Istoricul Burselor de Marfuri

 

           Aparitia si formarea burselor de marfuri sunt rezultatul unui proces evoluativ natural, care a început în urma cu aproximativ 2000 de ani în Grecia si Roma antica si continua si astazi. Daca ar fi sa alegem oricare din produsele tranzactionate azi la bursa si am încerca sa-i trasam evolutia pe piata de-a lungul istoriei, am gasi ca a trecut prin cinci faze distincte: oferirea ca dar, schimbul de marfa (barter), contractul cu plata si livrare imediata (spot), contractul cu plata si livrare ulterioara stabilirii pretului (forward), contractul la termen (futures) si ultima, contractul cu optiuni (options).
           Darul si schimbul de marfa dateaza de la inceputul civilizatiei. A treia faza, contractul spot, poate fi considerata ca adevaratul inceput al pietelor de marfa organizate.

Pana in anul 1600 comertul in Europa si Asia nu a fost destul de intens pentru a permite sustinerea activitatii comerciantilor locali sau a pietelor locale. Periodic, targurile serveau capiete de desfacere pentru arii geografice intinse. Aceste targuri au fost organizate la inceput de comerciantii ambulanti care schimbau marfurile lor locale pe marfuri exotice aduse din tinuturi indepartate. Banii erau putini si majoritatea tranzactiilor se faceau prin simplu schimb. Acest tip de targ era des organizat in Grecia Antica si in China.
           Treptat a aparut o retea de targuri specializate si bine organizate. Existau reguli precise care stabileau unde, când si cump pot vinde comerciantii, in functie de tipul de marfa oferite. S-a introdus interdictia contractarii in afara acestor targuri, pentru a preveni acumularea unei cantitati mari de marfa care ar fi permis ulterior controlul pretului.
           Cu timpul, s-au construit asociatii de comert care reprezentau interesele noii clase de comercianti. Disputele din afaceri erau solutionate in tribunale special infiintate,prin aplicarea codului comerciantului.
Odata cu cresterea numarului de tranzactii s-a introdus ca mijloc de schimb scrisoarea de targ. Aceste scrisori permiteau amanarea platii unei marfi, deci o extindere a creditului. Comerciantii aveau posibilitatea sa circul din targ in targ regland platile prin anularea debitelor sau creditelor cu scrisori de targ, platind la sfarsit eventualele datorii ramase, in bani. Asa a aparut piata spot (cash). Adesea, comerciantii prezentau esantioane din marfa lor, urmand ca plata  in bani sau cu scrisoare- sa se faca numai atunci când titlul trecea la comparator.
           Denumirea de bursa provine de la orasul Bruges, unde aceste adunari se tineau la Hotel des Bourses, numit asa dupa un senior din vechea si nobila familie van den Boursen care il construise si pe al carui frontispiciu erau sculptate in piatra trei pungi (fr. Bourse). Aici se intalneau bancherii si negustorii pentru a negocia bani, metale pretioase, hartii de valoare si marfuri. Cu timpul, locurile de intalnire ale comerciantilor au primit denumirea de burse.
                  Scurt istoric al bursei romanesti

