Republica Moldova este un exemplu clasic al unei economii mici şi deschise. Este o economie mică din cauza că nu poate influenţa în mod esenţial preţurile internaţionale la nici unul din produsele pe care le tranzacţionează în exterior. Şi este o economie deschisă deoarece: 1) nu restricţionează semnificativ importurile şi nici nu este în interesul său să o facă şi 2) exporturile asigură o parte esenţială a venitului naţional. Pentru asemenea economii este vitală asigurarea unor condiţii normale pentru desfăşurarea exporturilor şi importurilor şi a unui raport de schimb internaţional (eng. terms of trade) favorabil14.
Desfăşurarea normală a exporturilor şi importurilor implică reducerea oricăror genuri de riscuri ce pot afecta schimbul internaţional, atât riscuri interne, cât şi externe. Din perspectiva internă, riscurile se micşorează odată cu diversificarea structurală pe produs a exporturilor şi importurilor. Dar ţările pot accepta şi o sporirea a concentrării exporturilor din contul unor produse cu o înaltă valoare adăugată, obţinând astfel venituri care compensează riscurile asumate. Ţările pot accepta şi o concentrare mare a importurilor în jurul unor bunuri de investiţii, deoarece aceasta va permite asigurarea unei creşteri economice mai bune în viitor. Din perspectiva externă, riscurile economice şi politice se micşorează odată cu diversificarea geografică a exporturilor şi a importurilor.
Raport de schimb internaţional este raportul dintre indicele preţurilor produselor exportate şi cel al produselor importate (pentru o definiţie exhaustivă vezi Sava, 1999). În general, ţările sunt interesate de un raport cât mai mare de schimb, o asemenea îmbunătăţire însemnând că aceeaşi cantitate de exporturi permite achiziţionarea unei cantităţi mai mare de importuri.
Diversificarea pe produse
În Tabelul 1 este indicată evoluţia structurii exporturilor Moldovei în perioada pre- şi post-criza financiară rusă din 1998. Exporturile sunt dezagregate pe secţiuni, dar autorul a calculat indicatorul de concentrare a exporturilor pe baza indicelui Herfindahl la un nivel dezagregat pe grupe de mărfuri15.
Tabelul 1. Structura exporturilor pe secţiuni şi grupe de mărfuri, %, dacă nu este indicat altfel
|
|
1997 |
1998 |
1999 |
2000 |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
01-06′ 2005 |
|
Export, total milioane USD |
874,1 |
631,8 |
463,4 |
471,5 |
565,5 |
643,8 |
789,9 |
985,2 |
507,4 |
|
Produse alimentare; băuturi; tutun Inclusiv |
54,8 |
55,4 |
42,6 |
42,1 |
44,5 |
41,5 |
39,8 |
35,1 |
37,2 |
|
Materiale textile şi articole |
6,7 |
9,8 |
13,9 |
17,7 |
18,4 |
16,7 |
16,4 |
17,3 |
18,0 |
|
Produse vegetale |
8,6 |
11,3 |
14,7 |
14,0 |
13,9 |
16,5 |
11,6 |
12,2 |
12,1 |
|
Piei crude, piei tăbăcite, blănuri |
1,4 |
1,7 |
2,8 |
2,8 |
2,0 |
3,6 |
5,7 |
7,9 |
7,5 |
|
Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale |
1,0 |
0,6 |
0,5 |
0,8 |
1,5 |
2,6 |
3,7 |
4,2 |
3,7 |
|
Maşini şi aparate, echipamente electrice |
5,2 |
6,5 |
5,9 |
5,1 |
5,4 |
3,9 |
3,8 |
4,0 |
4,6 |
|
Produse minerale |
0,4 |
0,4 |
0,4 |
0,6 |
1,1 |
1,8 |
2,6 |
3,1 |
1,6 |
|
Metale comune şi articole din acestea |
1,0 |
1,5 |
3,5 |
2,5 |
0,5 |
1,1 |
2,5 |
3,0 |
3,0 |
|
Altele |
21,0 |
12,8 |
15,7 |
14,5 |
12,6 |
12,3 |
14,0 |
13,3 |
12,3 |
|
Coeficientul de concentrare Herfindahl |
0,361 |
0,373 |
0,301 |
0,328 |
0,354 |
0,348 |
0,348 |
0,331 |
0,342 |
Surse: BNS şi calculele autorului
Analiza primară a acestor date ne spune că în comparaţie cu anii 1997-1998 gradul de concentrare a exporturilor nu a variat semnificativ. Mai mult ca atât, deşi s-ar părea că s-a redus dependenţa exporturilor de produsele industriei alimentare şi a băuturilor, acest lucru s-a întâmplat nu ca urmare a intensificării altor exporturi, ci ca din cauza că exporturile de produse alimentare şi băuturi au sucombat. Până în prezent Moldova nu a fost în stare să revină la
Indicele Herfindahl de concentrare a exporturilor se calculează după formula h = ,
unde x. – exportul produsului i, x – total exporturi. Dezagregarea s-a făcut la nivelul secţiunilor codificate cu 3 cifre în Nomenclatorul Mărfurilor Republicii Moldova. Teoretic, indicele Herfindahl ia valori cuprinse între 0 şi 1, cu valori mai mari indicând o concentrare mai mare a exporturilor.
