Publicat în

Conceptul de logistica

Referitor la notiunea de logisticä existä numeroase definitii, unele dintre ele dovedind interesul și preocuparea unor institutii cu vocatie internationalä pentru aceastä activitate.

AFNOR (Association Franșais de Normalisation) definește logistica „ca functie a cärei finalitate este satisfacerea nevoilor exprimate sau latente în cele mai bune conditii economice pentru întreprindere la un nivel de serviciu determinat”.

ASLOG (Association Franșais pour la Logistique): „ Logistica este o functie care are ca obiect punerea la dispozitie, la cel mai mic cost și la o calitate cerutä, a unui produs în locul și la momentul în care cererea existä. Ea prívente toate operatiile care determinä mișcarea produselor, ca și localizarea uzinelor, depozitelor, aprovizionarea, gestiunea stocurilor, manipularea și pregätirea comenzilor, transportul și rutele de livrare.”

CEE/ONU și CEMT (Conseil Européen des Ministres des Transports): „Logistica este un proces de concepere și management a lantului de aprovizionare în sensul cel mai general. Acest lant poate cuprinde furnizarea de materii prime necesare productiei, trecănd prin gestiunea materialelor la locul de productie, livrarea cätre depozite și centrele de distributie, trierea, manipularea, conditionarea și distributia finalä la locul de consum.”

Dictionarul explicativ al Limbii Romăne defrnește logistica în 2 moduri:

  1. „Ansamblu de operatii de deplasare, de organizare, de aprovizionare care permit functionarea unei armate”.
  2. „Metodele și mijloacele de organizarea functionärii unui serviciu, a unei întreprinderi etc.”.

Dictionarul explicativ al limbii franceze precizeazä urmätoarele sensuri pentru cuvăntul logistique: I. Logicä simbolicä care utilizeazä un sistem de semne analog celui al algebrei. II. 1) Parte a artei militare avănd legäturä cu activitätile și mijloacele care permit unei forte armate sä-și realizeze misiunea în cele mai bune conditii de eficacitate (aprovizionarea cu hranä și munitii, întretinerea echipamentelor etc.); 2) Organizare materialä (a unei întreprinderi, a unei colectivitäti etc.).

În limba englezä, cuvăntul logistics desemneazä arta și știinta conducerii și controlului fluxurilor de märfuri, energie, informatii și alte resurse de la sursa productiei pänä la piatä. Ea implicä integrarea informatiilor, transportul, stocarea, depozitarea, manipularea materialelor și ambalarea.

Dictionarul englez Oxford definește logistica în modul urmätor:” Ramurä a știintei militare care are ca obiect procurarea, întretinerea și transportul materialelor, personalului și facilitätilor”. Tot o definitie din literatura englezä specificä faptul cä Logistica „desemneazä timpul necesar pentru pozitonarea resurselor”. În acest sens apar douä forme fundamentale de logisticä: una care încearcä sä optimizeze un flux continuu de materiale printr-o retea de legäturi de transport și noduri de stocare și alta care vizeazä coordonarea unei secvente de resurse pentru realizarea unei activitäti. Astfel, logistica reprezintä o activitate de prestare de servicii care are ca obiect gestiunea fluxurilor de materiale, punănd la dispozitie și administrănd resurse care corespund nevoilor, cerintelor economice și calitätii cerute, în conditii de sigurantä și securitate satisfacätoare.

În acest sens, notiunea de logisticä cuprinde toate activitätile care urmäresc realizarea unei armonizäri a timpului și spatiului cu bunurile și persoanele, prin gruparea lor corespunzätoare. Astfel, logistica se definește prin planificarea integratä, organizarea și controlul tuturor fluxurilor de märfuri și materiale, mpreunä cu fluxurile de informatii legate de acestea, începănd de la furnizori, prin etapele de creare a valorii, pänä la livrarea produselor cätre clienti, inclusiv reciclarea și eliminarea deșeurilor.

Literatura de specialitate prezintä adesea și definitii ale logisticii prin cei 6 sau 7 P, respectiv logistica urmärește sä punä cantitatea potrivita din bunurilepotrivite, la timpul potrivit, cu calitateapotrivita, la costul potrivit, la locul potrivit, cu informatiile potrivite tuturor participantilor la circulada lor. Acest din urmä aspect, referitor la informatii nu este întotdeauna exprimat explicit, msä rolul lor în circulatia produselor nu este pus de nimeni la mdoialä.

În ultimele decenii, sub acoperirea termenului de logisticä se regrupeazä un larg evantai de activitäti. Mult timp, ea s-a limitat doar la fluxurile externe, adicä transport și distribute. O data cu dezvoltarea tehnologiilor informatiei, managementul logisticii bulverseazä într-o manierä semnificativä modalitatea în care întreprinderile administreazä astäzi activitätile lor.

Astäzi, sectorul logistic s-a dezvoltat, devenind un sector de activitate de sine-stätätor. Acest avănt viguros este în principal datorat fenomenelor de externalizare a logisticii de cätre întreprinderile industriale și de complexitatea crescutä a prestatiei de transport și logistice. A devenit un nou domeniu economic, care în afara de transport mglobeazä depozitarea, manipularea, gestiunea imobiliarä, serviciile informatice și de consultantä etc.

Dacä se face analogie între o organizare logisticä și o casä, atunci fiecare activitate logisticä poate fi asemänatä cu o camerä. Fiecare camerä contine 3 elemente: procese, oameni și sisteme. Procesele sunt asemänate cu peretii, plafoanele și podelele și definesc relatiile dintre activitäti, oamenii sunt locatarii care lucreazä cu procesele și sistemele sunt instalatiile tehnice și electrice care conecteazä și sprijinä camerele. Procesul determinä dacä sunt fäcute lucrurile care trebuie. Sistemul determinä dacä aceste lucruri sunt fäcute cum trebuie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *