Asigurările de răspundere civilă cuprind o gamă diversă de acoperiri, în continuă extindere, datorită creşterii gradului de diversificare a activităţilor umane şi datorită răspunderilor tot mai mari pe care le au faţă de terţi atât persoanele juridice cât şi persoanele fizice.

Cele mai frecvente tipuri de asigurări de răspundere sunt:

  • răspunderea angajatorului;
  • răspunderea producătorului şi a contractanţilor;
  • răspunderea pentru riscuri comerciale şi industriale;
  • răspunderea proprietarului;
  • răspunderea chiriaşului;
  • răspunderea proprietarilor de magazine;
  • răspunderea autorităţii publice;
  • asigurarea de răspundere a proprietarilor unor bunuri;
  • răspunderea unor categorii de sportivi;
  • răspunderea pentru poluarea mediului înconjurător;
  • răspunderea civilă auto, răspunderea bicicliştilor;
  • răspunderea civilă faţă de terţi în asigurarea de aviaţie;
  • răspunderea faţă de terţi în asigurarea maritimă;
  • răspunderea persoanelor fizice (asigurare de răspundere personală);
  • asigurarea pentru cheltuieli de judecată;
  • răspunderea profesională pentru contabili, avocaţi, arhitecţi, constructori - care acoperă răspunderea pentru erori, omisiuni ale lor sau ale angajaţilor lor, precum şi pentru medici, chirurgi, stomatologi - care acoperă daunele provocate pacienţilor din aceleaşi motive;
  • asigurarea de răspundere a directorilor şi funcţionarilor;

Asigurarea de răspundere a angajatorului oferă protecţie pentru asiguraţi în legătură cu pierderile, cheltuielile de stabilire a despăgubirilor legate de răniri, îmbolnăviri determinate de neglijenţa angajatorului. Terţa parte este angajatul sau un fost angajat care suferă o vătămare corporală sau o îmbolnăvire datorită neglijenţei, erorilor, defecţiunilor sau omisiunilor angajatorului. În multe ţări, asigurarea de răspundere a angajatorului este obligatorie.

Asigurarea de răspundere a producătorului este practică datorită faptului că toţi cei care vând o marfă au o răspundere faţă de cei care o folosesc sau o consumă. Prin utilizarea ei se pot produce vătămări corporale, îmbolnăvire, deces sau rănire, pierderi sau prejudicii materiale. În ţările dezvoltate reglementările sunt puternic protective pentru consumatori, iar limitele răspunderilor sunt ridicate. În Marea Britanie această răspundere există chiar dacă mărfurile se vând în altă ţară, iar în Statele Unite ale Americii răspunderile se ridică la sume uriaşe datorită reglementărilor stricte privind protecţia consumatorilor.

Asigurarea de răspundere a directorilor este o formă de protecţie specializată care acoperă răspunderea directorilor şi membrilor consiliilor de administraţie pentru erori şi neglijenţă în conducerea unei companii. De asemenea, poate fi acoperită, printr-o poliţă asemănătoare, şi răspunderea altor categorii de personal. Asigurătorii elaborează condiţii specifice fiecărui client, funcţie de nevoile acestuia, pe criterii de activitate, nivel de răspundere, şi altele. Poliţa oferă acoperire şi pentru cheltuielile cu avocaţii pentru apărarea în proces şi compensaţiile financiare pe care directorul sau funcţionarul ar trebui să le plătească.

Răspunderea civilă auto se referă la responsabilitatea legală legată de vătămarea corporală sau de distrugerea proprietăţii ca urmare a deţinerii, întreţinerii şi folosirii unui autovehicul. Aceasta îmbracă două forme: asigurarea de răspundere civilă auto obligatorie şi asigurarea de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule cu valabilitate numai în afara teritoriului României.

Asigurarea de răspunderea civilă faţă de terţi în asigurarea de aviaţie. Ca regulă generală, răspunderea civilă a proprietarului sau operatorului unui aparat de zbor se determină în funcţie de legislaţia existenţi în statul în care s-a produs accidentul sau în cel care are cea mai mare legătură cu accidentul produs, cu excepţia cazului în care există tratate de colaborare internaţionale care reglementează acest aspect.

Asigurarea de răspundere civilă de aviaţie oferă deţinătorului de poliţă de asigurare protecţia împotriva reclamanţilor care au suferit vătămări corporale sau daune (respectiv vătămări sau pagube provocate: echipajului, pasagerilor, alte persoane decât pasagerii, administratori de hangare, bunuri diverse).

Asigurarea de răspunderea faţă de terţi în asigurarea maritimă. În cadrul acestui tip de asigurare sunt cuprinse: răspunderea pentru vătămarea, îmbolnăvirea sau decesul membrilor echipajului, muncitorilor portuari, pasagerilor sau altor persoane aflate la bord, personalului care nu se află la bordul navei; răspunderea pentru avarierea altor nave, bunuri existente pe alte nave, inclusiv a încărcăturii acestora, a podurilor, docurilor, ecluzelor navigabile şi a altor structuri; răspunderea civilă pentru prejudiciile produse de poluare.

Asigurarea privind răspunderea publică constă în rambursarea unor sume necesare asiguratului pentru compensarea unui terţ, în calitate de public, în cazul vătămării corporale sau pagubelor materiale provocate de neglijenţa sa sau a angajaţilor săi. Astfel de răspunderi pot proveni din: duşumele alunecoase, defecte ale scărilor, lifturilor sau scărilor rulante, vitrine, mărfuri care cad de pe rafturi sau din vitrine, uşi-capcană, parcuri, muzee, etc.

Asigurarea de răspundere personală este necesară datorită faptului că orice persoană fizică are obligaţia de a nu cauza nici un fel de vătămări corporale terţilor sau pagube proprietăţilor lor. Astfel, persoanele fizice răspund faţă de terţi prin activitatea zilnică pe care o desfăşoară şi care implică o anumită răspundere (sport, plimbatul animalelor, etc). poliţele se pot încheia şi pentru răspunderea familiei.

Asigurarea pentru cheltuieli de judecată. Aceasta nu este o asigurare de răspundere în adevăratul înţeles al termenului, dar este importantă deoarece este totuşi legată de răspunderea faţă de terţi. Aceasta include acţiunile duse de clienţii şi angajaţii asiguratului sau de vecinii acestuia.

Asigurarea de răspundere profesională are ca scop despăgubirea celor ce suportă diverse pagube materiale sau financiare din vina anumitor profesionişti, apărând ca o necesitate impusă de implicaţiile practicării anumitor profesii care pot produce altora pagube provocate din neglijenţă în exercitarea profesiei. În această categorie se încadrează profesiile care oferă consultanţă sau prestează un serviciu specializat, cum ar fi: constructorii, arhitecţii, avocaţii, contabilii, economiştii, medicii, consultanţii şi în general, orice profesie sau meserie care presupune o mare răspundere. Prin activitatea desfăşurată, aceste categorii de persoane pot, prin eroare, greşeală, neglijenţă, omisiune sau orice culpă proprie să aducă prejudicii persoanelor pentru care lucrează sau unor terţi.