           Începuturile pietelor bursiere de marfuri si valori în tara noastra pot fi situate pe la mijlocul secolului trecut, când apare ideea organizarii unor burse în Bucuresti si Braila. Primele încercari dateaza din anul 1839, fara a se solda însa cu rezultate. Un an mai târziu, în anul 1840, a fost promulgat si pus în aplicare Codicele de Comert al Tarii Românesti, extins din 1864 si în Moldova. Codicele de Comert, tradus dupa cel francez din 1807, consacra un titlu special pentru bursele de comert, mijlocitorii de schimb si samsarii.
           În anul 1865, în ziarul Monitorul - Jurnal Oficial al Principatelor Unite Române apare primul proiect de lege pentru instituirea burselor de comert la Bucuresti, Iasi, Galati si Braila, care cuprinde reglementarea organizarii si functionarii acestor burse.
           Deschiderea Bursei din Bucuresti a avut loc la 1 decembrie 1882 si a fost consemnata în ziarele vremii ca un eveniment de mare însemnatate financiara si economic si definita ca un fel de târg, în care negocierile se fac dupa reguli dinainte stabilite.
           Totodata, în provincie functionau deja burse la Iasi, Galati si Braila care publicau operatiunile cu cereale si schimb valutar.
           Începând cu anul 1885 bursa cade în letargie, devenind o fictiune, caracterizata prin absenta completa de activitate. Cercetatorii considera ca esecul primei burse de comert din capitala tarii se datoreaza nu numai conditiilor economice si sociale ci si erorilor si lacunelor legii. Modificarile aduse în anii 1886 si 1897 au fost considerate insuficiente.
           Legea asupra burselor de comert publicata în Monitorul Oficial nr. 31 din 9 mai 1904 aduce o noua organizare a acestora în Vechiul Regat, organizare care era necesara datorita rezultatelor nesatisfacatoare ale legii din 1881.
           La baza reformei burselor de comert din 1904 a fost pus principiul libertatii tranzactiilor în materie de bursa. Pentru aplicarea lui a fost creat în cadrul bursei un organ nou, numit corporatiunea bursei. Daca în baza legii din 1881 operatiunile nu puteau fi facute direct, ci numai prin intermediul mijlocitorilor oficiali, prin legea din 1904 se acorda dreptul de a efectua asemenea operatiuni direct între ei, membrilor corporatiunii bursei, însa doar pentru operatiuni pe cont propriu, nu si pentru cele de intermediere. Noua lege prevede functionarea în tara a urmatoarelor burse: la Bucuresti - o bursa de schimb si efecte, de cereale si marfuri; la Braila, Galati si Constanta - câte o bursa de cereale, de marfuri si de închiriere a bastimentelor; la Iasi si Craiova - câte o bursa de cereale si de marfuri.
           Cu unele oscilatii, Bursa din Bucuresti îsi desfasoara activitatea pâna la intrarea în primul razboi mondial, când operatiunile ei înceteaza. Desi a functionat o perioada relativ redusa, comparativ cu celelalte burse europene, Bursa din Bucuresti a ocupat o pozitie importanta în comertul international fiind singura piata de importanta internationala pentru negocieri bursiere în sud-estul european.

Bursele de marfuri din Romania

           Bursele de marfuri sunt piete organizate, care asigura concentrarea cererii si ofertei pentru produse si servicii în scopul efectuarii de tranzactii în conditii de concurenta si libertate contractuala. Menirea lor este de a pune în legatura - direct sau prin intermediari specializati - un numar cât mai mare de agenti economici interesati în comertul international cu anumite marfuri - producatori, comercianti, armatori, expeditori, asiguratori etc. - creându-se totodata conditiile materiale si informationale necesare pentru încheierea si executarea tranzactiilor.