nivelul anului 1997, când a exportat produse alimentare şi băuturi în valoare de 479 milioane USD. Interdicţiile impuse de Rusia în 2005 la importul de produse vegetale şi animaliere din Republica Moldova nu vor permite recuperarea decalajului faţă de 1997 nici în anul curent. Structura dată a exporturilor comportă riscuri foarte mari, deoarece evenimente majore care ar putea să afecteze industria alimentară (de exemplu o secetă ce ar distruge baza locală de materii prime), ar putea reduce în mod catastrofal încasările din export, cu consecinţe financiare şi sociale grave.
Cât priveşte importurile, se poate constata că Moldova a redus concentrarea acestora pe produse la un nivel mult mai bun decât în 1997 (Tabelul 2).
Tabelul 2. Structura importurilor pe secţiuni şi grupe de mărfuri, %, dacă nu este indicat altfel
|
|
1997 |
1998 |
1999 |
2000 |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
01-06′ 2005 |
|
Import, total milioane USD |
1171,3 |
1023,6 |
586,4 |
776,5 |
892,2 |
1038,0 |
1402,3 |
1768,5 |
1006,5 |
|
Combustibil şi uleiuri minerale |
34,6 |
31,2 |
38,8 |
32,4 |
26,6 |
22,3 |
20,5 |
21,0 |
20,2 |
|
Maşini şi aparate, echipamente electrice |
12,9 |
19,1 |
11,8 |
12,7 |
13,9 |
14,1 |
15,3 |
13,6 |
14,2 |
|
Produse chimice |
9,6 |
9,1 |
7,8 |
9,6 |
9,0 |
11,2 |
9,5 |
9,1 |
10,0 |
|
Materiale textile şi articole |
5,3 |
6,1 |
11,3 |
10,0 |
10,3 |
9,7 |
8,4 |
8,5 |
8,3 |
|
Metale comune şi articole |
4,4 |
4,0 |
4,3 |
4,1 |
4,2 |
4,7 |
5,0 |
6,3 |
6,4 |
|
Produse alimentare; băuturi; tutun |
7,5 |
5,5 |
3,1 |
9,2 |
8,8 |
7,0 |
6,6 |
6,0 |
5,9 |
|
Materiale plastice, cauciuc şi articole |
3,1 |
3,2 |
3,4 |
3,1 |
3,8 |
4,8 |
4,9 |
5,7 |
5,9 |
|
Mijloace şi materiale de transport |
3,0 |
4,6 |
2,1 |
2,0 |
2,4 |
4,9 |
5,4 |
5,4 |
5,4 |
|
Produse vegetale |
3,2 |
1,6 |
1,9 |
3,3 |
4,2 |
4,2 |
5,9 |
4,2 |
4,2 |
|
Piei crude, piei tăbăcite, blănuri |
0,3 |
0,2 |
0,4 |
0,3 |
0,4 |
1,6 |
2,6 |
4,1 |
3,6 |
|
Pastă de lemn, hârtie, carton |
4,1 |
4,5 |
3,7 |
3,6 |
3,9 |
4,3 |
4,0 |
3,6 |
3,6 |
|
Altele |
11,3 |
10,2 |
10,6 |
9,2 |
11,8 |
10,8 |
11,3 |
11,8 |
11,4 |
|
Coeficientul de concentrare Herfindahl |
0,372 |
0,361 |
0,408 |
0,355 |
0,305 |
0,272 |
0,265 |
0,263 |
0,254 |
Surse: BNS şi calculele autorului
Putem afirma în linii mari că actuala structură pe produs a importurilor reflectă necesităţile unei economii unde lipsesc resursele naturale proprii şi care trece printr-o fază de creştere economică intensă.
