Şomajul poate fi caracterizat prin mai multe aspecte şi anume: nivelul, intensitatea, durata şi structura sa.
Nivelul şomajului se determină absolut ca masă a şomajului şi relativ ca rată a şomajului şi diferă pe ţări, perioade şi regiuni ale aceleiaşi ţări.
Masa şomajului constă din numărul persoanelor care, la un moment dat întrunesc condiţiile pentru a fi incluse în categoria şomerilor. Altfel spus ea constă din populaţia activă disponibilă, respectiv din acea forţă de muncă neocupată.
Rata şomajului, ca mărime relatvă a fenomenului, se calculează ca raport procentual între masa şomajului şi unul din parametrii de referinţă ai acestuia: populaţia activă, populaţia activă disponibilă, forţa de muncă, populaţia ocupată, populaţia acupată ca salariaţi. Cel mai concludent raport de exprimare a ratei şomajului este cel în care se foloseşte ca numitor fie forţă de muncă, fie populaţia activă disponibilă.
Intensitatea şomajului este o altă caracteristică. În funcţie de acestea, se pot distinge: şomajul total, care presupune pierderea locului de muncă şi încetarea totală a activităţii; şomajul parţial care constă în diminuarea activităţii depuse de o persoană în special prin reducerea duratei saptămânii de lucru sub cea legală cu scăderea remunerării şi şomajul deghizat specific mai ales ţărilor slab dezvoltate, unde numeroase persoane au o activitate aparentă, cu eficienţă mică, dar este întâtlnit şi în ţările est europene, inclusiv în România.
Durata şomajului sau perioada de şomaj de la momentu pierderii locului de muncă până la reluarea activităţii. În timp acest aspect a avut o tendinţă de creştere, el diferă pe ţări şi perioade istorice. Nu există o durată a şomajului legiferată, dar în numeroase ţări există reglementări care precizează durata pentru care se plăteşte indemnizaţia de şomaj. În majoritatea ţărilor şomajul de lungă durată este considerat un şomaj continuu de mai mult de 12 luni.
Structura şomajului sau componenetele acestuia formate prin clasificarea şomerilor după diferite criterii: nivelulcalificării, domeniul în care au lucrat, categoria socio-profesională căreia îi aparţin, ramurile de activitate din care provin, sex, categorii de vârstă, rasă, etc.
În ultimii ani se acoră foarte mare atenţie studierii structurii şomajului pe sexe şi categorii de vârstă. S-a relevat că femeile sunt mai afectate de şomaj decât bărbaţii; de asemenea, tinerii până la 25 de ani şi vârstnicii peste 50 de ani, în raport cu restul populaţiei active.
