Registrele contabile reprezintă  nişte foi volante sau fişe, care au destinaţia de a acumula datele curente din documentele primare în scopul generalizării acestora şi determinarea indicatorilor respectivi.

Teoria şi practica contabilă au generat o diversitate de forme privind conţinutul registrelor. Astfel, în raport cu forma pe care o pot avea registrele contabile pot fi:

1. Registre sub formă de cărţi, numerotate, semnate şi parafate, pe a căror ultimă pagină se menţionează destinaţia, numărul de file şi se aplică semnătura persoanelor în drept. Prezintă avantajul că lucrările înregistrate în aceste registre sunt în siguranţă, dar sunt din ce în ce mai puţin utilizate, pentru că îngreunează diviziunea muncii, fiind înlocuite odată cu introducerea evidenţei contabile pe calculator;
2. Registre sub formă de fişe (foi volante, situaţii), înlătură dezavantajele celor sub formă de cărţi, întâlnite de regulă sub forma fişelor volante, ce se păstrează pe parcursul utilizării în cartoteci sau bibliorafturi sub forma foilor volante cu liniatură şi rubricatură adecvată necesităţilor de utilizare pentru înregistrarea prin transcopiere sau computerizată;

După criteriul modului de înregistrare în conturi;

1.     Registre de contabilitate pentru înregistrări cronologice, care servesc la înregistrarea operaţiilor economice în ordinea succesiunii lor în timp. Ele servesc ca documente obligatorii de înregistrare cronologică a mişcărilor patrimoniale, precum şi ca mijloace de probă în relaţiile cu organele fiscale sau în litigii.

2. Registre de contabilitate pentru înregistrări sistematice servesc la înregistrarea operaţiilor economice, grupate după conţinutul şi natura economică, respectând ordinea succesiunii în timp

După sfera de cuprindere a datelor contabile registrele contabile pot fi;

9. a) Registre de evidenţă sintetică, care servesc la înregistrarea, centralizarea şi generalizarea datelor contabile, privind întreaga activitate a unităţii patrimoniale, necesare întocmirii şi prezentării rapoartelor financiare. De exemplu, registrul jurnal-order (modelul se prezintă în tabelul 9.1), este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează sub forma de articole contabile toate operaţiile patrimoniale, fie în ordinea cronologică a întocmirii documentelor contabile, fie în ordinea intrării în întreprindere (în cazul documentelor contabile provenite de la terţi). Înregistrările operaţiilor patrimoniale în Registrul Jurnal-Order cuprind elemente cu privire la: felul, numărul şi data documentului justificativ, sumele parţiale şi toate operaţiile şi conturile debitoare şi creditoare corespunzătoare operaţiilor efectuate.

Jurnal order

Credit contul 242 “Cont de decontare”  

Ca exemplu de registru sintetic serveşte şi registrul cartea-mare al cărui model se prezintă în tabel, este un registru sistematic contabil obligatoriu, utilizat pentru înscrierea lunară, directă sau prin gruparea pe conturi corespondente, a înregistrărilor efectuate în jurnal-ordere, stabilindu-se astfel, situaţia fiecărui element patrimonial la un moment dat, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare şi creditoare şi soldul final. Registru cartea-mare deţine un rol important în sistematizarea şi structurarea rulajelor fiecărui cont utilizat, pe conturi corespondente. Este totodată, un instrument de verificare a înregistrărilor contabile efectuate şi de asemenea, o sursă pentru furnizarea datelor necesare analizei bilanţului contabil. Registrul cartea-mare se utilizează de asemenea pentru întocmirea balanţei de verificare lunară. Se arhivează la unitatea patrimonială, alături de celelalte documente contabile.

Cartea mare

Contul 242 “Cont de decontare”

1. b) Registre de contabilitate analitică, care servesc la înregistrarea şi urmărirea detaliată a diferitelor elemente patrimoniale, în etalon natural şi în etalon valoric.