Planul de afaceri constituie documentul ce sintetizează rezultatele activităţilor de cercetare, concepere şi dezvoltare a unor proiecte privind o societate comercială, un produs sau un serviciu.[1]

 

Planul de afaceri este o metodă intreprenorial-managerială de proiectare şi promovare a unei afaceri noi sau de dezvoltare semnificativă a unei afaceri existente, pornind de la identificarea unei oportunităţi economice prin care se determină obiectivele de realizat, se dimensionează şi structurează principalele resurse şi activităţi necesare, demonstrând că aceasta este profitabilă, că merită să fie sprijinită de potenţialii stakeholderi.[2]

 

      Aşadar, planul de afaceri este mai mult decât un document, este o metodă cu finalitate, conţinut şi efecte exact structurate, ca trebuie să demonstreze dacă afacerea este profitabilă şi dacă merită să fie sprijinită de potenţialii stakeholderi. În acest sens, sunt identificate mai multe elemente care fac necesară elaborarea sa:

  • Planul de afaceri reprezintă, în primul rând, un mijloc de autoedificare pentru cei ce realizează planul de afaceri asupra profitabilităţii şi viabilităţii demersului antreprenorial de valorificare a oportunităţii economice;
  • Planul de afaceri constituie un instrument de previzionare a afacerii;
  • Planul de afaceri este un instrument major în finanţarea întregii afaceri;
  • Planul de afaceri reprezintă o bază pentru organizarea, coordonarea şi controlul proceselor implicate de demersul intreprenorial de valorificare a oportunităţii economice;
  • Planul de afaceri reprezintă şi o foarte importantă modalitate educaţională pentru personalul implicat, începând cu întreprinzătorul;
  • Planul de afaceri, în ansamblul său, constituie unul dintre cele mai complete şi eficace instrumente manageriale.

      Un plan de afaceri constituie o schemă de acţiune construită logic şi presupune o gândire de perspectivă asupra afacerii. Pornind de la obiectivele stabilite, el precizează toate etapele şi resursele aferente de care întreprinzătorul are nevoie pentru realizarea acestora, într-o perioadă de timp determinată.

      Prezentarea planului de afaceri este la fel de importantă ca şi elaborarea lui; este obligatorie luarea în considerare a două aspecte fundamentale care se referă la modul de redactare şi la cel de prezentare ale planului de afaceri.

      Referitor la modul de redactare a unui plan de afaceri trebuie avute în vedere câteva principii şi regului recomandabil a fi utilizate:

 

 

ü  formulările şi frazele să fie scurte şi să conţină o singură idee, pentru a fi uşor de urmărit;

ü  capitolele şi paragrafele să fie clare, distincte, grupate pe tematici şi delimitate spaţial;

ü  evitaţi prezentarea unor fapte neadevărate şi relevaţi ceea ce gândiţi, cu adevărat, despre aspectele cele mai importante ale planului de afaceri;

ü  utilizaţi expresii şi exprimări variate, adecvate scopului şi obiectivelor urmărite;

ü  evitaţi atât pleonasmele (precum „planuri de viitor), cât, mai ales, greşelile gramaticale;

ü  folosiţi mijloace audio-vizuale adecvate, pentru a prezenta eficient ideile;

ü  limitaţi „volumul” planului de afaceri la maxim 25-30 de pagini, format A4, atent şi îngrijit tehnoredactate.

 

      Referitor la modul de prezentare a planului de afaceri, menţionăm că acesta presupune o temeinică cunoaştere a tehnicilor, regulilor şi principiilor aplicabile oricărui proces de comunicare, precum şi o mobilizare psihologică totală din partea întreprinzătorului.