           Dupa obiectul tranzactiilor lor, bursele se împart în doua mari categorii: burse de marfuri, la care se comercializeaza produse si servicii, si burse de valori, la care se comercializeaza active financiare (în speta, valori mobiliare, actiuni si obligatiuni).
           La rândul lor, bursele de marfuri pot fi generale, pentru comercializarea mai multor categorii de produse si servicii, sau specializate pe anumite grupe de marfuri.
           Spre deosebire de licitatii, bursele de marfuri sunt piete cu functionare permanenta. Ele sunt organizate într-o forma institutionalizata, fie din initiativa privata, fie ca burse de stat. În primul caz, forma juridica de organizare este de cele mai multe ori cea a asociatiei fara caracter lucrativ, desi exista si burse constituite ca societati comerciale.
           Sintagma "bursa de marfuri" acopera realitati diferite în diferite etape istorice si în diferite tari. O prima acceptiune este aceea de piata de marfa fizica, respectiv un mecanism tranzactional prin care se încheie contracte a caror executare se face numai prin predarea/primirea efectiva a marfii - obiect al contractului, respectiv plata sumei de bani reprezentând pretul.
           Dupa momentul în care are loc derularea lor, operatiunile pe pietele de marfa fizica pot fi "la disponibil" sau spot si "cu executare amânata" sau forward.
           O alta categorie de burse sunt pietele la termen, numite si "burse de hârtii", deoarece în acest caz tranzactia are esentialmente un caracter financiar, fiind bazata pe documente si nu pe livrare efectiva de marfa; executarea în natura reprezinta numai exceptia în acest tip de tranzactii. În prezent forma dominanta si deosebit de dinamica a pietelor la termen o reprezinta pietele futures si cele cu optiuni.
In Romania exista urmatoarele burse de marfuri:
1. Bursa Romaniei de/pt Marfuri – B.R.M.
2. Bursa Monetar Financiara de marfuri de la Sibiu
3. Bursa de marfuri de la Braila
4. Bursa maritima si de marfuri de la Constanta
5. Bursa lemnului, industriei si materialelor de constructie
6. Bursa de marfuri Timisoara
7. Bursa de marfuri generale de la Arad
8. Bursa Universala Brasov
9. Bursa Transilvaniei
10. Bursa Iasi
11. Bursa Oltenia – Craiova

 

                               

Bursa Romana de Marfuri

           Bursa Română de Mărfuri este o companie privată de interes public, înfiinţată în noiembrie 1992, care a dezvoltat mai multe tipuri de pieţe de interes public, activitatea principală fiind axată pe Piaţa la disponibil (unde se tranzacţionează mărfuri fungibile, standardizate, cotate la bursa de mărfuri) şi Piaţa licitaţiilor (proceduri de achiziţii, vânzări, închirieri şi concesiuni).

           Activitatea BRM se desfăşoară la sediul central din Bucureşti şi prin reţeaua teritorială, care numără 33 de terminale
           Bursa Română de Mărfuri este în momentul de faţă singurul administrator al unei pieţe la disponibil, piaţă prin intermediul căreia, atât autorităţile contractante, cât şi societăţile comerciale pot achiziţiona mărfuri cu un grad înalt de standardizare sau diverse categorii de materii prime.
           Piaţa la disponibil a fost organizată în baza Legii 357/2005 privind bursele de mărfuri, lege care reglementează activitatea societăţilor comerciale pe această piaţă. Accesul autorităţilor contractante rezidă din prevederile Legii 357/2005 privind bursele de mărfuri, corelate cu art. 122 lit. f) şi art. 252 lit. f) din OG 34/2006 privind achiziţiile publice.
           Piaţa la disponibil este structurată pe ringuri de produse specializate în cadrul cărora sunt definite activele suport. Pentru fiecare activ suport Bursa defineşte activele de tranzacţionat. De exemplu, in cadrul ringului produselor petroliere sunt identificate ca active suport produse ca: benzina, motorina si pacura.

           Bursa Romana de Marfuri a dezvoltat, in cadrul Pietei la Disponibil, 9 ringuri specializate, pe care se pot efectua tranzactii, conform procedurilor specifice si regulamentului pietei la disponibil, urmatoarele materii prime:

  1. Ringul Produselor Petroliere

-  benzine

-  motorine

-  combustibili de încalzire

-  pacura

-  lubrifianti

-  titei

  1. Ringul Energiei Electrice

- energie electrica

  1. Ringul Gazelor Naturale

-  gaze naturale

  1. Ringul Carbunelui

 - lignit

- huila

  1. Ringul Cerealelor

-  grâu

-  porumb

-  rapita

-  soia

-  floarea soarelui

  1. Ringul Materialelor de Constructii

-  ciment

-  nisip

-  bitum

-  criblura

-  cherestea

-  traverse

  1. Ringul Marfurilor Generale

-  lemn de foc

-  sare

-  animale în viu si în carcass

-  lapte

-  derivate primare ale cerealelor (ex: faina. zahar, uleiuri)

