Climatul investițional în Republica Moldova

Noțiunea de climat investițional reflectă nivelul de atractivitate a unei țări (ramuri, zone, regiuni) pentru alocarea investițiilor. După cum subliniază economistul rus, S.V.Fomișin, „în știința economică noțiunea de „climat investițional” se află încă în proces de constituire. De obicei, prin climatul investițional se subînțelege totalitatea factorilor politici, social-economici, financiari, socio-culturali, organizatorici, juridici și geografici, care sunt prezenți, într-o țară sau alta, și care atrag sau resping capitalul străin”.

Contextul macroeconomic care favorizează atragerea investițiilor, numit generic „climat investiționar, este o noțiune foarte complexă, fiind determinat de un mix de elemente interdependente, ce includ:

• stabilitatea politică și cea macroeconomică pe termen lung;
• stabilitatea și supremația legislației;
• independența justiției pentru a asigura drepturile investitorilor;
• reguli clare și nediscriminatorii privind activitatea economică (implicit cea investițională);
• dezvoltarea infrastructurii de afaceri, inclusiv serviciile financiare, juridice etc., precum și alte elemente, printre care nu mai puțin importante fiind:
• accesul la piețele de desfacere și la resurse (umane, naturale, tehnologice, etc.);
• transparența în activitatea organelor de stat cu funcții de reglementare și control;
• încrederea în mediul de afaceri etc.

Deci, noțiunea de climat investițional este abordată ca sistem de factori și premise economice, politice, instituționale și de drept, precum și amplitudinea de acțiune a acestora, capabili să intervină în procesul de realizare a investițiilor, modificînd comportamentul investițional spre stimulare sau destimulare și reflectînd nivelul de atractivitate al unei țări (ramuri, zone, regiuni) pentru alocarea investițiilor.

Principalii factori care fac Moldova atractivă pentru investitorii străini sunt:

1. Amplasarea strategic avantajoasă a țării – ea reprezintă un coridor de transport între Est și Vest și dispune de o amplasare geografică favorabilă în centrul Europei. Ea este situată între piețele mari ale Ucrainei și Rusiei și enorma piață a Uniunii Europene. Amplasarea Moldovei atrage investitorii cointeresați atât de piețele țărilor fostei Uniuni Sovietice, cât și de cele ale Europei de Vest.
2. Solurile roditoare (80% din teritoriul țării îl constituie cernoziomurile), condițiile climaterice excelente pentru agricultură (creșterea unui șir de culturi), existența edificiilor și a terenurilor, prețurile relativ nu prea înalte –Moldova este bogată în soluri fertile și deja utilizează aceste avantaje, producând vin, fructe și carne, pe care le exportă. Ea dispune de posibilități de producere a mărfurilor ecologic curate. Agricultura reprezintă unul dintre domeniile, care ar cointeresa cel mai mult investitorii străini.
3. Forța de muncă ieftină, calificată, cunoscătoare de limbi moderne – Moldova dispune de o forță de muncă calificată, accesibilă la prețuri mult mai mici, decât în multe alte țări ale Europei. Acest fapt, în mare parte, determină cota relativ înaltă a veniturilor în unele domenii.

Principalii factori care resping investitorii străini în Republica Moldova sunt:

