Dezvoltarea sectoarelor de prestări servicii, ca operaţii auxiliare sau complementare schimburilor de mărfuri, valorificarea inteligenţei tehnice în paralel cu mărfurile vândute, dezvoltarea activităţii turistice ş.a. au mărit importanţa acestei relaţii de tip nou şi au creat necesitatea stabilirii unei noţiuni cuprinzătoare, care să însumeze în mod raţional toate aceste operaţiuni. Ţinând seama de caracterul nepatrimonial al acestor relaţii, s-a acceptat convenţional, cuprinderea totalităţii lor în noţiunea de „comerţ invizibil”.

Rolul pe care acest gen de relaţii îl are în activitatea economică a statelor rezultă din modul cum influenţează disponibilităţile valutare de care dispune o economie naţională şi din aportul lor la efortul unei ţări pentru dezvoltarea economiei naţionale.