Contabilitatea mijloacelor bănești în Republica Moldova

1. Componența, caracteristica și clasificarea mijloacelor bănești

Decontările în cadrul relațiilor necesită aplicarea mijloacelor bănești. Acestea din urmă sunt active cu cel mai înalt grad de lichiditate și cuprind disponibilități bănești în casieria întreprinderii, depozite, conturile curente în valută națională, valută străină și alte conturi la bănci.

Mijloacele bănești ale întreprinderii pot fi clasificate după diferite criterii.

Schema 7.1. Clasificarea mijloacelor bănești ale întreprinderii

Mijloacele bănești legate reprezintă disponibilități bănești care aparțin întreprinderii cu drept de proprietate, dar nu pot fi utilizate din cauza unor factori determinați. Din acestea fac parte, de exemplu, mijloacele bănești din conturile bancare sechestrate sau blocate până la clarificarea împrejurărilor respective.

Mijloacele bănești nelegate sunt mijloace bănești care aparțin întreprinderii și pot fi utilizate liber de aceasta.

2. Evidența mijloacelor bănești în casierie

Pentru efectuarea decontărilor curente întreprinderilor li se permite să aibă disponibilități bănești în numerar.

Încasarea și păstrarea numerarului, precum și decontările în numerar se efectuează la întreprindere prin casierie.

Modul de efectuare a operațiunilor în casierie este stabilit prin Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25.11.1992, cu modificările și completările ulterioare (în continuare – Norme).

Operațiunile în casierie sunt efectuate de către casier care poartă toată responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului bănesc și a hârtiilor de valoare primite la păstrare (mărci poștale, cambii etc.). Responsabilitatea materială poartă un caracter juridic numai în cazul când cu casierul s-a încheiat contractul de răspundere materială.

În casierie se permite păstrarea mijloacelor bănești pentru scopuri gospodărești, delegarea salariaților în scopuri de serviciu etc. în limita stabilită de către banca comercială la care întreprinderea are cont bancar.

Păstrarea mijloacelor bănești în casierie în sume mai mari decât limita stabilită se permite în perioada achitării salariilor și indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă, eliberării numerarului sub formă de avansuri și în alte scopuri, dar pe un termen de cel mult 3 zile lucrătoare, inclusiv ziua primirii banilor de la bancă.

Conform Nurmc/urîntreprinderile eliberează numerarul spre decontare pentru cheltuieli operaționale și de gospodărire în mărimea și termenele stabilite de conducătorul întreprinderii respective, dar pe o perioadă nu mai mare de o lună. Numerarul eliberat spre decontare, dar neutilizat, trebuie restituit în casieria întreprinderii în curs de 3 zile după expirarea termenului pentru care a fost eliberat.

În casieria întreprinderii banii în numerar pot fi primiți din contul bancar, din vânzările în numerar a produselor, mărfurilor și serviciilor, în urma rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de avans, sub formă de despăgubiri din partea gestionarilor și în alte cazuri.

În continuare vom examina modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor privind decontările în numerar în baza documentelor primare.

Casierul primește numerarul în casierie din contul bancar în baza cecului bancar, întocmit de către contabilul-șef sau altă persoană numită de acesta. În cec se indică denumirea emitentului, numele și prenumele mandatarului, suma solicitată în cifre și în litere. Verso cecului cuprinde suma divizată după destinație (remunerarea muncii, avans, cheltuieli gospodărești etc.), semnăturile emitentului (prima – a conducătorului, iar a doua – a contabilului-șef sau a altor persoane cu dreptul de a pune semnătura respectivă) adeverite prin ștampilă întreprinderii, datele din buletinul de identitate al persoanei care primește numerarul.

La intrarea mijloacelor bănești în casierie din contul bancar și în alte cazuri se întocmește dispoziția de încasare semnată de contabilul-șef sau altă persoană împuternicită.

La eliberarea numerarului din casierie se întocmește dispoziția de plată semnată de către conducătorul și contabilul-șef al întreprinderii sau de alte persoane împuternicite.