  1. Ringul Legumelor si al Fructelor

-  cartof

-  tomate

-  ardei

-  caise

-  capsuni

-  castraveti

-  ceapa

-  mere

-  morcov

-  pere

-  piersici

-  prune

-  salata verde

-  usturoi

-  varza

-  vinete

  1. Ringul contractelor de procesare combustibil
    Principalele avantaje rezultate din accesarea pietei la disponibil, se refera la:

- pretul avantajos - obtinut intr-un cadru organizat, ca rezultat al confruntarii directe dintre cerere si oferta. Utilizarea mecanismului de negociere a pretului in cadrul licitatiei cu strigare confera posibilitatea imbunatatirii suplimentare a preturilor de catre ofertanti fata de ofertele financiare initiale. In situatia in care preturile obtinute nu se incadreaza in plafonul propus, exista posibilitatea de a negocia reducerea acestora cu ofertantul clasat pe primul loc in cadrul aceleiasi sedinte fara sa fie necesara reluarea intregii proceduri;

- termenul redus de desfasurare a procedurilor - ordinul este programat la tranzactionare in maxim 7 zile din momentul emiterii lui;

- cotatiile BRM – ofera avantajul unui sistem de referinta in ceea ce inseamna raportarea la preturile pietei in tranzactiile realizate prin BRM (www.brm.ro);

- executarea in bune conditii a contractului in baza sistemului de garantii utilizat, cat si ca urmare a atentei selectii a ofertantilor inainte de a fi admisi la tranzactionare;

- existenta unui numar mare de ofertanti datorita cantitatilor importante tranzactionate la nivelul total al pietei;

- economie de timp si efort suplimentar legat de valorificarea sau achizitionarea produselor

- eliminarea birocratiei aferente procedurilor clasice de achizitii publice prin standardizarea marfurilor si reducerea numarului de documente solicitate si depuse.

Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS)

           Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu (BMFMS) a fost înfiinţată în 14 decembrie 1994, având 11 acţionari care deţineau 17 cărţi de membru.
           În iulie 1997 Bursa din Sibiu a devenit prima bursă futures şi de opţiuni din România, jucând un rol important în cadrul economiei de piaţă româneşti prin oferirea unor instrumente eficiente pentru managementul riscului.
           Crearea primei burse futures din România a constituit o etapă de maximă importanţă în transformarea unei societăţi care se ocupă de intermedieri şi licitaţii, într-un centru naţional în care participanţii la piaţa bursieră au oportunitatea de a-şi acoperi riscurile sau de a specula modificarea preţurilor folosind titluri financiare derivate.
           În prezent, capitalul social al BMFMS este de 500.000 USD, reprezentând aportul adus de cei 54 de acţionari care deţin 90 de cărţi de membru, fiecare carte de membru dând dreptul la un loc de broker în toate ringurile Bursei.
           Cartea de membru (cartea de bursă = un pachet de 50 acţiuni BMFMS) dă deţinătorului ei dreptul de a efectua tranzacţii în oricare dintre ringurile Bursei.
           Întrucât nu toate cele 90 cărţi de bursă sunt active, Asociaţia Bursei a hotărât să nu se mai emită alte cărţi de bursă, cei care doresc să desfăşoare activitate bursieră având posibilitatea să devină membri asociaţi prin cumpărarea sau închirierea uneia dintre cele 90 cărţi emise. Preţul de adjudecare al unei cărţi de bursă la ultimele licitaţii a fost de aproximativ 5.500 USD / carte, iar preţul de închiriere al unei cărţi este de 100 USD / lună, perioada minimă pentru închiriere fiind de 3 luni.
           Membrii Bursei au acces direct în ringurile de tranzacţionare ale BMFMS şi pot fi totodată membri compensatori având astfel acces şi la mecanismul de compensare oferit de Casa Română de Compensaţie.
Membrii Bursei care nu sunt şi membri compensatori trebuie să aibă o relaţie de colaborare, în vederea compensării tranzacţiilor lor, cu un membru compensator. Aceste acorduri trebuie să fie aprobate de către Bursă. Directorii şi angajaţii autorizaţi să tranzacţioneze pentru sau în numele agenţiei de brokeraj trebuie să fie atestaţi de către Bursă ca operatori pentru pieţele futures şi de opţiuni.
           Patrimoniul evaluat al BMFMS este de 1,12 milioane USD. În anul 1996 s-a finalizat noul sediu al BMFMS, în suprafaţă de peste 1000 mp, BMFMS fiind singura bursă din România cu sediu în proprietate.
           Conform prevederilor legale, BMFMS este organism cu putere de autoreglementare. Departamentul de Reglementare şi Supraveghere a Pieţelor al BMFMS a elaborat reguli şi regulamente care sunt cunoscute şi respectate de către toţi operatorii. Totuşi, înfiinţarea unei comisii naţionale care să supravegheze tranzacţiile futures în România constituie o necesitate stringentă.
Contractele tranzacţionate în ringurile BMFMS au fost înregistrate la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci încă din 1997, brevetele pentru acestea constituind dovada priorităţii BMFMS în acest domeniu.