Modul de prezentare a unui plan de afaceri va avea impactul dorit dacă vor fi respectate cu stricteţe, cumulativ, următoarele elemente ale mecanicii exprimării:

ü  vorbiţi calm, concis şi la obiect;

ü  abordaţi mijloace psihice adecvate: volum mediu, debit moderat etc.!;

ü  articulaţi corect cuvintele şi faceţi dovada acurateţei gramaticale a ideilor expuse. Numai în acest mod veţi crea o impresie favorabilă şi veţi fi credibil pentru interlocutor!;

ü  fiţi simplu şi direct!;

ü  încercaţi să intuiţi, cât mai corect, starea de spirit a interlocutorului şi adaptaţi-vă acesteia;

ü  depăşiţi, rapid, atât „filtrele” fiziologice (oboseala, inconfortul locului de desfălurare a întrevederii, jena olfactivă, dificultatea de a vedea/citi/înţelege o imagine), cât şi cele psihologice (demotivarea interlocutorului, dezinteresul faţă de acesta, indispoziţia, emoţie, memoria, prejudecăţile etc.), printr-o reală colaborare cu interlocutorii;

ü  fiţi empatici (aceasta este una dintre regulile comunicării eficiente[3]), transpunându-vă, permanent, în locul interlocutorului.

 

Aşadar, pentru ca un plan de afaceri să conţină ceea ce este necesar, contrinuind la atingerea scopurilor pe care le urmăreşte şi să ia în considerare aşteptările realiste ale întreprintătorilor şi specificul demersului intreprenorial, este necesar să fie elaborat pe baza luării în considerare a mai multor principii[4][5][6]. În tabelul următor, prezentăm un set de principii ce va veni în ajutorul elaborării unui plam de afaceri.

 

 

Tab. 4.3.

Principii de redactare a unui plan de afaceri

Nr. crt.

Principii

Conţinutul şi modul de folosire a principiului

1.

Stabilirea scopurilor de realizat prin elaborarea planului de afaceri

-Primul punct de plecare în elaborarea oricărui plan de afaceri este determinarea precisă a scopurilor pe care întreprinzătorul le are în vedere prin elaborarea planului de afaceri

-În funcţie de scopuri, se stabilesc: configuraţia planului, elementele cărora li se va acorda prioritate şi, implicit, informaţiile specifice de cules, analizat şi interpretat.

2.

Cunoaşterea şi luarea în considerare a aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale întreprinzătorului faţă de afacerea avută în vedere

-Al doilea punct de plecare în elaborarea planului de afaceri este cunoaşterea viziunii, aşteptărilor şi cerinţelor specifice ale întreprinzătorului vizavi de afacerea proiectată, prin discuţii aprofundate cu acesta şi, eventual, prin formularea în scris a anumitor cerinţe de către întreprinzător;

-Elementele furnizate de întreprinzător servesc drept bază pentru „personalizarea” planului de afaceri, fără a abdica însă de la elementele de esenţă care formează conţinutul său.

3.

Includerea obligatorie în planul de afaceri a anumitor elemente de esenţă privitoare la afacerea, întreprinzătorul, managerii şi organizaţia implicată în activitate şi performanţele lor precedente

-Aceste elemente se referă în principal la piaţă, realizarea produsului / serviciului şi vânzarea produsului, fundamentul financiar şi profitabilitatea afacerii;

-Pentru fiecare dintre aceste elemente există anumite informaţii, tehnici, metode etc. obligatorii de utilizat.

4.

Luarea în considerare a existenţei mai multor moduri de a concepe şi scrie un plan de afaceri bun

-Conceperea, organizarea şi redactarea planului de afaceri variază între limite relativ largi, în funcţie de mai mulţi factori, dintre care cei mai importanţi sunt: scopurile urmărite, aşteptările şi cerinţele specifice ale întreprinzătorului, concepţia şi know-how-ul consultanţilor care elaborează planul, cerinţele exprese ale destinatarului planului de afaceri, domeniul avut în vedere, resursele alocate, perioada avută la dispoziţie, posibilităţile de informare şi documentare efectiv existente, prevederile legislaţiei care se aplică în ţara respectivă.

5.

Manifestarea de creativitate în ansamblarea şi modul de prezentare a planului de afaceri

-În vederea evidenţierii aspectelor care contribuie la maximizarea atingerii scopurilor, se recomandă folosirea unei game variate de elemente, mai ales de natură grafică, prin care să se atragă atenţia destinatarului planului de afaceri asupra lor;

-Apelarea la calculatoare, inclusiv la cele portabile, se dovedeşte deosebit de eficace, prin marea variaţie a formelor, culorilor, sunetelor etc, ce pot fi asociate prezentării planului de afaceri.

6.

Realizarea unui plan de afaceri cât mai focalizat pe obiective şi cât mai concis

-Prin structură, conţinut şi mod de prezentare, planul de afaceri trebuie integral subordonat realizării scopurilor prestabilite;

-Planul de afaceri, cu toată complexitatea aspectelor implicate, nu trebuie să fie prea mare, iar limbajul utilizat să faciliteze citirea şi înţelegerea conţinutului său.

7.

Individualizarea planului de afaceri prin reflecarea personalităţii organizaţiei şi oamenilor din cadrul său, a ataşamentului şi încrederii lor în organizaţie şi avantajului său competitiv

-Pentru a fi convingător, planul de afaceri este necesar să încorporeze elemente specifice firmei referitoare la cultura organizaţională şi personalul implicat, relevante din punct de vedere al scopurilor urmărite;

-Individualizarea planului de afaceri trebuie să pună în evidenţă specificul misiunii şi avantajele competitive ale viitoarei afaceri, comparativ cu concurenţii actuali sau viitori, care să convingă destinatarii de competitivitatea organizaţiei.

8.

Realizarea unui plan de afaceri echilibrat, cuprinzând atât aspecte pozitive, cât şi negative

-În mod firesc, în orice plan de afaceri prioritate au aspectele pozitive, cele care susţin major scopurile avute în vedere;

-Întrucât nu există o afacere perfectă, pentru a asigura realismul şi credibilitatea planului de afaceri, se încorporează în el şi principalele elemente negative şi dificultăţi ce vor trebui soluţionate.

9.

Redactarea planului de afaceri este necesar să dureze cel puţin 2 – 3 săptămâni

-Pentru a putea culege numeroasele informaţii necesare şi a analiza în mod aprofundat multiplele aspecte implicate de un plan de afaceri, câteva săptămâni sunt absolut necesare;

-Concentrarea asupra aspectelor majore implicate (marketing, financiare, tehnice, umane, producţie, manageriale etc.) pe parcursul unei asemenea perioade facilitează fundamentarea mai solidă a analizelor şi concluziilor, precum şi prezentarea lor cât mai atractivă şi convingătoare;

-Trenarea prea mult a procesului de elaborare a planului de afaceri este însă, de asemenea, contraindicată; practica arată că pentru o situaţie antreprenorială obişnuită, un plan de afaceri bun necesită, de regulă, între 4 şi 7 săptămâni.

 

 

 

 

[1] Dan Popescu, Iulia Chivu – Planul de afaceri al înfiinţării unei societăţi comerciale, Editura Luceafărul, Bucureşti, 2008, p. 5

[2] O. Nicolescu, C. Nicolescu – Intreprenoriatul şi managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Economică, Bucureşti, 2008, p. 98

[3] Carmen Secară – Comunicare şi relaţii publice – curs universitar, Editura SITECH, Craiova, 2009

[4] E.A. Frohlich, P.M. Hawranek, C.F. Lettmayr, J.H. Pichler – Manual for Small Industrial Business, ONU, Viena, 1994, p.67

[5] O. Nicolescu (coord.) – Sisteme, metode şi tehnici manageriale, Editura Economică, Bucureşti, 2000

[6] P. Hawken – Cum să dezvolţi o afacere?, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997