“Salariul, indifferent de denumirea sa, reprezinta suma de bani data de patron salariatului in temeiul unui contract individual de munca pentru munca efectuata sau ce trebuie efectuata si pentru serviciile indeplinite sau ce trebuie indeplinite
Salariul mediu pe economie a industriei prelucratoare 2004-2008
Salariul de baza este partea principala a salariului total, convenita in cadrul contractului de munca; suma precizata se acorda efectiv salariatului in anumite conditii stabilite (timpul efectiv lucrat si rezultatele obtinute in raport cu standardale de performanta). El se stabileste pentru fiecare salariat in functie de pregatire, experienta, abilitatile si rezultatele persoanelor, pe de o parte, si politica salariala a firmei, formele de salarizare, importanta, complexitatea si raspunderea lucratorilor ce revin postului in care este incadrat salariatul, pe de alta parte.
Adaosurile si sporurile la salariu constituie partea variabila a salariului si se acorda numai pentru: perfomante deosebite ale salariatului, munca prestata in conditii grele, rezultate importante pentru intreprindere, loialitate si stabilitate in munca (vechime).
Sporul de vechime
|
Numar ani lucrati |
Procent acordat |
|
|
|
|
2-5 ani |
10% |
|
5 – 10 ani |
15% |
|
10 – 15 ani |
20% |
|
15 – 20 ani |
25% |
|
Peste 20 ani |
30% |
|
|
|
Sporul de toxicitate, reprezinta 10% din salariul minim negociat, deoarece exista conditii nocive la locul de munca, cum ar fi:
Degajari de pulberi
Emanatii de substante toxice
Zgomote, trepidatii, curenti de înalta tensiune
Complex de noxe.
. Spor de noapte, se acorda pentru muncitorii care lucreaza între orele 22-6, beneficiind de un program redus cu o ora, fara diminuarea salariului. Se acorda 25% din salariul de baza.
Spor pentru conditii grele de munca, iar acest spor beneficiaza urmatoarele categorii de munciotori: sudorii, echipele de pe statiile de asfalt, statii concasare, acordându-se 10% din salariul de baza.
Alte sporuri de “fidelitate” reprezentând 15%-40% din salariul de baza, acordate de seful de santier unor angajati care au excelat în realizarea obiectivelor propuse.
Spor de santier, care se acorda doar unor categorii de salariati, adica la cei care au domiciliul la o distanta mai mare de 10 km fata de santier si nu pot face naveta, acestia fiind de obicei angajatii de baza ai firmei pe care i-au luat cu ei în toate contractele. Pentru acestia firma le ofera plata chiriei, a întretinerii casei si benzina necesara deplasarii la locul de munca. Acest spor nu intra în salariu, însa este o cheltuiala pe care o face firma pent.ru salariatii indispensabili[2]
Conform codului muncii cu privire la articolul 130 cu privire la structura salariului,conditiilt si sistemele de salarizare:
1) Salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare.
2) Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea şi oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea şi complexitatea muncii, de condiţiile de muncă, de calităţile profesionale ale salariatului, de rezultatele muncii lui şi/sau de rezultatele activităţii economice a unităţii.
3) Munca este retribuită pe unitate de timp sau în acord atît în sistemul tarifar, cît şi în sistemele netarifare de salarizare.
(4) În funcţie de specificul activităţii şi condiţiile economice concrete, unităţile din sectorul real aplică, pentru organizarea salarizării, sistemul tarifar şi/sau sistemele netarifare de salarizare.
(5) Alegerea sistemului de salarizare în cadrul unităţii se efectuează de către angajator după consultarea reprezentanţilor salariaţilor.
[2]Codul muncii-reglementarea relaţiilor de muncă şi remunerării personalului,
Astfel salariul de baza adausurile si sporurile sunt confidentiale, nu pot fi comunicate, sub sanctiunea suportarii rigorilor legii, altor persoane fizice sau juridice. Se considera ca un contract de munca are un caracter confidential incercandu-se in acest fel protejarea intreprinderilor in competitie pentru mentinerea salariatilor si evitarea situatiilor conflictuale ce ar rezulta din intelegerea gresita partiala, partiala sau neintelegerea raporturilor contractuale.
În functie de vechimea totala în munca, salariatii vor beneficia de mai multe zile de concediu odihna asa cum se poate observa si în tabelul de mai jos:
Concediul de odihna
|
Vechime în munca |
Zile suplimentare |
Total zile concediu odihna |
|
5-10 ani |
1 zi |
21 zile |
|
10-15 ani |
2 zile |
22 zile |
|
15-20 ani |
4 zile |
24 zile |
|
Peste 20 ani |
6 zile |
26 zile |
Pentru personalul nou angajat, primul concediu de odihna se poate acorda dupa prima luna de munca. Drepturi banesti pentru concediile de odihna se platesc cu 5 zile înainte de concediu. Datorita faptului ca în perioada de vara se lucreaza la capacitate maxima, firma nu îsi permite sa ramâna fara forta de munca, de aceea concediile de odihna se acorda pe perioada de iarna, de obicei luna decembrie.[4]