Diversificarea geografică
Moldova a ieşit din epoca sovietică după o perioadă de cincizeci de ani de integrare comercială profundă cu alte foste-membre ale URSS. Comerţul extern în afara graniţelor URSS era permis doar cu acordul organelor de control şi planificare centrale. Impactul orientării administrative defectuoase a fluxurilor comerciale încă se mai face simţit de sistemul economic naţional.
Astfel, în perioada anilor 1996-2004 comerţul cu grupul ţărilor UE a sporit mult mai repede comparativ cu alte grupuri (exporturile spre UE au crescut cu o medie anuală de 16,7% comparativ cu 5% media generală, în timp ce importurile din UE au crescut anual cu 24,4%, comparativ cu 11,8% media generală). În pofida integrării comerciale relativ rapide cu UE, după cum demonstrează Tabelul 3, mai bine de jumătate din exporturi şi peste 40% din importuri sunt destinate/provin din ţările din spaţiul CSI.
Tabelul 3. Structura comerţului extern pe arii geografice mari, %
|
|
1995 |
1996 |
1997 |
1998 |
1999 |
2000 |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
|
Export – total |
100,0 |
100,0 |
100,0 |
100,0 |
100,0 |
100,0 |
100,0 |
100,0 |
100,0 |
100,0 |
|
CSI |
62,6 |
68,3 |
69,6 |
67,9 |
54,7 |
58,6 |
60,9 |
54,4 |
53,6 |
51,0 |
|
UE |
11,6 |
9,8 |
13,4 |
15,7 |
28,1 |
26,3 |
24,9 |
26,6 |
26,7 |
30,1 |
|
ECE |
21,3 |
16,3 |
8,0 |
10,2 |
10,2 |
8,8 |
7,5 |
9,6 |
12,4 |
10,7 |
|
Restul lumii |
4,5 |
5,6 |
9,1 |
6,2 |
7,0 |
6,3 |
6,7 |
9,3 |
7,3 |
8,2 |
|
Import – total |
100 |
100 |
100 |
100 |
100 |
100 |
100 |
100 |
100 |
100 |
|
CSI |
66,6 |
60,9 |
51,6 |
43,0 |
41,3 |
33,5 |
38,1 |
39,4 |
42,3 |
43,2 |
|
UE |
13,5 |
16,5 |
24,5 |
33,8 |
32,8 |
36,1 |
35,6 |
34,4 |
36,0 |
32,9 |
|
ECE |
14,1 |
13,0 |
14,1 |
14,7 |
15,8 |
17,5 |
13,2 |
11,1 |
9,5 |
11,3 |
|
Restul lumii |
5,9 |
9,6 |
9,8 |
8,5 |
10,1 |
12,9 |
13,1 |
15,2 |
12,1 |
12,6 |
|
Balanţa comercială – total |
-100 |
-100 |
-100 |
-100 |
-100 |
-100 |
-100 |
-100 |
-100 |
-100 |
|
CSI |
-93,3 |
-39,5 |
1,3 |
-2,9 |
9,5 |
5,3 |
1,3 |
-14,8 |
-27,7 |
-33,5 |
|
UE |
-26,5 |
-35,7 |
-57,3 |
-62,9 |
-50,6 |
-51,3 |
-54,1 |
-47,1 |
-48,1 |
-36,4 |
|
ECE |
35,0 |
-3,5 |
-32,0 |
-21,9 |
-37,2 |
-31,0 |
-23,1 |
-13,4 |
-5,8 |
-11,9 |
|
Restul lumii |
-17,4 |
-21,2 |
-11,9 |
-12,3 |
-21,7 |
-23,1 |
-24,1 |
-24,7 |
-18,4 |
-18,2 |
Surse: BNS şi calculele autorului
Această stagnare este explicată parţial şi de faptul că Moldova nicidecum nu reuşeşte o expansiune comercială spre ţările Europei Centrale şi de Est. Lipsa de progres în relaţiile comerciale cu ţările central şi est-europene este determinată de următorii factori:
- Bună perioadă de timp Moldova a avut relaţii politice dificile cu România, principalul partener comercial din Europa Centrală, relaţii care inevitabil s-au transpus şi pe plan comercial. România a interzis în câteva rânduri importul unor produse moldoveneşti.
- Ţările din acest grup nu sunt la fel de atractive din punct de vedere a potenţialului pieţei ca cele din Europa de Vest, nu oferă avantajul unor relaţii „verificate” de felul celor întreţinute de exportatorii moldoveni cu parteneri din Rusia, Belarus şi Ucraina şi nici avantajul unor mentalităţi şi culturi de afaceri similare.
