de certificare, a normelor sanitar-veterinare.

Protejarea pietii interne a unei tari de concurenta marfurilor straine se poate realiza in principal prin regimul taxelor vamale. Prin intermediul lor statul urmareste obtinerea unor venituri bugetare, in acelasi timp si protejarea economiei de concurenta straina prin instituirea unor taxe cu un nivel ridicat.

La stabilirea nivelului taxelor vamale se tine cont de natura relatiilor comerciale existente intre tara importatoare si exportatoare. Astfel daca intre acestea exista conventiisau acorduri bilaterale in acest caz se practica niste taxe vamale conventionale care-s la un nivel mai redus.

Taxele vamale - platile obligatorii platite catre stat care asigura aproape 3% din veniturile bugetare. Taxele vamale urmeaza a fi delimitate de taxele pentru procedurile vamale numite comision vamal, ce nu au natura de impozit si se refera la efectuarea unor operatiuni concrete ale organelor vamale. In conformitate cu legislaţia privind tariful vamal comisionul vamal alcatuieşte 0,25% de la valoarea în vama a mărfii.

Загрузка...