A fost decis în 1999 – în baza strategiei de pre-aderare adoptată de Consiliul European de la Luxemburg (dec. 1997) – cu scopul alinierii standardelor de infrastructură de mediu şi transport din statele candidate la cele comunitare. Criteriile de eligibilitate pentru finanţare prin programul ISPA prevăd:

  • Co-finanţare de 25% din bugetul propriu;
  • Asigurarea deplinei conformităţi cu normele şi standardele Uniunii;
  • Să aibă un impact semnificativ, bugetul proiectului urmând să depăşească 5 milioane euro;
  • Să fie proiecte cu caracter public;
  • Să respecte prevederile legislaţiei comunitare privind concurenţa şi ajutorul de stat ;

                Programul ISPA se concentrează pe investiţii masive legate de directivele de mediu a căror implementare solicită costuri importante. Implementarea acestor directive urmăreşte îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii populaţiei, având un impact pozitiv în procesul de coeziune economică şi socială. Aceste domenii se referă la:

  • Rezerva de apă potabilă;
  • Tratarea apelor reziduale;
  • Administrarea deşeurilor solide şi a celor periculoase;
  • Poluarea aerului.

                În privinţa transporturilor, ISPA urmăreşte:

  • Reabilitarea infrastructurii (şosele, căi ferate, porturi şi aeroporturi)
  • Legarea ţărilor candidate de reţelele trans-europene de transport.

                În perioada 2000 – 2006, România beneficiază prin acest proiect, de cca. 240 milioane euro, anual.

                Sectoarele pentru care a fost acordată finanţare ISPA sunt:

  1. pentru secţiunea de mediu
  • Tratarea apei uzate;
  • Gestionarea deşeurilor urbane;
  • Protecţia calităţii aerului.
  1. b) Pentru secţiunea transporturi
  • Integrarea în reţele de transport european;
  • Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară;
  • Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea reţelelor existente.

                Pentru gestionarea asistenţei financiare nerambursabile, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, a fost creat Fondul Naţional pentru ISPA, care asigură funcţia de trezorerie centrală pentru acest gen de finanţare.

                Programul ISPA este un premergător al Fondului de Coeziune operabil în U.E., inclusiv prin utilizarea aceloraşi principii în stabilirea asistenţei pentru fiecare ţară candidată. Diferenţa constă în menţinerea controlului „ex ante” al Comisiei.

                Criteriile luate în considerare de către U.E. pentru repartizarea fondurilor se bazează pe:

  • Populaţie;
  • PIB/locuitor (după Paritatea Puterii de Cumpărare)
  • Suprafaţa teritorială;

                De aceea, România a beneficiat de 20 – 26% din totalul fondurilor ISPA (1040 milioane Euro/an) pentru toate ţările candidate, respectiv între 208 – 270 milioane Euro/an. După aderarea celor 10 ţări în mai 2004, finanţarea anuală pentru România a crescut cu 20, 40 şi 60%/an. După ce va deveni membru al U.E, România va beneficia prin Fondul de Coeziune de un sprijin de 7 – 8 ori mai mare prin ISPA decât asistenţa furnizată în perioada de pre-aderare.

                În prezent, factorii care ar putea pune în pericol buna funcţionare a programe ISPA ţine de:

  • Fragilitatea instituţională şi slaba capacitate administrativă;
  • Instituirea unor reguli clare pentru selecţie şi personal calificat;
  • Control riguros şi transparenţă în modul de cheltuire a fondurilor.

                Implementarea proiectelor ISPA a început în România la jumătatea anului 2000.