- Mai multe ţări din regiune au structuri economice similare cu cea a Moldovei şi importurile unor produse moldoveneşti nu este pentru ele o variantă interesantă.
La un nivel mai detaliat de dezagregare (de la regiuni geografice mari la ţări) se poate constata, după cum arată Tabelul 4, o reducere spectaculoasă a dependenţei exporturilor de piaţa rusă, majorarea de 5 ori a ponderii Italiei şi dublarea ponderii deţinute de Germania. În acelaşi timp, trebuie de remarcat că reducerea dependenţei exporturilor de piaţa rusă nu s-a produs ca urmare a unei „însănătoşiri structurale”, ci ca urmare a pierderii absolute a poziţiilor deţinute de produsele moldoveneşti. În 2004 valoarea totală a exporturilor moldoveneşti către Rusia reprezenta doar 70% din valoarea mărfurilor desfăcute în 1997. Pe lângă aceasta, trebuie de spus că după cum în 1997 peste 4/5 din totalul exporturilor reveneau la numai 6 ţări, situaţia nu se s-a schimbat nici până în 2004.
Tabelul 4. Concentrarea pe ţări a exporturilor Republicii Moldova, %, dacă nu este indicat altceva
|
|
1997 |
1998 |
1999 |
2000 |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
|
Total, milioane USD |
874,1 |
631,8 |
463,4 |
471,5 |
565,5 |
643,8 |
789,9 |
985,2 |
|
Rusia |
58,2 |
53,3 |
41,3 |
44,5 |
43,7 |
37,1 |
39,0 |
35,9 |
|
Italia |
2,7 |
3,5 |
5,5 |
7,7 |
8,0 |
8,8 |
10,4 |
13,8 |
|
România |
6,7 |
9,6 |
8,9 |
8,0 |
6,7 |
8,8 |
11,4 |
10,0 |
|
Germania |
3,7 |
3,8 |
7,2 |
7,7 |
7,1 |
7,2 |
7,1 |
7,2 |
|
Ucraina |
5,7 |
7,7 |
7,0 |
7,5 |
10,1 |
9,5 |
7,1 |
6,6 |
|
Belarus |
4,1 |
5,0 |
4,7 |
4,6 |
5,3 |
6,1 |
5,2 |
6,0 |
|
Total cote, % |
81,1 |
83,0 |
74,7 |
80,1 |
80,9 |
77,5 |
80,3 |
79,5 |
Surse: BNS
În privinţa importurilor se poate afirma că Republica Moldova dispune de un spaţiu mai larg pentru manevre posibile (Tabelul 5). Spre deosebire de exporturi, nu la 6, ci la 11 ţări revin 4/5 din importurile moldoveneşti. O modificare structurală fundamentală care s-a produs în 2000 a fost ieşirea Ucrainei în faţa Rusiei ca pondere în importurile Republicii Moldova. O bună parte din exporturile efectuate de Ucraina în Moldova reprezintă reexport de mărfuri ruse, inclusiv electricitate şi produse petroliere. Totuşi, Moldova trebuie să evite riscul intrării în dependenţă comercială excesivă faţă de Ucraina şi faţă de oricare altă ţară.
Tabelul 5. Concentrarea pe ţări a importurilor Republicii Moldova, %, dacă nu este indicat altceva
|
|
1997 |
1998 |
1999 |
2000 |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
|
Total, milioane USD |
1171,3 |
1023,6 |
586,4 |
776,4 |
892,2 |
1038,0 |
1402,3 |
1768,5 |
|
Ucraina |
18,0 |
14,8 |
13,5 |
13,5 |
17,1 |
19,6 |
22,1 |
24,7 |
|
Rusia |
28,4 |
22,8 |
23,6 |
15,4 |
16,1 |
14,8 |
13,0 |
12,0 |
|
România |
8,6 |
11,0 |
13,9 |
15,4 |
10,5 |
8,7 |
7,0 |
9,3 |
|
Germania |
8,1 |
9,0 |
10,5 |
11,3 |
9,4 |
8,3 |
9,7 |
8,5 |
|
Italia |
4,1 |
6,3 |
6,5 |
6,3 |
7,2 |
8,5 |
8,3 |
7,4 |
|
Turcia |
1,2 |
1,0 |
2,0 |
2,3 |
2,2 |
3,2 |
3,4 |
3,9 |
|
Belarus |
4,1 |
4,9 |
3,9 |
4,1 |
4,4 |
3,9 |
3,6 |
3,6 |
|
Franţa |
1,1 |
2,2 |
2,1 |
2,6 |
2,9 |
2,2 |
2,5 |
3,0 |
|
Kazahstan |
0,4 |
0,2 |
0,0 |
0,4 |
0,4 |
0,9 |
3,4 |
2,8 |
|
Polonia |
1,1 |
1,0 |
1,4 |
2,0 |
2,0 |
2,4 |
2,8 |
2,5 |
|
China |
0,1 |
0,2 |
0,2 |
0,4 |
0,9 |
1,1 |
1,5 |
2,1 |
|
Bulgaria |
5,3 |
2,9 |
1,6 |
1,8 |
2,3 |
