Terorismul, care mult timp era considerat de către experţi ca o problemă in­te­rnă a unui stat [1, 281], [la începutul secolului XXI a evoluat în unul din cele mai periculoase fenomene pentru securitatea naţională şi mediul de convieţuire interstatală. Astăzi combaterea eficientă a infracţiunii şi diminuarea consecinţe­lor dezastruoase, care pot surveni pentru populaţie de pe urma activităţii teroris­te, a devenit una din cele mai arzătoare probleme din domeniul asigurării secu­ri­tăţii generale şi ea nu poate fi soluţionată decât prin unificarea şi coordonarea efo­rturilor la nivel naţional şi internaţional.

Îndeplinindu-şi angajamentele comunitare în combaterea terorismului, Re­pu­blica Moldova a elaborat şi implementat la nivel naţional o politică activă pri­vind prevenirea şi combaterea terorismului în toate formele şi manifestările ace­s­tuia. Mecanismul realizării acestei politici se întemeiază pe principii definitorii cum ar fi: a) legalitate; b) prioritatea măsurilor de prevenire a terorismului; c) ine­vitabilitatea pedepsei pentru săvârşirea unui act terorist; d) îmbinarea meto­de­lor publice şi secrete de combatere a terorismului; e) folosirea în complex a mă­surilor de profilaxie, juridice, politice şi social-economice; f) prioritatea pro­te­jării drepturilor persoanelor puse în pericol de un act terorist şi minimizarea pierderilor de vieţi omeneşti; g) cedări minime în faţa teroristului; h) dirijare uni­per­sonală a forţelor şi mijloacelor antrenate în desfăşurarea operaţiilor antite­ro­riste; i) publicitate minimă a procedeelor tehnice, a tacticii de desfăşurare a ope­raţiilor antiteroriste şi a componenţei participanţilor la aceste operaţiuni.

Realizând totalmente imperativul combaterii terorismului, ţara noastră este pa­rte a coaliţiei antiteroriste globale şi susţine eforturile comunităţii internaţio­na­le în contracararea fenomenului, acest lucru fiind confirmat de Parlamentul Re­publicii Moldova în anul 2001 [2], imediat după comiterea atacurilor teroriste din Statele Unite ale Americii. Susţinând întru totul activitatea Consiliului de Se­curitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, a Comitetului Antiterorist, care acti­ve­ază în cadrul acestuia, Republica Moldova întreprinde măsurile necesare pen­t­ru implementarea la nivel naţional a rezoluţiilor cu privire la combaterea tero­ri­s­mului. Au fost întocmite şi prezentate patru rapoarte despre mersul executării re­zoluţiei 1373 (2001) şi un raport despre implementarea rezoluţiei 1624 (2005). Totodată, fiind parte la cele 12 instrumente juridice ale ONU, în dome­ni­ul combaterii terorismului, Republica Moldova a iniţiat procedurile interne ne­cesare pentru ratificarea celui de-al 13-lea – Convenţia internaţională privind su­primarea actelor terorismului nuclear, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 13 aprilie 2005.

Concomitent, Republica Moldova susţine şi participă activ la iniţiativele Co­nsiliului Europei în domeniul luptei contra terorismului şi în acest context a ra­tificat Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului din 1977, Protoco­lul de amendare a acesteia din 2003, precum şi un şir de alte convenţii europene în domeniul extrădării şi asistenţei juridice în materie penală. În prezent, sunt re­alizate procedurile interne pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei cu privire la prevenirea terorismului şi celei privind spălarea de bani, căutarea, re­ţinerea şi confiscarea veniturilor provenite din crime şi finanţarea teroris­mu­lui.

Armonizarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale şi europene în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului constituie una din priorităţile de bază ale Republicii Moldova, determinate în programele naţionale privind im­plementarea Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană şi a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO. [3]

Cu referire la aspectul internaţional în domeniul combaterii terorismului  me­nţionăm că legislaţia naţională prevede următoarele:

  1. a) Republica Moldova, în conformitate cu tratatele internaţionale la care es­te parte, cooperează cu organele de drept şi serviciile speciale ale altor state, pre­cum şi cu organizaţiile internaţionale, care activează în acest domeniu;
  2. b) În interesul asigurării securităţii persoanei, societăţii şi statului Republica Moldova urmăreşte pe teritoriu său persoanele implicate în acţiuni teroriste, inc­lu­siv în cazurile în care actele teroriste au fost planificate ori săvârşite în afara te­ritoriului său, dar au adus daune ţării, precum şi în alte cazuri, prevăzute de tra­tatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte;
  3. c) În caz de necesitate Republica Moldova, în conformitate cu tratatele inte­r­naţionale la care este parte, poate solicita, în mod stabilit, asistenţa necesară din pa­rtea altor state la desfăşurarea acţiunilor de eliberare a ostaticilor, precum şi po­ate participa la astfel de acţiuni.