Numerarul din casierie se ridică pentru achitarea salariilor și indemnizațiilor, acordarea avansurilor spre decontare titularilor de avans etc.

În cazul în care salariile, premiile, indemnizațiile, bursele și alte plăți se eliberează în baza borderourilor de plată, acestea din urmă se anexează la dispoziția de plată în care se indică suma achitată efectiv.

Dacă unii angajați nu au ridicat salariile în perioada stabilită, în borderoul de plată lângă numele defamilie respectiv se face mențiunea „Depunere”. Sumele depuse se predau la banca care deservește întreprinderea prin întocmirea unei dispoziții de plată pentru toate sumele.

La suma de mijloace bănești vărsată în contul de decontare reprezentantul întreprinderii întocmește avizul de plată în numerar. Unele bănci comerciale perfectează astfel de operațiuni, întocmind în mod automatizat ordinul de încasare a numerarului la suma depusă.

În dispozițiile de încasare și plată se indică denumirea documentului, în baza căruia s-a efectuat încasarea sau eliberarea banilor din casierie, conținutul economic al operațiunilor se enumeră documentele anexate.

Primirea și eliberarea banilor prin intermediul dispozițiilor de încasare și plată poate fi efectuată numai în ziua întocmirii acestora.

Dispozițiile de încasare și plată imediat după primirea sau eliberarea banilor se semnează de casier, iar pe borderourile de plată și alte documente se aplică ștampila sau se face mențiunea „Plătit”, indicând data (ziua, luna, anul), fapt care exclude eliberarea repetată a banilor în baza acestor documente.

Dispozițiile de încasare și plată până la transmiterea în casierie se înregistrează de contabilitate în registrul de evidență a dispozițiilor de încasare și plată.

La sfârșitul fiecărei zile de muncă dispozițiile de încasare și plată se înregistrează de către casier în registrul de casă, în care se determină soldul de mijloace bănești în casierie la începutul zilei, încasările și ieșirile acestora în cursul zilei, precum și soldul la sfârșitul zilei.

Registrul de casă se întocmește în două exemplare. Primul exemplar rămâne în casierie, iar al doilea se detașează de la registru și servește casierului drept raport, care împreună cu documentele anexate se prezintă la contabilitate.

În condițiile contabilității automatizate registrul de casă se întocmește la calculator. Controlul asupra ținerii corecte a registrului de casă se pune în sarcina contabilului întreprinderii.

Evidența operațiunilor privind existența și fluxurile mijloacelor bănești în casieria întreprinderii se ține în contul de activ 241 „Casa”. În debitul acestui cont se reflectă toate încasările de mijloace bănești, iar în credit – plățile în numerar. Soldul contului este debitor și reflectă suma numerarului existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

Pentru reflectarea distinctă la întreprindere a mișcării numerarului în valută străină registrul de casă și documentele primare se întocmesc separat pe fiecare tip de valută.

Mijloacele bănești încasate în casierie se reflectă prin întocmirea formulelor contabile:

Dt 241 „Casa”

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 243 „Conturi curente în valută străină” -la sumele încasate din conturile curente în valută națională și în valută străină

Ct 611 „Venituri din vânzări” la sumele încasate din vânzarea în numerar a produselor și mărfurilor, prestarea serviciilor

Ct 612 – la sumele încasate în numerar din vânzarea altor active curente, din achitarea amenzilor, penalităților, despăgubirilor calculate, veniturilor calculate din arenda curentă etc.

Ct 621 -la sumele încasate din vânzarea activelor pe termen lung

Ct 622 – la sumele de venituri încasate din redevențe, precum și de mijloace bănești intrate gratuit sub formă de subvenții de stat etc.

