Premisa studierii fenomenelor social-economice o constituie clasificarea ramurilor economiei naţionale. Toate cercetările concrete social-economice pornesc de la clasificarea economiei naţionale pe ramuri. Astfel, existenţa unei clasificări fundamentate din punct de vedere ştiinţific a ramurilor economiei naţionale prezintă o deosebită importanţă pentru analiza multilaterală a procesului de reproducţie lărgită în ansamblul său, a structurii şi schimbărilor ce au loc în structura economiei naţionale, a corelaţiilor şi proporţiilor formate în procesul de reproducţie socială. Clasificarea pe baze ştiinţifice a ramurilor economiei naţionale are importanţă nu numai pentru cercetări statistice şi analiză, ci constituie şi un instrument de bază în elaborarea şi fundamentarea deciziilor de politică economică.
Clasificarea problemelor legate de clasificarea ramurilor necesită precizarea în primul rînd a conţinutului noţiunii de economie naţională. Prin economie naţională se înţelege totalitatea activităţilor economice şi sociale ce s-au format, dezvoltat şi diversificat în limita frontierelor unei ţări ca urmare a dezvoltării forţelor de producţie şi adîncirii continue a diviziunii sociale a muncii. Economia Republicii Moldova se dezvoltă ca un complex economic naţional unic, ca o economie a unei ţări suverane şi independente. E clar că structura economiei naţionale a republicii în mare măsură a fost determinată de diviziunea muncii în cadrul complexului unic economic al fostei U.R.S.S.
Principiul de bază al clasificării ramurilor îl constituie gruparea tipurilor de activităţi, şi nu a unităţilor în ansamblu lor. Totodată, avînd în vedere desfăşurarea activităţilor din cadrul economiei naţionale într-o formă organizatorică concretă (întreprinderi, organizaţii, instituţii), la încadrarea activităţilor pe ramuri se ţine cont şi de structura organizatorică a unităţilor, şi de modul de organizare a evidenţei. La clasificarea ramurilor se are în vedere următoarele:
- a) unităţile economice şi sociale se încadrează în diferite ramuri ale economiei naţionale după numărul activităţilor de bază (principale);
- b) unităţile economice complexe care au mai multe activităţi de bază şi care prin natura lor aparţin unor ramuri diferite ale economiei naţionale (industrie, construcţii etc.) sau subramuri, se divizează în ramurile sau subramurile corespunzătoare. De exemplu, dacă o întreprindere industrială sau agricolă are magazine proprii de desfacere, activitatea industrială se raportează la ramura industrială corespunzătoare naturii activităţii, iar activitatea de desfacere a produselor – la activitatea de circulaţie a mărfurilor;
- c) în cazul unităţilor complexe sau în cazul unităţilor în care organizarea evidenţei nu permite separarea completă a unor activităţi distincte, se adoptă principiul activităţii preponderente, întreaga activitate a unităţii cu pondere mare în ansamblul activităţii unităţii respective.
Conform metodicii stabilite, ramurile economiei naţionale sînt împărţite după caracterul muncii sociale în două sfere mari:
- a) sfera producţiei materiale (sfera creatoare de venit naţional);
- b) sfera neproductivă (denumită şi sfera serviciilor şi a administraţiei).
În prezent în republică se foloseşte următoarea clasificare a ramurilor sferei producţiei materiale şi sferei neproductive:
- Sfera producţiei materiale
- Industria
- Complexul agroindustrial
- Construcţiile
- Transporturile şi telecomunicaţiile
- Electroenergetica
- Gospodăria comunală
- Alte ramuri
II.Sfera neproductivă
- Comerţul şi serviciile
- Învăţămîntul
- Cultura şi arta
- Ocrotirea sănătăţii
- Turismul
- Sportul
- Alte ramuri
Fiecare ramură complexă a sferei producţiei materiale şi sferei neproductive se divide, la rîndul ei, în ramuri şi subramuri de activitate. Ca atare trebuie făcută distincţie între noţiunea de ramură a economiei naţionale (cele arătate mai sus sînt ramuri ale economiei naţionale) şi noţiunea de ramură a industriei (industria uşoară, industria alimentară – de panificaţie, zahăr, a uleiului, conserve, vinuri etc.), a agriculturii (cultura plantelor, sectorul zootehnic), transporturilor (transportul feroviar, auto, naval intern, aerian etc.).
