Taxele sunt plăţi efectuate de persoane fizice şi juridice pentru serviciile prestate acestora de instituţiile publice. Taxele întrunesc o serie de atribute specifice impozitelor şi anume: obligativitatea, nerambursabilitatea, dreptul de urmărire în caz de neplată.
După natura lor taxele pot fi:
- taxe judecătoreşti, încasate de instanţele jurisdicţionale pentru acţiunile introduse spre judecare de către diferite persoane fizice şi juridice;
- taxe de notariat, care se plătesc pentru eliberarea, legalizarea sau autentificarea de acte, copii etc., încasate de notariate;
- taxe de consulare, care sunt încasate de consulate pentru eliberarea certificatelor de origine, acordarea de vize ş.a.;
- taxe de administraţie, care se încasează de diferite organe ale administraţiei de stat pentru eliberări de permise, autorizaţii, legitimaţii etc. la cererea anumitor persoane.
După operaţiunea care se efectuează şi urmează a fi taxată, taxele pot fi:
- taxe de timbru;
- taxe de înregistrare.
Taxele de timbru se percep la efectuarea de către instituţiile publice a unor operaţii, cum sunt: autentificarea de acte, eliberarea unor documente (de exemplu, buletine de identitate, paşapoarte, etc.), legalizări de acte etc. Încasarea acestor taxe se face prin aplicarea de timbre fiscale.
Taxele de înregistrare se percep la vînzări de imobile, la constituirea, fuzionarea sau lichidarea societăţilor de capital. Aceste taxe se percep şi asupra fiecărei operaţii de vînzare şi, respectiv, cumpărare la bursă etc.
Atît taxele de timbru, cît şi cele de înregistrare pot fi stabilite fie ad valorem (atunci cînd acţiunile sau faptele supuse taxării sunt evaluate în formă monetară şi cînd taxa se calculează prin aplicarea unor cote procentuale la valoarea respectivă), fie în sume fixe, în toate celelalte cazuri. Încasarea taxelor se poate face în numerar sau prin aplicarea de timbre fiscale.