Ct 623 – la sumele compensate ale pierderilor rezultate din situațiile excepționale

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” -la sumele încasate sub formă de TVA și accize din veniturile calculate

Ct 221 „Creanțepe termen scurt aferente facturilor comerciale”

Ct 223 „Creanțepe termen scurt alepărților legate”

Ct 226„Creanțepe termen scurt alepersonalului”

Ct 231 „Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”

Ct 234 „Alte creanțepe termen scurt” — la intrarea mijloacelor bănești pentru achitarea creanțelor

Ct 245„Transferuri bănești în expediție” — la încasarea sumelor transferurilor bănești în expediție

Ct 423 „Avansuri pe termen lung primite” sau

Ct 523 „Avansuripe termen scurtprimite” — la încasarea avansurilor primite

Ct 313 „Capital nevărsat” – la reflectarea numerarului efectiv depus de fondatori după înregistrarea capitalului statutar al întreprinderii.

leșirea mijloacelor bănești din casierie se contabilizează prin formulele contabile:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”

Dt 243 „Conturi curente în valută națională”

Dt 244 „Conturi speciale la bănci” – la transmiterea din casierie a mijloacelor bănești la bancă pentru înregistrarea în conturile curente în valută națională și în valută străină

Dt 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” -la eliberarea avansurilor spre decontare

Dt 245„Transferuri bănești în expediție” — la depunerea mijloacelor bănești în casieriile altor bănci, oficiile poștale în scopul virării și înregistrării în conturile bancare ale întreprinderii

Dt 531 „Datorii față depersonalprivind retribuirea muncii”

Dt 532 „Datorii față depersonalprivind alte operații”

Dt 533 „Datorii privind asigurările”

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Dt 536 „Datorii față de fondatori și alțiparticipanți”

Dt 544 „Alte datorii pe termen scurt” – la achitarea datoriilor față de personal, bugetul de stat, fondatori și alți creditori

Dt 511 „Credite bancare pe termen scurt”

Dt 513 „Imprumuturipe termen scurt” – la achitarea creditelor bancare și altor datorii financiare

Dt 521 „Datoriipe termen scurtprivind facturile comerciale”

Dt 522 „Datorii pe termen scurt față de părțile legate” -la achitarea datoriilor față de furnizori pentru materialele și mărfurile primite, serviciile acordate

Dt 423 „Avansuripe termen lungprimite” sau

Dt 523 „Avansuripe termen scurtprimite” — la restituirea avansurilor primite anterior

Dt 722 „Cheltuieli ale activității financiare” — la reflectarea sumelor diferențelor de curs valutar nefavorabile aferente soldului numerarului în valută străină la sfârșitul perioadei de gestiune

Ct 241 „Casa”.

În conformitate cu Regulamentul privind inventarierea , în scopul exercitării controlului asupra integrității și fluxului mijloacelor bănești la întreprindere în termenele stabilite se efectuează inventarierea casieriei.

Pentru efectuarea inventarierii se desemnează o comisie specială, în componența căreia intră cel puțin trei persoane, inclusiv contabilul-șef.

După inventarierea mijloacelor bănești se întocmește procesul-verbal de inventariere a numerarului, iar a formularelor și documentelor cu regim special – lista de inventariere a valorilor și formularelor cu regim special.

Inventarierea casieriei prevede verificarea soldului efectiv al mijloacelor bănești, a documentelor bănești (mărci poștale și timbre fiscale, bilete de călătorie etc.) și a documentelor cu regim special.

Mărcile poștale, timbrele fiscale, acțiunile, obligațiunile și alte documente bănești se înregistrează în lista de inventariere cu indicarea denumirii, numărului formularului, codului, seriei, cantității și valorii, iar formularele cu regim special – cu indicarea seriilor și numerelor acestora.

În cursul inventarierii casieriei pot fi depistate plusuri sau lipsuri de mijloace bănești, documente bănești, formulare cu regim special.

Lipsurile constatate în casierie se trec la cheltuielile perioadei prin formula contabilă:

Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Ct 241 „Casa”.

Plusurile constatate în casierie se trec la venituri prin formula contabilă:

Dt 241 „Casa”

Ct 612 „Alte venituri operaționale”.