2,0 |
2,1 |
1,7 |
|
Total cote, % |
80,7 |
76,3 |
79,3 |
75,4 |
75,4 |
75,6 |
79,6 |
81,6 |
Surse: BNS
Riscuri duble
Evoluţia comerţului extern al Republicii Moldova a fost marcată de o stagnare determinată de criza financiară rusă din 1998 ce a avut efecte contagioase în sfera financiar şi producătoare a economiei moldoveneşti. Aceste efecte s-au transmis prin canalele comerţului extern şi au demonstrat riscurile duble la care este expusă Republica Moldova: un număr restrâns de produse cu o valoare adăugată relativ mică este exportat pe un număr restrâns de ţări. Esen-ţialmente, Rusiei îi revin 36% din exporturile făcute de Republica Moldova şi aproape 80% din aceste exporturi sunt produsele industriei alimentare, de fapt, vinuri şi coniacuri. Interdicţiile pe care Rusia le-a introdus în 2005 în două reprize faţă de importurile din Republica Moldova (faţă de produsele de origine animalieră şi vegetală) ar putea să fie urmate şi de o a treia rundă de interdicţii orientate contra vinurilor moldoveneşti. Moldova deja pierde vertiginos poziţiile pe care le deţine pe piaţa rusă de vinuri din segmentele inferioare şi medii de preţ şi orice intervenţie brutală poate conduce la pierderea irecuperabilă a nişei de piaţă.
Diversificarea slabă a exporturilor denotă şi slăbiciunea sectorului privat moldovenesc. Din cauza acestei slăbiciuni, capacităţile exportatoare naţionale nu pot ţine pasul cu importurile şi deficitul comercial este în continuă creştere Tabelul 6.
Tabelul 6. Indicatorii raportului internaţional de schimb şi deficitului comercial
|
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 |
|||||||
|
Indicele volumului fizic, anul precedent = 100% |
|||||||
|
La exporturi |
72 |
100 |
106 |
122 |
116 |
120 |
|
|
La importuri |
92 |
71 |
128 |
118 |
118 |
129 |
|
|
Indicele preţurilor medii, anul precedent = 100% |
|||||||
|
La exporturi |
120 |
147 |
111 |
96 |
99 |
104 |
|
|
La importuri |
108 |
158 |
115 |
100 |
100 |
106 |
|
|
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi, % |
61,7 |
79 |
60,7 |
63,3 |
62 |
56,3 |
55,7 |
|
Deficitul comercial, % PIB |
-23,1 |
-9,5 |
-23,8 |
-22,1 |
-23,6 |
-30,5 |
-30,4 |
|
Deficitul comercial, milioane USD |
-391,8 |
-122,9 |
-305 |
-326,7 |
-394,2 |
-612,4 |
-783,4 |
|
Investiţii străine directe + Transferuri din retribuirea muncii prestate peste hotare, % din deficitul comercial |
|
-104,9 |
-83,2 |
-101,7 |
-88,7 |
-51,6 |
-72,8 |
Surse: BNS şi calculele autorului
Pe de asupra, preţurile la produsele importate cresc mai repede decât la cele exportate, complicând încă mai mult sarcina acumulării resurselor valutare din export pentru echilibrarea balanţei comerciale. În ultimii patru ani importurile au crescut şi fizic şi valoric mai repede decât exporturile. Dacă decalajul dintre ratele de creştere a importurilor şi exporturilor se va menţine şi în următoarele luni, deficitul comercial în 2005 va ajunge să fie mai mare decât exporturile. Va fi o situaţie bizară, cu care nu ştim dacă se mai confruntă alte ţări din. Deşi pe termen scurt s-ar putea să nu apară probleme majore cu finanţarea deficitului (transferurile valutare de peste hotare au fost încă mai mari în 2005), o asemenea evoluţie a comerţului extern nu îmbunătăţeşte cu nimic, probabil că chiar dăunează, consolidării avantajelor competitive ale Moldovei.