1. Instabilitatea politică – aceasta se referă, în primul rând, la problema nesoluționată cu Transnistria, care rămâne sursa potențială a confruntărilor politice. Reglementarea conflictului transnistrean va permite extinde aplicarea legilor Moldovei pe întreg teritoriul țării și scoaterea mai rapidă a economiei din starea de criză.
2. Birocratismul, corupția și protecționismul – carețin de conduita incorectă a autorităților locale, de administrarea excesivă. Pentru majoritatea investitorilor străini, corupția este obstacolul principal pentru efectuarea businessului în țara noastră. Cercetarea sociologică „Costul inițierii businessului în anul 2004”, efectuată de către Asociația antreprenorilor businessului mic, a arătat că doar 10% din moldoveni consideră posibilă inițierea businessului fără dare de mită. Investitorii străini și cei autohtoni nu sunt satisfăcuți de faptul că pentru îndeplinirea formalităților birocratice este necesar un timp foarte îndelungat și costuri foarte mari. Intervenția birocraților în activitatea agenților economici reduc, în mare măsură, toate avantajele Moldovei. Spre exemplu, trecerea încărcăturilor prin vamă durează, în medie, trei zile și jumătate și costă circa 250 dolari. Legile, orientate asupra combaterii mitei și corupției, sunt aplicate periodic, drept măsuri speciale. Economia subterană, și în prezent, ocupă unul dintre primele locuri în Europa – mai mult de 60% din întreprinderile mici și mijlocii nu sunt înregistrate oficial și nu achită niciun fel de impozite.
3. Dependența economiei de materia primă importată – limitează investițiile străine în ramurile orientate spre piața internă. În cazul stopării de către Rusia a livrărilor de petrol și gaz va fi posibilă stoparea creșterii economiei, fapt ce va conduce la micșorarea atractivității țării pentru investitorii străini. Se va începe reducerea ISD, și mai apoi și refluxul investițiilor străine din țară.
4. Lipsa bazei legislative sigure, instabilitatea ei – instabilitatea bazei legislative se caracterizează printr-un risc mare de modificare a legislației, modificări în mecanismul economic și cel juridic de reglementare de către stat a investițiilor străine, ce nu corespund realității.
5. Administrarea corporativă nedezvoltată și nivelul scăzut al culturii-business vizavi de investitori – Investitorii, care activează în Moldova, se confruntă cu managementul ineficient, insuficiența cunoștințelor, metodele învechite de administrare. Astfel, dacă, în SUA, practic, fiecare funcționar ori lucrător anual, în decurs de 40 de zile își perfecționează nivelul de calificare, atunci, în țara noastră, acest fenomen este considerat ireal.
6. Nivelul insuficient de dezvoltare a infrastructurii – Infrastructura socială se află într-o stare catastrofală din cauza insuficienței de investiții pentru perfecționarea ei; companiile de transport nu- și onorează funcțiile lor directe; lipsește deservirea înaltă și garanțiile de protecție a proprietății.

Mulți investitori, care au vizitat Moldova și s-au confruntat cu realitatea de aici (birocrație, lipsă de protecție din partea organelor de drept și a celor de control, metode necinstite de efectuare a concurenței), se dezic nu numai de voința de a investi mijloace, ci și de a activa în țara noastră.

7. Neîncrederea în sistemul bancar, eficiența scăzută a altor agenți ai pieței financiare autohtone(dezvoltarea insuficientă a pieței hârtiilor de valoare, a companiilor de asigurare, a sistemului fondurilor de pensii). Actualmente, băncile din Moldova nu reprezintă instituții serioase de finanțare a economiei, deoarece resursele lor sunt foarte mici și foarte costisitoare. Ele nu sunt în stare să acorde un spectru larg de servicii și să concureze cu băncile străine. Lipsește credibilitatea nu doar din partea investitorilor străini, ci și din partea populației locale și a clienților (nu se păstrează tainele privitoare la investiții; dobânzile se modifică permanent; există riscul pierderii proprietății. Conform datelor Asociației Băncilor Moldovei, în situația din 01.01.06, rețeaua bancară consta din 15 bănci comerciale, care includeau 572 de instituții, dintre care 146 de filiale, 176 de reprezentanțe, 250 de agenți, cu numărul total de angajați mai mare de 6000 persoane. În proprietate străină, se aflau 9 bănci.

Activitatea investițională în Republica Moldova este cel mai important factor, ce determină dezvoltarea social-economică a țării. Atît activitatea investițională desfășurată, cît și dezvoltarea social- economică depind, în mare măsură, de climatul investițional favorabil. Acesta din urmă contribuie la menținerea unui ritm susținut de investiții în economia autohtonă.

