Turismul României a fost puternic influenţat de ideologiile şi personalitatea liderilor din ţările comuniste. Prea puţină atenţie a fost acordată dezvoltării turismului în imediata perioadă de după al Doilea Război Mondial, iar când sectorul ofertelor turistice a luat naştere, turismul României a avut foarte puţin de oferit.

 

  1. Succintă prezentare a ultimei jumătăţi de secol

 

Între anii 1960-1970, România a făcut eforturi de dezvoltare a infrastructurii turistice, dar majoritatea au fost concentrate pe litoralul Mării Negre. În anul 1971 este înfiinţat Ministerul Turismului care avea în subordine mai multe organizaţii specializate în servicii turistice, în zone precum Braşov, Bucureşti şi litoralul Mării Negre.

Regimul lui Ceauşescu a avut un impact semnificativ asupra turismului, mai ales că a restricţionat legătura dintre România şi ţările occidentale. Turismul în România a înregistrat o scădere drastică în perioada anilor 1980, atunci când Ceauşescu decide să plătească datoriile externe ale ţării mult mai devreme decât era prevăzut, fapt care a condus la o austeritate severă pentru cetăţenii românii.

După revoluţia din anul 1989, Frontul Salvării Naţionale (FSN) eradichează anumite legi care au avut consecinţe negative asupra turismului, de exemplu legea care interzicea românilor să găzduiască turiştii străini în casele proprii.

În perioada post-comunistă, România a fost vizitată de turiştii din Europa Occidentală din motive legate de anii socialişti şi de revoluţia din 1989 care a creat o imensă curiozitate pentru vizitarea obiectivelor asociate cu prăbuşirea regimului comunist. România a încercat să depăşească frontierele socialismului şi să încurajeze dezvoltarea turismului la începutul anilor 1990, prin utilizarea unui slogan care avea ca scop atragerea cât mai multor turişti: „come as a tourist, leave as a friend” („vino turist, pleacă prieten”), dar România mai trebuia să-şi actualizeze facilităţile turistice şi să administreze mai bine produsele turistice pe care încercă să le promoveze.

Din punctul de vedere al turiştilor străini, România se află în momentul de faţă într-o conjunctură favorabilă, dar din cauza lipsei unei bune strategii nu este posibilă valorificarea avantajului competitiv pe care ţara noastră îl deţine.

 

  1. Mediul economic

 

Mediul economic este un factor semnificativ, care influenţează industria turismului dintr-o ţară atât din punct de vedere al cererii, cât şi al ofertei. Din punct de vedere turistic, factorii care pot influenţa comportamentul de consum sunt rata dobânzii, cursul de schimb, disponibilitatea creditului, creşterea şi stabilitatea economică şi rata inflaţiei, precum şi structura economică a industriilor relevante turismului şi profitabilitatea lor.

Preţurile, care reprezintă costuri pentru consumatori, au cea mai semnificativă influenţă asupra puterii acestora de cumpărare. De aceea, preţul unei destinaţii turistice rămâne cel mai important factor asupra cererii turistice.

 

  1. Mediul social cultural

 

Modificările din mediul socio-cultural pot determina noi oportunităţi sau ameninţări pentru turism. Principalele schimbări socio-culturale care ar putea avea un impact asupra turismului naţional sunt: schimbări în structura familiei şi reducerea natalităţii, schimbări în structura vârstei pe piaţa turistică, schimbări în stilul de viaţă şi nevoia de detaşare din rutina de zi cu zi, schimbarea atitudinii faţă de calitatea vieţii şi creşterea nevoii de a învăţa lucruri noi manifestată de noi regiuni şi culturi, creşterea numărului de turişti bine informaţi ca urmare a şcolarizării şi a mijloacelor de comunicare.

Pieţele potenţiale pentru turismul internaţional, dar şi intern sunt influenţate de numărul de persoane cu venit mare, timp liber şi mobilitatea de a genera şi susţine creşterea pieţei turistice pentru următoarea decadă.

 

  1. Mediul ecologic

 

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului a fost înfiinţat în 1990 şi are ca responsabilităţi monitorizarea factorilor ecologici şi promovarea măsurilor stricte de protecţie a mediului înconjurător.

Printre alte responsabilităţi se numără promovarea şi coordonarea unor programe de cercetare în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi administrarea apelor şi pădurilor.

România este singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a fost invitată la consiliul miniştrilor mediului înconjurător din unele state europene. În colaborare cu statele din regiune şi cu ajutorul unor comunităţi internaţionale, România se va implica în derularea unor programe importante de protecţie a mediului înconjurător la nivel naţional şi regional în ceea ce priveşte conservarea calităţii apei Mării Negre, program finanţat de Banca Mondială prin Fondul Global al Mediului Înconjurător. Tot atât de important este programul PHARE privind promovarea sistemelor integrate de mediu desfăşurate în România.

Plajele din România vor fi incluse în programul „Steagul Albastru – Blue Flag”, destinat protecţiei mediului din astfel de zone, în acest sens Guvernul aprobând constituirea unui comitet naţional a cărui activitate va fi coordonată de Ministerul Turismului şi de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. „Blue Flag” este un program al Fundaţiei de Educaţie pentru Mediu (FEE) din Marea Britanie şi reprezintă simbolul plajelor protejate.

 

  1. Analiza SWOT a României – destinaţie turistică

 

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului internaţional al României este necesară o analiză a situaţiei actuale a României, ca destinaţie turistică internaţională din perspectivă de marketing, pentru a putea identifica zonele de acţiune şi modalităţile de intervenţie.

 Punctele forte constau în potenţialul natural: Munţii Carpaţi – diversitate peisagistică, accesibilitate, potenţial speologic bogat, complexitate; zona dealurilor subcarpatice şi a podişurilor; zona de câmpie; litoralul; Delta Dunării; hidrografie; clima; vegetaţia; fauna.

Poate fi considerat un punct forte şi potenţialul antropic: vestigiile arheologice; monumente istorice, de artă şi arhitectură; instituţii şi evenimente cultural-artistice; arta şi tradiţia populară.

Potenţialul balnear, crearea de noi produse turistice precum şi dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de cazare şi alimentaţie sunt de asemenea puncte forte ale României.

Printre punctele slabe din cauza cărora ţara noastră suferă se numără slaba dezvoltare a serviciilor, lipsa unei infrastructuri, lipsa utilităţilor şi lipsa investiţiilor.

România s-a bucurat de numeroase oportunităţi de promovare, cea mai importanta este situarea ei în centrul Europei, o poziţie favorabilă, astfel putându-se realiza un turism de tranzit. Oportunităţi pot fi considerate şi intrarea în NATO, aderarea la Uniunea Europeană şi siguranţa României, comparativ cu alte state europene receptoare de turişti.

            Printre ameninţările cu care se confruntă România se numără şi deteriorarea situaţiei economice a ţărilor Europei de Vest.