Studiile de oportunitate au ca obiectiv principal identificarea oportunităţilor de investiţii şi promovarea de proiecte de investiţii într-un anumit domeniu sau zonă[1]. Necesitatea apariţiei acestora reflectă importanţa din ce în ce mai mare pe care o au identificarea, analiza şi promovarea oportunităţilor economice. Studiile au în vedere doar acele categorii de oportunităţi a căror valorificare necesită investiţii apreciabile şi se referă la o anumită ramură sau subramură de activitate, de regulă din industrie.

 

De reţinut!

Cerinţele pe care un studiu de oportunitate trebuie să le asigure sunt următoarele:

-          să furnizeze informaţiile esenţiale asupra ramurii sau sectorului de activitate în întregul său, indiferent dacă acestea provin din cadrul sau din afara sa;

-          să asigure informaţiile de bază şi a celor specifice, variabilelor-cheie, riscurilor, competitivităţii şi a altor factori de succes;

-          să faciliteze întreprinzătorului sau investitorului selectarea celei mai atractive oportunităţi economice în vederea trecerii la elaborarea studiului de fezabilitate sau a planului de afaceri;

-          să diminueze costurile pentru studiile de fezabilitate întrucât informaţiile culese privind domeniul respectiv pot fi utilizate ca bază pentru mai multe studii de fezabilitate care au în vedere sectorul implicat şi oportunităţile din cadrul său.

      

       Studiile de oportunitate se structurează la fel ca studiile de fezabilitate, fără a avea consistenţa acestora, ţinând cont de faptul că ele se concentrează asupra identificării şi evaluării oportunităţii economice în esenţa sa, şi nu asupra elaborării soluţiilor de valorificare şi de cuantificare a efectelor economice pe care le vor genera. Studiile de oportunitate acoperă doar o parte redusă din ansamblul proceselor care alcătuiesc ciclul de realizare a unei afaceri pe baza valorificării unei oportunităţi economice.

 

De reţinut!

Un studiu de oportunitate prezintă următoarele componente:

-          stabilirea ariei de cuprindere şi a conţinutului studiului, căutând să minimizeze timpul şi costurile implicate;

-          identificarea surselor de date ce vor fi utilizate, apelând, în primul rând la informaţiile pe care le posedă agenţiile guvernamentale, asociaţiile patronale, de IMM-uri sau comerciale, institutele de cercetări, băncile etc.;

-          implicarea în realizarea studiului de oportunitate a organismelor administrative locale sau naţionale axate pe dezvoltare;

-          punerea la punct a mecanismului managerial care va realiza studiul de oportunitate, având ca bază constituirea şi organizarea echipei de specialişti;

-          constituirea de bănci de date privind ramura sau domeniul de activitate avut în vedere;

-          identificarea oportunităţilor economice şi evaluarea lor generală;

-          prezentarea punctului de vedere asupra oportunităţii identificate.

     

       Avantajele studiilor de oportunitate sunt multiple. Pe lângă diminuarea costurilor şi a perioadelor necesare realizării viitoarelor studii de fezabilitate şi planuri de afaceri, ele permit includerea valorificării oportunităţilor respective în planurile şi programele de dezvoltare regională şi locală sub formă de proiecte. De asemenea, oportunităţile economice respective, se pot încorpora în materialele promoţionale ale instituţiilor publice şi private; astfel, se facilitează atragerea de resurse financiare şi declanşarea de acţiuni antreprenoriale.

       Studiile de oportunitate marchează o fază nouă în depistarea şi evaluarea oportunităţilor majore dintr-un anumit domeniu de activitate sau zonă, pe baza implicării organismelor publice.prin aceasta, se facilitează activităţile antreprenoriale care vizează ramuri de activitate ce prezintă şi o apreciabilă importanţă pentru comunitatea umană implicată.

 

[1] A. Frohlich, P.M. Hawranek, C.F. Lettmayer, J.H. Pichler – Manual for Small Industrial Business, ONU, Viena, 1994, p. 39