    Produsele tranzacţionate la BMFMS

           Contractele futures sunt angajamente de a vinde sau cumpăra o marfă, valută, indice financiar, având cantitatea, calitatea, scadenţa şi modalitatea de lichidare / livrare standardizate. Metoda de stabilire a preţului este sistemul de licitare prin strigare deschisă în ringurile Bursei. Contractul futures are o dată scadenţă până la care poate fi tranzacţionat în ring. Vânzătorii şi cumpărătorii pot iniţia operaţiunile adecvate dând brokerilor ordine de vânzare sau de cumpărare, prin care sunt specificate preţul, cantitatea, data scadenţei şi termenul de valabilitate al ordinului. Scadenţa contractelor futures tranzacţionate la BMFMS este de 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 luni.
           Opţiunile pe contracte futures - opţiunile care fac obiectul tranzacţionării în ringurile Bursei Monetar-Financiare şi de Mărfuri Sibiu, sunt contracte standardizate care dau cumpărătorului dreptul dar nu şi obligaţia de a cumpăra sau vinde contractul futures suport la un preţ prestabilit, numit preţ de exercitare pe perioada de valabilitate a contractului. Pentru dreptul dobândit cumpărătorul trebuie să plătească vânzătorului în momentul încheierii tranzacţiei o sumă de bani numită primă. Vânzătorul se obligă să vândă sau să cumpere contractul futures de la baza opţiunii la preţul de exercitare dacă opţiunea este exercitată de cumpărătorul său.
           Există două tipuri distincte de opţiuni: put şi call. Prin cumpărarea unei opţiuni put se obţine dreptul de a lua o poziţie short pe contractul futures suport. Cumpărarea unei opţiuni call dă dreptul la o poziţie long pe contractul futures de la baza opţiunii. Opţiunile call şi put sunt contracte complet separate, distincte şi oferă drepturi diferite. Ele nu sunt părţi opuse ale aceleiaşi tranzacţii. Orice opţiune put are un cumpărător şi un vânzător; la fel şi opţiunea call.

           Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu este prima bursă din România în care s-au tranzacţionat contracte futures şi opţiuni pe contracte futures. Pentru a răspunde cerinţelor pieţei, BMFMS şi-a diversificat permanent produsele oferite spre tranzacţionare.
Din iulie 1997, data introducerii primului contract futures şi până în prezent, la BMFMS au fost introduse următoarele tipuri de titluri financiare derivate: 11 iulie 1997 - contractul futures pe indicele propriu BMS1 (coşul acţiunilor la societăţile tranzacţionate la categoria I a Bursei de Valori Bucureşti);
1 august 1997 - contractul futures pe dolarul SUA (simbol ROL/USD);
1 octombrie 1997 - contractul futures pe marca germană (simbol ROL/DEM);
1 octombrie 1997 - contractul futures pe lira italiană (simbol ROL/ITL);
1 septembrie 1998 - contractul futures contractul pe indicele BET(ROL);
9 noiembrie 1998 - opţiuni pe contractul futures pe indicele BET(ROL);
2 decembrie 1998 - contractul pe moneda europeană (simbol ROL/EURO);
22 martie 1999 - contractul futures pe raportul EURO/USD
1 iunie 1999 - opţiuni pe contractul futures ROL/USD
1 iunie 1999 - opţiuni pe contractul futures EURO/USD
17 ianuarie 2000 - contractul futures pe rata dobânzii BUBOR 1
17 ianuarie 2000 - opţiuni pe contractul futures pe rata dobânzii BUBOR 1
6 martie 2000 - contractul futures pe raportul USD/JPY
6 martie 2000 - opţiuni pe contractul futures pe raportul USD/JPY
În data de 10 iulie 1998, la un an de la lansarea contractelor futures, Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu, a lansat, tot în premieră pentru România, opţiunile pe contracte futures.
Implementarea acestui nou instrument de acoperire a riscului a fost precedată de pregătirea mecanismelor de tranzacţionare, de organizarea unui curs de brokeri pentru piaţa de opţiuni şi de abordarea rolurilor şi a avantajelor pe care le prezintă opţiunile pe contracte futures, în cadrul unui seminar organizat de BMFMS.
În prezent, în ringurile BMFMS sunt tranzacţionate opţiuni pe contractele futures pe indicele BET (ROL), pe contractul leu/dolar, leu/marcă germană, leu/euro, euro/dolar, euro/yen japonez şi BUBOR 1, cu scadenţe la 1, 2, 3, 4, 5 şi 6 luni.

Rezultate şi perspective

           În momentul actual BMFMS este singura bursă din ţară cu agenţii de brokeraj (pentru contracte futures şi options) care oferă clienţilor lor următoarele servicii:
- instrumente de management al riscului valutar şi posibilităţi de management al portofoliului de investiţii;

- strategii de acoperire a riscului, mecanisme de identificare a riscului şi posibilităţi de transferare a acestuia care sunt indispensabile pentru investitori.
Obiectivele principale ale BMFMS sunt:
- extinderea oportunităţilor oferite investitorilor;
- posibilităţi eficiente pentru acoperirea riscului;
- o mai mare lichiditate a pieţei;
- costuri de tranzacţionare reduse.

Obiective pe termen scurt şi mediu

  1. Promovarea activităţii specific bursiere prin înfiinţarea de agenţii de brokeraj în toate judeţele ţării (creşterea numărului agenţiilor de brokeraj active, de la 31 existente în prezent până la acoperirea tuturor judeţelor ţării). Acest obiectiv este susţinut de constanta preocupare a BMFMS privind educarea mediului economic românesc, ca singura bursă din ţara care tranzacţionează titluri financiare derivate.
    2. Introducerea scadenţelor la 9 şi 12 luni pentru toate contractele futures şi cu opţiuni tranzacţionate în prezent la BMFM Sibiu (ROL/USD, ROL/DEM, ROL/EURO, BET/ROL, EURO/USD, EURO/JPY, BUBOR 1 opţiuni pe contractele futures BET/ROL, ROL/USD, EURO/USD, EURO/JPY, BUBOR 1)
    3. Perfecţionarea programelor informatice de transmitere în timp real către agenţiile de brokeraj a tranzacţiilor efectuate în ringurile BMFMS precum şi a programelor de compensare a tranzacţiilor, achiziţionarea unui soft de măsurare a gradului de risc.
    4. Organizarea, după un sistem mai eficient şi accesibil, a cursurilor de pregătire şi atestare a operatorilor pe pieţele futures

Bursa de marfuri Timisoara

           Fondata in secolul al XIX–lea , Bursa de marfuri Timisoara a fost cotata drept cea mai importanta bursa de cereale si animale din zona central-est europeana, fiind prima ca importanta dupa Bursa Viena .

           In luna martie 1993, la initiativa unor firme importante din judetul Timis, s-a hotarat reinfiintarea Bursei de Marfuri Timisoara S.A.

