Cheltuielile militare se fac pentru întreţinerea armatelor, desfăşurarea  acţiunilor militare, pentru acţiuni de cercetare-dezvoltare în domeniul militar, efectuarea evenimentelor în scop militar, întreţinerea armatei, lichidarea consecinţelor conflictelor, pentru dotarea cu armament şi tehnică de lucru.

Cheltuielile privind apărarea, pentru dominarea economică a altor popoare, menţinerea influenţei politice formează cheltuielile-militare, care au un caracter neproductiv. Ele se suportă din resurse financiare publice, sunt finanţate din bugetul de stat, sau din blocurile şi alianţele militare internaţionale.

Cheltuielile militare se împart:

• cheltuieli militare directe, care includ procurarea de armament şi tehnică, întreţinerea armatei, flotei maritime şi aeriene;
• cheltuieli militare indirecte, care includ lichidarea urmărilor războaielor, plăţile aferente datoriilor militare, plăţile pensiilor, pentru invalizii de război, orfani şi văduve;
• cheltuieli pentru finanţarea cercetărilor ştiinţifice şi pentru perfecţionarea tehnicii.

Dinamica cheltuielilor militare

În perioada războiului  aceste cheltuieli sunt mai mari, însă în ultimii 30 ani nivelul cheltuielilor militare a crescut din cauza creşterii preţurilor precum şi din motive politice. Ponderea cheltuielilor militare în PIB în ţările  dezvoltate şi în ţările în curs de dezvoltare alcătuieşte de la 1,6% – 6,1%. Ponderea lor în cheltuielile publice totale în ţările dezvoltate – de la 3%-16%, iar în ţările în curs de dezvoltare de la 10-18%.

Caracteristica cheltuielilor militare.

În unele ţări producţia militară alcătuieşte de la 45% – 80% din totalul producţiei anumitor ramuri (SUA, Franţa, Marea Britanie) în produsele electronice, nave, mijloace de telecomunicaţii. Numărul persoanelor ocupate în sectorul militar este enorm, aproximativ 4% din forţa de muncă ocupată. Este substanţial şi numărul persoanelor ocupate  şi în dezvoltarea cercetărilor destinate scopurilor militare. În SUA în aeronautică sunt ocupaţi din populaţie 65%, în construcţie 85% din cei ocupaţi în cadrul cercetărilor ştiinţifice.

Consecinţele economice şi sociale ale cheltuielilor militare.

1. amplifică risipa de materiale şi limitează posibilităţile de reproducţie lărgită;
2. cresc cheltuielile militare ce duc la scăderea ritmurilor creşterii economice;

deturnarea forţei de muncă care ar putea fi folosită în alte domenii.