Sumele constatate lipsă se impută casierului (dacă acestea au fost constatate în urma inventarierii și recunoscute de casier sau au fost adjudecate de organele judiciare) prin formula contabilă:

Dt 226„Creanțepe termen scurt alepersonalului”

Ct 612 „Alte venituri operaționale”.

În cazul în care recuperarea daunei materiale, conform cererii gestionarului sau hotărârii organelor judiciare, necesită o perioadă de timp mai mare decât perioada de gestiune, se întocmește formula contabilă:

Dt 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”

Ct 535 „ Venituri anticipate curente”

Ct 424 „ Venituri anticipatepe termen lung”.

Evidența sintetică a operațiunilor în casierie se ține în registre, formularele cărora, în funcție de modul de prelucrare a informației (automatizată ori manuală), se determină de sine stătător de întreprindere, luându-se în considerație necesitățile informaționale la întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor bănești.

3. Contabilitatea mijloacelor bănești în conturile curente în valută națională

Toate întreprinderile, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, sunt obligate să păstreze mijloacele bănești temporar libere în instituțiile bancare.

La cererea agentului economic, băncile comerciale pot deschide diferite tipuri de conturi bancare: conturi curente, conturi de depozit, conturi de împrumut, conturi provizorii, precum și conturi pentru tranzacții în valută națională sau în valută străină.

Modul de deschidere, administrare și închidere a conturilor bancare este reglementat de prevederile Regulamentuluiprivind deschiderea și închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova,aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al B.N.M. nr.415 din 30.12.1999.

Pentru păstrarea mijloacelor bănești libere, efectuarea plăților și încasărilor întreprinderile deschid conturi curente la băncile comerciale, prin care sunt efectuate operațiuni de decontare. Conform legislației în vigoare, fiecare agent economic poate deschide mai multe conturi curente în valută națională în diferite bănci, indiferent de amplasarea teritorial-administrativă a acestuia.

Instituția bancară poate deschide agentului economic un cont provizoriu care are un caracter temporar și este destinat acumulării mijloacelor bănești pentru formarea sau majorarea capitalului statutar al întreprinderii.

Operațiunile economice pot fi efectuate în contul curent numai după înregistrarea acestui cont la inspectoratele fiscale de stat teritoriale.

În scopul deschiderii unui cont curent agentul economic rezident prezintă la instituția bancară următoarele documente:

• cererea de deschidere a contului, după un formular tipizat;
• copia certificatului de înregistrare a întreprinderii sau alte documente care confirmă înregistrarea de stat conform legislației în vigoare;
• copia statutului, regulamentului sau contractului de constituire etc.;
• copia certificatului de atribuire a codului fiscal, în cazul când legislația prevede atribuirea acestuia;
• fișa cu specimene de semnături și amprenta ștampilei;
• extrasul din Registrul Comercial de Stat ce confirmă persoana autorizată să administreze întreprinderea;
• alte documente la cererea băncii.

Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate la notar.

Persoanele juridice nerezidente, la deschiderea contului curent, prezintă de asemenea copia documentului care confirmă statutul legal în Republica Moldova și copia documentului care confirmă înregistrarea de stat în țara de proveniență.

La deschiderea contului curent între titularul de cont și instituția bancară se încheie un contract privind deservirea de casă și decontările.

Conturile curente pot fi închise definitiv în baza cererii titularului de cont, deciziei fondatorilor întreprinderii sau a organului care a constituit întreprinderea, hotărârii instanței de judecată sau în alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare, sau convențional, în cazul când nu au fost efectuate operațiuni o perioadă îndelungată, de obicei, doi ani.

Banca comercială efectuează încasarea și virarea mijloacelor bănești din contul curent în succesiunea și mărimea în care au fost primite documentele de decontare respective. Modul de efectuare a decontărilor în Republica Moldova este reglementat de Regulamentul cu privire la transferul de credit nr.373 din 21.04.2006, cu modificările și completările ulterioare.