           Bursa de Mărfuri din Timişoara îşi concretizează activitatea ei prin afaceri de cereale şi derivate, al căror volum se cifrează la circa 18.000 contracte anuale, reprezentând o cantitate de circa 20.000 vagoane cu o contravaloare totală de aproximativ un miliard lei pe an. Rezultatele pozitive obţinute până în prezent, a determinat conducătorii Bursei să înfiinţeze şi o secţie a comerţului de lemne şi materiale de construcţie, care în scurt timp va concentra în Bursă şi acest ram important al producţiei naţionale."

           In acest moment activitatea bursei este structurata pe patru departamente distincte :

- Departamentul SPOT & FORWARD

- Departamentul Compensari

- Departamentul de Licitatii

- Departamentul de Pregatire Profesionala

                     Departamentul Compensari

           Prin hotararea Ministerului Industriei si Comertului, Bursa de Marfuri Timisoara a devenit centru zonal de compensare pentru judetele : Timis, Arad, Hunedoara si Caras-Severin. Bursa de Marfuri Timisoara este reprezentantul Imprimeriei Nationale si al C.P.P.I. Bucuresti pe zona de vest a tarii si a fost desemnata ca reprezentant autorizat pentru comercializarea ordinelor de compensare si organizarea de sedinte de compensare

                     Departamentul de Licitatie

           In cadrul acestui departament s-au organizat diverse licitatii de active , stocuri de marfa , “produse si servicii ” pentru achizitii publice. Prin gestionarea garantiilor depuse de ofertanti, Bursa de Marfuri Timisoara ofera siguranta cu privire la incheierea si executarea contractelor de vanzare-cumparare .

Avantajele organizarii procedurilor de licitatie prin Bursa de Marfuri Timisoara sunt :

- organizarea si desfasurarea procedurilor pe baza unui regulament recunoscut de toate partile implicate , cu respectarea prevederilor legale;

- supravegherea organizarii procedurii de catre o Comisie de Atribuire , care are in componenta sa atat reprezentanti ai Bursei de Marfuri Timisoara cat si ai autoritatii contractante , ceea ce confera neutralitate si echidistanta in adjudecarea procedurii;

- intocmirea tuturor documentelor procedurii de catre Bursa de Marfuri Timisoara , pe baza datelor transmise de catre autoritatea contractanta , in conformitate cu legislatia in vigoare;

- publicitate gratuita si rapida prin reteaua bursiera de care dispunem;

- existenta si utilizarea bazei de date proprii a Bursei de Marfuri Timisoara pentru identificarea potentialilor ofertanti;

- asigurarea publicitatii procedurii prin mass-media;

- nu se percep comisioane de la autoritatile contractante .AME

                     Departamentul de Pregatire Profesionala

           Departamentul de pregatire profesionala organizeaza cursuri specifice activitatii bursiere si pregateste brokeri specializati pe piata de marfuri cat si pe piata de capital. Bursa de Marfuri Timisoara colaboreaza cu Institutul Financiar Millenium din Bucuresti. In urma absolvirii cursurilor se obtin adeverinte si atestate recunoscute de Ministerul Educatiei si cel al Muncii .
                     Departamentul SPOT & FORWARD

           In prezent, in cadrul Departamentului SPOT & FORWARD, specializat pe tranzactii cu marfuri, se pot tranzactiona mai multe tipuri de produse.

