1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Scopul auditului capitalului propriu şi datoriilor pe termen lung constă în acumularea dovezilor de audit suficiente şi adecvate cu privire la existenţa, exhaustivitatea, exactitatea, prezentarea şi dezvăluirea operaţiunilor legate de capital propriu.

Reglementarea normativă a auditului capitalului propriu se referă la:

- Actele normative cu privire la exercitarea auditului rapoartelor financiare

- SNC2, SNC13, SNC25

- Legea cu privire la S.A.

- Politica de contabiliate, contractul de audit

Auditul capitalurilor proprii trebuie să aibă ca obiective:

  1. a) Exhaustivitatea

- toate modificările aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor cu privire la capitalul social au fost înregistrate corespunzător în contabilitate

  1. b) Exactitatea

- Toate creşterile sau diminuările de sume proprii de finanţare sunt reale şi corespund cu deciziile conducerii.

  1. c) Existenţa

- Capitalul social modificat este în concordanţă cu statutul şi contractul de societate.

  1. d) Evaluarea

- Toate mişcările (creşteri sau diminuări) de rezerve au fost corect înregistrate contabil.

- Rezervele din reevaluare au fost corect calculate, corect înregistrate şi evidenţiate în contabilitate.

- Dividendele au fost calculate corect, înregistrate corespunzător în contabilitate şi au fost aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor sau Asociaţilor.

  1. e) Constatarea corectă

- Modificările capitalurilor proprii au fost înregistrate în perioada contabilă corespunzătoare producerii evenimentului de creştere sau micşorare a lor.

- Capitalurile proprii: capitalul social, rezervele, rezervele din reevaluare, dividendele, fondurile proprii pu dezvoltare, profiturile reportate au fost corect clasificate, evidenţiate şi prezentate.

- Se verifică concordanţa înregistrărilor contabile cu normele legale, SNC, Legea contabilităţii etc.