Tranzacțiile privind încasările și plățile în conturile curente se efectuează de către bancă conform documentelor bancare tipizate care trebuie certificate prin semnăturile persoanelor indicate în fișa cu specimenele de semnături și amprenta ștampilei și anume:

• ordin de plată, reprezentând un ordin de a transfera beneficiarului o anumită sumă de bani, utilizată pentru stingerea datoriilor financiare și comerciale ale întreprinderii;
• acreditivul deschis în baza unei cereri de acreditiv, reprezentând obligația unei bănci de a plăti beneficiarului o sumă determinată pentru marfa livrată sau serviciile prestate în termenul stabilit, la prezentarea documentelor ce confirmă expedierea mărfii sau prestarea serviciilor;
• cecul de decontare, prin care emitentul cecului dă ordin băncii de a plăti o sumă determinată de bani la prezentarea unui cec de către beneficiarul de cec;
• ordin incaso care reprezintă ordinul beneficiarului privind transferarea incontestabilă a unei anumite sume de mijloace bănești din contul plătitorului fără acordul lui. Drept bază de întocmire a ordinului incaso servesc titlurile executorii, contractele sau actele legislative care prevăd dreptul încasării incontestabile. Inspectoratele Fiscale de Stat emit ordine incaso pentru încasarea impozitelor restante, judecătoriile – pentru plata pretențiilor altor întreprinderi, băncile – pentru încasarea datoriilor privind creditele nerambursate și dobânzile aferente lor etc.

Documentele de decontare trebuie să corespundă cerințelor legislației în vigoare privind structura, conținutul, dimensiunile și modul de legalizare. Ele trebuie întocmite numai în limba de stat, în două, trei sau patru exemplare și sunt valabile de la o zi până la trei zile lucrătoare.

Vărsarea numerarului din casieria întreprinderii la conturile bancare se efectuează în baza diferitelor documente bancare tipizate, întocmite manual sau automatizat, în funcție de direcția și scopul vărsământului:

• foaia de vărsământ, cu chitanță și ordin, utilizată pentru depunerile în conturile bancare în

timpul operativ sau prelungit la bănci;

• borderoul însoțitor utilizat la depunerile de numerar prin genți sigilate de către clienții cu un volum mare de încasări;
• avizul deplată în numerar – pentru plata impozitelor și taxelor la bugetul de stat.

Ridicarea numerarului în casierie pentru diferite scopuri se efectuează în baza unui cec bănesc din carnetul de cecuri bănești, eliberat anterior întreprinderii la cererea acesteia.

Documentele spre plată se execută în limita soldului din contul curent sau peste acesta, dacă cu banca comercială s-a încheiat un contract de credit de tip overdraft. În cazul lipsei de mijloace bănești pe contul curent instituția bancară primește spre execuție numai dispozițiile incaso și dispozițiile incaso trezoreriale. Aceste dispoziții incaso se înregistrează într-un registru special și se achită la apariția mijloacelor bănești pe contul curent, fără acordul titularului de cont, conform modului de înregistrare, dacă legislația în vigoare nu prevede o altă modalitate.

Întreprinderea primește de la bancă periodic, de obicei, după fiecare tranzacție bancară, extrase de cont cu anexarea la ele a documentelor, în baza cărora au fost întocmite înregistrările în extrasul de cont. Extrasul de cont este un document bancar care prezintă titularului de cont descifrarea mișcărilor pe contul curent și permite verificarea egalității soldului final debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont, iar documentele anexate – veridicitatea mișcărilor pe contul curent efectuate de către bancă.

Evidența analitică a mijloacelor bănești se ține pe bănci comerciale la care sunt deschise conturile curente, pe tipuri de mijloace bănești legate și nelegate.

Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în valută națională, înregistrate în contul curent al întreprinderii la bancă, este destinat contul de activ 242 „Conturi curente în valută națională”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor bănești în valută națională, iar în credit – utilizarea mijloacelor bănești. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă suma mijloacelor bănești în contul curent la finele perioadei de gestiune.