Bursa Transilvana

           Bursa Transilvana S.A. infiintata la inceputul anului 1994 este o bursa de marfuri cu caracter general, singura societate de acest gen din Cluj si judetele limitrofe.
           Constituita ca societate pe actiuni de un numar de 64 actionari fondatori, Bursa Transilvana S.A. are in prezent 76 de actionari ca rezultat a 3 emisiuni private de actiuni avand un capital social de 577.150.000 lei. Este membra a Uniunii Burselor de Marfuri din Romania.
           Implicata in problemele specifice ale economiei de piata, societatea isi propune sa participe la formarea de piete de marfuri organizate, avand un cadru de tranzactionare concurential si transparent, reglementat si echidistant. In lipsa partii legislative inca de la infiintarea Bursei Transilvane S.A. si-a impus propriile regulamente create dupa specificul societatilor bursiere din lume.
           Strategia Bursei Transilvane S.A. a fost aceea de dezvoltare in paralel cu necesitatile economiei de piata; pregatind atat actionarii cat si clientii cu specificul tranzactiilor bursiere in asa fel incat la momentul oportun sa poata oferi toate serviciile specific bursiere. Toate aceste orientari au facut ca Bursa Transilvana S.A. sa fie o societate bine ancorata in realitatile vietii economico-financiare din Romania; in stare sa ofere pe langa tranzactii specific bursiere si informatii, cotatii si oportunitati de afaceri.

               Tranzactii pe piata spot

Primul produs oferit de Bursa Transilvana S.A. incepand cu anul 1994 sunt tranzactiile spot pe piata de disponibilitati. Acest tip de tranzactii se desfasoara dupa regulamentele specifice pietei bursiere organizate, regulamente stabilite de Bursa Transilvana S.A. in colaborare cu Uniunea Burselor de Marfuri din Romania. Tranzactiile pe piata la disponibil sunt activitatea cea mai dinamica a bursei. Sustinuta de un numar mare de conexiuni cu firme si oameni de afaceri din tara si strainatate, beneficiind de specialisti competenti, cu multa experienta, de un sistem informatic si o puternica baza de date si nu in ultimul rand, de o excelenta reputatie in mediile de afaceri, aceasta activitate se dezvolta permanent. Cererile si ofertele inregistrate la bursa sunt introduse in baza de date, de unde se editeaza saptamanal un buletin bursier cu informatiile curente, buletin care este diseminat pe canalele de comunicatie ale bursei si in mediile de afaceri interesate. Cuplarea cererilor cu ofertele se face prin licitatie asigurandu-se astfel selectarea celor mai potriviti parteneri, precum si cel mai bun pret posibil pe piata.
Verificarile privind existenta apartenenta si calitatea marfii, precum si existenta posibilitatii de plata este facuta de catre bursa prin gestionarea de garantii, iar dupa desemnarea licitantului castigator tot bursa asigura incheierea contractului de vanzare-cumparare, contract prin care marfa urmeaza a fi livrata in 5 zile de la semnarea contractului.

              Licitatii

           În colaborare cu Bursa Româna de Marfuri Bucuresti, din luna septembrie 2003 functioneaza BRM – Terminal Cluj.
           Obiectul de activitate al BRM – Terminal Cluj consta în organizarea de licitatii pentru achizitii de produse, servicii sau lucrari; vânzarea activelor aflate în proprietatea privata a statului si administrate de o autoritate a administratiei publice locale; vânzarea bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privata a statului.
La organizarea de licitatii bursa poate asigura:
- promovarea unor tranzactii intr-un concept unitar;
- obtinerea pretului de piata real in functie de cerere si oferta;
- mediatizarea unitar-nationala a tranzactiilor (in buletinul Bursei);
- mediatizarea rezultatelor licitatiilor, cu avantaj in stabilirea de preturi zonale pentru produse, active similare, utile pentru elaborarea de strategii, prognoze, studii de fezabilitate, planuri de afaceri etc.;
- transparenta si echidistanta in tranzactii;
- cresterea numarului de licitanti (ofertanti);
- credibilitate si eficienta, prin folosirea unui instrument modern.

           Asigurand pentru clientii interesati servicii complete de la alcatuirea caietului de sarcini, publicitate, mediatizare, pana la incheierea contractului de vanzare-cumparare si gestionarea garantiilor, bursa vine in sprijinul acestora eliminand orice factor de risc.

 

 

Bibliografie : - www.brm.ro

                      - www.Bmfms.ro

                      - www.regielive.com

                      - www.wikypedia.ro

                      - www.banaterra.eu

                      - www.e-bursa.ro