Republica Moldova nu dispune de resurse financiare suficiente și, de aceea, este constrânsă să recurgă la asistența externă, să caute noi și noi credite. Însă, precum arată experiența internațională, o astfel de politică este ineficientă din cauza necesității de a achita dobânda și din lipsa mecanismelor eficiente de utilizare a fluxurilor bănești împrumutate. În asemenea condiții, economia Republicii Moldova poate fi eficient finanțată din exterior doar prin intermediul investițiilor străine. Conform legislației R.Moldova, investiție străină este investiția efectuată de un investitor străin în activitatea de întreprinzător desfășurată în Republica Moldova, inclusiv veniturile provenite din investiția sa și reinvestite în Republica Moldova.

Republica Moldova are nevoie de investiții străine directe din următoarele considerente:

• potențialul investițional propriu este redus, adică persistă o insuficiență a resurselor interne ale sectorului privat;
• necesitatea integrării Republicii Moldova în economia mondială în condiții avantajoase;
• crearea mediului concurențial cu participarea investitorilor străini, sporirea competitivității producției naționale;
• necesitatea implementării, în economia Republicii Moldova, a tehnologiilor avansate și a knowhow-ului în activitatea economică, fapt ce devine posibil odată cu venirea investitorilor străini.

Ca și în alte țări, în Republica Moldova, investițiile străine directe (ISD) sunt considerate un factor de accelerare a progresului economic și tehnic; de renovare și modernizare a aparatului de producție; de cunoaștere a metodelor avansate de organizare a producției; de pregătire a cadrelor în corespundere cu necesitățile economiei de piață.

Cele mai multe întreprinderi cu investiții străine din Republica Moldova au ca țară de origine România – 1285 de întreprinderi, adică 15% din numărul total, în timp ce Olanda conduce în topul investițiilor în capitalul social – 1,9 miliarde lei. România, Turcia, Italia, Federația Rusă și Ucraina sunt țările cu cea mai mare influență asupra piețelor locale, jucători din aceste state având controlul peste companii de miliarde de euro din energie, bănci, asigurări, retail sau industrie.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, România, Italia și Franța conduc topul investitorilor cu cele mai mari investiții în capitalul social al băncilor, în timp ce alte sectoare (industria, prelucrătoare, retail, telefonie) sunt dominate de plasatorii de capital din Federația Rusă, Olanda și SUA.

Pe țări, potrivit datelor statistice, în Republica Moldova sunt 812 întreprinderi din Federația Rusă cu un capital investit de 944,4 mil. lei. Printre cele mai mari companii rusești în Republica Moldova sunt Lukoil și Topaz. De asemenea rușii și-au plasat capitalul și într-un șir de companii vinicole.

De peste Prut, printre cele mai mari investiții românești în Republica Moldova se numără Rompetrol, Petrom, Romstal și Metro Cash & Carry, iar capitalul investit al acestora este de 378,3 mil. lei.

Cele mai mari întreprinderi cu capital francez sunt din țara noastră sunt Mobiasbancă, grupul Lafarge și compania de telefonie mobilă Orange. Iar numărul total de întreprinderi franceze prezente în Republica Moldova este de 192, cu un capital investit de 125.5 mil. lei.

Germanii sunt prezenți în Republica Moldova cu 381 de întreprinderi cu un capital investit de peste jumătate de miliard de lei. Germania este pe locul șase după numărul întreprinderilor străine în țara noastră. Printre cele mai mari întreprinderi germane prezente în Republica Moldova sunt compania petrolieră TirexPetrol, Drăxlmaier Group Automotive, producător de sisteme auto electrice pentru renumitele branduri de automobile BMW și Mercedes Benz și Knauf – producător de materiale de construcții.

Olanda este unul din cei mai mari investitori străini în economia moldovenească cu o pondere de peste 18%. În R. Moldova sunt înregistrate circa 60 de companii mixte moldo-olandeze. Printre cea mai mare investiție olandeză în Republica Moldova se numără Holdingul olandez Easeur Holding BV, acționarul majoritar al portului liber internațional Giurgiulești cu o cotă de 80%.