În contul curent se reflectă mijloacele bănești încasate pentru produsele, mărfurile vândute, serviciile prestate cumpărătorilor și clienților, achitarea creanțelor, primirea creditelor bancare și împrumuturilor, depunerea mijloacelor bănești din casieria întreprinderii etc.

Încasările mijloacelor bănești în contul curent se reflectă în debitul contului 242 „Cont de decontare” în corespondență cu creditul conturilor:

• din clasa 6 „Venituri”– la suma veniturilor încasate nemijlocit prin mijloace bănești:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională” – la suma totală a încasărilor

Ct 611 „ Venituri din vânzări” – la sumele încasate din vânzări, prestări de servicii (fără TVA și accize)

Ct 612 – la suma încasărilor din vânzarea altor active curente (fără TVA și accize), sub formă de plăți de arendă în cazul arendei operaționale

Ct 621 – la valoarea din vânzarea activelor pe termen lung (fără TVA și accize)

Ct 622 – la suma plăților de arendă în cazul arendei finanțate, dobânzilor, redevențelor

Ct 623 – la încasările sub formă de recuperări ale pierderilor rezultate din situațiile excepționale;

• la sumele TVA și accize primite aferente valorilor în mărfuri și materiale livrate la achitarea nemijlocită:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 534 „Datoriiprivind decontările cu bugetul”;

• la încasările în vederea achitării creanțelor:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 221 „Creanțepe termen scurt aferente facturilor comerciale”

Ct 223 „Creanțepe termen scurt alepărților legate”

Ct 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”

Ct 231 „Creanțepe termen scurtprivind veniturile calculate”

Ct 234 „Alte creanțepe termen scurt”

Ct 161 „Creanțepe termen lung”;

• la sumele primite ale creditelor bancare și împrumuturilor:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 411 „Credite bancare pe termen lung”

Ct 413 „Credite bancare pe termen lung pentru salariați”

Ct 511 „Credite bancare pe termen scurt”

Ct 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariați”

• la suma mijloacelor bănești sub formă de avansuri pe termen scurt și lung primite:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 424 „Avansuri pe termen lung primite”

Ct 523 „Avansuripe termen scurtprimite”.

leșirile mijloacelor bănești din contul curent se înregistrează în creditul contului242 „Conturi curente în valută națională” în corespondență cu debitul următoarelor conturi:

• în vederea achitării datoriilor financiare și comerciale:

Dt 411 „Credite bancare pe termen lung”

Dt 412 „Credite bancare pe termen lung pentru salariați”

Dt 511 „Credite bancare pe termen scurt”

Dt 512 „Credite bancare pe termen scurt pentru salariați”

Dt 521 „Datoriipe termen scurtprivind facturile comerciale”

Dt 522 „Datoriipe termen scurt față depărțile legate”

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”;

• în vederea achitării datoriilor față de personal, de buget, fondurile extrabugetare, instituțiile publice, Casa Națională de Asigurări Sociale, organele sindicale, companiile de asigurări, alți creditori:

Dt 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Dt 532 „Datorii față de personal privind alte operații”

Dt 533 „Datorii privind asigurările”

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Dt 536 „Datorii față de fondatori și alțiparticipanți”

Dt 544 „Alte datorii pe termen scurt”

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”;

• la ridicarea disponibilităților bănești în casierie:

Dt 241 „Casa”

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”;

• la sumele TVA și accizelor transferate aferente valorilor în mărfuri și materiale procurate și serviciilor primite la achitarea nemijlocită:

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”.

Operațiunile economice privind mișcarea mijloacelor bănești pe contul curent se reflectă în registrul pentru contul 242 „Conturi curente în valută națională” care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere și se organizează pe perioade, pe conturi corespondente și pe tipuri de activități. La sfarșitul perioadei de gestiune datele din acest registru se utilizează la întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor bănești și se trec în Cartea mare.