Activităţile de combatere a terorismului sunt desfăşurate de organele secu­ri­tă­ţii statului ale Republicii Moldova în conlucrare strânsă cu organele compe­te­n­te din alte state. Astăzi Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Mol­do­va conlucrează activ în format bilateral şi multilateral cu serviciile speciale ale: Statelor Unite ale Americii, Federaţiei Ruse, Ucrainei, altor state membre ale CSI, Germaniei, Marii Britanii, Turciei, României, Ungariei, Bulgariei şi al­tor ţări.

Republica Moldova este parte la Acordul privind colaborarea statelor-me­m­b­re ale Comunităţii Statelor Independente în lupta cu terorismul din 1999, coo­pe­rează cu statele-membre ale bazinului Mării Negre în baza Acordului din 1998 şi Protocolului adiţional din 2002, a ratificat Acordul, din 2002, privind co­laborarea între statele-membre GUAM în domeniul combaterii terorismului, crimei organizate şi altor tipuri de infracţiuni grave.

În conformitate cu Legea cu privire la combaterea terorismului nr.539-XV din 12 octombrie 2001 principalele autorităţi, care desfăşoară activităţi în dome­niu sunt:

Preşedintele Republicii Moldova care coordonează întreaga activitate de co­m­batere a terorismului;

Guvernul - desemnat ca principala autoritate responsabilă de organizarea ac­ti­vităţii de combatere a terorismului şi de asigurarea acesteia cu forţe, mij­lo­a­ce şi resursele necesare;

Serviciul de Informaţii şi Securitate ca autoritate naţională care desfăşoară ne­mijlocit activitatea de combatere a terorismului;

Centrul Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate care este or­ga­nul abilitat cu dirijarea, coordonarea şi realizarea măsurilor de combatere a te­ro­ri­smului;

Alte autorităţi care desfăşoară activităţi de combatere al terorismului, în li­mi­tele împuternicirilor lor, sunt: Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor In­te­rne, Ministerul Apărării, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Serviciul Gră­ni­ceri, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Serviciul Vamal, Departamentul Si­tuaţii Excepţionale, Departamentul instituţiilor penitenciare al Ministerului Ju­s­tiţiei.

La combaterea terorismului în limitele împuternicirilor lor, stabilite prin ac­te legislative şi alte acte normative participă la fel şi autorităţile publice locale. Iar la activităţi de prevenire, depistare şi curmare a activităţii teroriste pot par­ti­cipa, în limitele împuternicirilor lor, şi alte autorităţi ale administraţiei publice, în modul stabilit de Guvern [4; 5; 6].

Punînd la bază principiul de dirijare unipersonală a forţelor şi mijloacelor antrenate în desfăşurarea operaţiilor antiteroriste şi în temeiul art.6 aliniatul (4) al Legii cu privire la combaterea terorismului nr.539-XV din 12 octombrie 2001 prin Hotărîrea Guvernului nr.1295 din 13 noiembrie 2006 se creează Centrul Antiterorist al Serviciului de Informaţii şi Securitate. Printre sarcinile de bază ale Centrului au fost stipulate: coordonarea tehnică a măsurilor de prevenire şi co­mbatere a terorismului, desfăşurate de către autorităţile publice competente; analiza mersului realizării măsurilor antiteroriste; evaluarea forţelor antrenate în realizarea politicii antiteroriste naţionale şi înaintarea propunerilor privind aju­s­tarea lor la condiţiile reale, la fel aprecierea factorilor de risc, acordarea de asis­te­nţă autorităţilor publice şi alte abilităţi nu mai puţin importante.

Avînd ca scopuri principale verificarea sistemului naţional de înştiinţare în caz de alertă teroristă şi aprecierea gradului de interacţiune dintre autorităţile pu­blice naţionale abilitate cu împuterniciri de prevenire, depistare şi combaterea te­rorismului, în perioada 20-21 iunie 2007 de către Centrul Antiterorist al SIS au fost organizate şi desfăşurate exerciţii antiteroriste naţionale „Forţele Unite -  2007”.

În aceste aplicaţii, alături de angajaţii Serviciului de Informaţii şi Securitate, au fost antrenaţi reprezentanţi ai altor autorităţi publice. Practica a demonstrat efi­cienţa schemelor de interacţiune dintre autorităţile publice naţionale abilitate cu împuterniciri în domeniul combaterii terorismului. Totodată au fost scoase la iveală şi unele lacune, care după o analiză profundă, vor fi lichidate.

Este de menţionat că, în cadrul acestor exerciţii, pentru prima dată au fost im­plicate concomitent detaşamentele antiteroriste ale Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Ministerului Afacerilor Interne.

În cadrul operaţiunilor comune de eliberare a ostaticilor, s-a realizat scopul pri­ncipal perfecţionarea capacităţilor de luptă ale detaşamentelor speciale şi ri­di­carea pregătirii psihologice a efectivelor acestor structuri întru realizarea sar­ci­nilor în condiţii extreme.

În calitate de invitaţi la exerciţiile antiteroriste au asistat reprezentanţi ai Mi­siunii OSCE în Republica Moldova, Centrului Antiterorist al Comunităţii Sta­telor Independente, ofiţeri de legătură ale serviciilor speciale străine cu care SIS conlucrează în baza acordurilor de bilaterale.

Trebuie să menţionăm, că aspectul combaterii terorismului, identificarea fa­c­torilor generatori ai acestui fenomen constituie o chestie de importanţă cît na­ţi­o­nală, atât şi internaţională, necesitând o soluţionare imediată. Din acest motiv co­nsiderăm oportună perfecţionarea neîntârziată, în caz de necesitate, a legisla­ţi­ei ce ţine de domeniul vizat, atrăgând la această activitate şi societatea civilă.

La fel astăzi se impune elaborarea unor principii de cooperare în comba­te­rea terorismului dintre instituţiile statale şi business, dintre instituţiile statale şi so­­cietatea civilă (ne referim, în special, la organizaţiile neguvernamentale). Un ca­pitol aparte îl poate constitui cooperarea dintre instituţiile statale şi presa. Sco­pul primordial este de a mobiliza toate forţele şi mijloacele din societate la soluţionarea în comun a sarcinii de depistare, prevenire şi contracarare a tero­ri­s­mu­lui, de acţionat în aşa fel ca această sarcină să nu fie privită doar ca una ce ţi­ne de serviciile speciale şi instituţiile de menţinere a ordinii publice.

Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova pledează pentru pu­nerea accentului pe prevenirea manifestărilor teroriste în primul rând şi apoi pe contracararea lor. În acest context vom menţiona doar câteva dintre sarcinile ma­jore comune, care după părerea noastră stau în faţa autorităţilor publice abili­ta­te cu prevenirea şi combaterea terorismului şi a societăţii civile:

- propagarea în societate a valorilor posibil mai puţin apreciate astăzi, cum ar fi patriotismul, conştiinţa civică şi vigilenţa ce ar putea deveni pârghii im­po­r­ta­nte în procesul cultivării la populaţie a sentimentului de respingere a ideilor ex­tremist-teroriste;

- demascarea, prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă, a carac­te­­rul destructiv al terorismului;

- familiarizarea populaţiei cu eventualele consecinţele negative ale antrenă­rii indivizilor în acţiuni teroriste sau altor infracţiuni ce afectează securitatea sta­tului.

Suntem siguri că conlucrarea şi schimbul de experienţă dintre autorităţile pu­blice, va contribui considerabil în organizarea activităţii cotidiene de imple­me­n­ta­re a politicii naţionale antiteroriste. Iar acest fapt va permite Republicii Mo­ldova să se alinieze la statele lumii capabile să asigure securitatea, siguranţa şi prosperitatea cetăţenilor săi.

 

Bibliografie:

  1. Brown M.E. Grave New World: Security Challenges in the 21-st Century. – Washington, 2003
  2. Legea cu privire la combaterea terorismului nr.539-XV din 12 octombrie 2001. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.147-149/1162.
  3. Legea pentru ratificarea Acordului privind colaborarea statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente în lupta cu terorismul nr.426-XV din 27 iulie 2007. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.29-31/186.
  4. Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării te­ro­rismului nr.633- XV din 26 iulie 2007. // Monitorul Oficial al Republicii Mo­ldova, 2007, nr.141-145/597;
  5. Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova - NATO, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.1506 din 29 decembrie 2006. // Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.6-9/29 din 19 ianuarie 2007.
  6. Planul de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, aprobat prin Ho­tărîrea Guvernului nr.356 din 22 aprilie 2005. // Monitorul Oficial al Re­pu­blicii Moldova nr.65-66/412 din 29 aprilie 2005.