4. Contabilitatea mijloacelor bănești în conturile valutare

Actualmente este în creștere numărul întreprinderilor rezidente (în continuare – întreprinderi) care desfășoară activitate economică externă și, ca urmare, efectuează diverse operațiuni în valută străină. În conformitate cu Regulamentul privind deschiderea și închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova nr.415 din 30.12.1999, cu modificările și completările ulterioare, și Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei (proces-verbal nr.2 din 13.01.1994), cu modificările și completările ulterioare, instituțiile bancare autorizate deschid unor astfel de întreprinderi conturi curente în valută străină. Actele normative nominalizate oferă fiecărei întreprinderi dreptul de a deschide mai multe conturi în orice valută străină.

Pentru a deschide un cont curent în valută străină (în continuare – cont valutar) întreprinderile prezintă aceleași documente ca și în cazul deschiderii contului curent în valută națională. După verificarea documentelor respective, prin decizia conducătorului (sau a altei persoane împuternicite) banca deschide întreprinderii contul valutar, atribuindu-i numărul respectiv. La deschiderea contului valutar, de regulă, între întreprindere și instituția bancară se încheie un contract de deservire în care se stipulează nomenclatorul serviciilor prestate de bancă, comisioanele, drepturile și obligațiile părților etc.

Modul de efectuare a operațiunilor prin contul valutar este reglementat de legislația în vigoare. Astfel, în contul valutar al întreprinderii mijloacele pot fi primite numai prin virament, dacă o altă modalitate nu este prevăzută de B.N.M.

Pentru efectuarea operațiunilor în valuta străină, cum ar fi achitarea datoriilor aferente contractelor care prevăd importul de mărfuri și servicii, rambursarea creditelor în valută străină, achitarea cheltuielilor de deplasare în străinătate, precum și în alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare, întreprinderile pot procura valuta respectivă. În acest scop ele prezintă băncii în care se deservesc o cerere, în care reflectă destinația valutei străine procurate, documentul care confirmă necesitatea procurării valutei străine, termenul de executare etc. Dacă întreprinderea în termen stabilit de la data procurării valutei străine nu a folosit-o în scopurile în care a fost procurată, ea este obligată să o propună pentru vânzare băncii autorizate.

Valuta străină în numerar poate fi eliberată din contul valutar doar pentru cheltuieli de deplasare în străinătate, precum și alte cheltuieli aferente prevăzute de Regulamentul cu privire la detașarea angajaților întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor din Republica Moldovaaprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.836 din 24.06.2002. Suma valutei străine în numerar eliberată întreprinderilor pentru cheltuieli de deplasare nu va depăși echivalentul a 5 000 dolari S.U.A. lunar pentru fiecare persoană detașată. Totodată, banca autorizată eliberează și permisiunea corespunzătoare de scoatere a valutei străine peste hotare. Sumele care depășesc limita nominalizată se eliberează cu autorizația B.N.M.

Întreprinderile nu au dreptul să transfere mijloace din contul valutar în conturile valutare ale altor rezidenți, cu excepția băncilor autorizate. Cât privește transferurile din contul valutar în conturile nerezidenților, acestea pot fi realizate în cadrul operațiunilor curente internaționale, operațiunilor privind transferurile de capital care pot fi efectuate fără autorizația B.N.M., precum și în alte cazuri prevăzute de Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel de transferuri se permit cu condiția că mijloacele în contul valutar au fost înregistrate în limitele operațiunilor curente internaționale, procurate pe piața valutară internă sau înregistrate pe alte căi ce nu contravin legislației în vigoare. Pentru a efectua transferuri din contul valutar întreprinderile prezintă băncii documentele care confirmă necesitatea efectuării acestor plăți și conțin date privind suma plății. Pe originalul documentului respectiv persoana responsabilă a băncii face mențiunea despre data, suma plății și denumirea băncii, pe care o autentifică prin semnătura sa și ștampila băncii. Copiile acestor documente se păstrează la bancă.

Efectuarea operațiunilor în valută străină necesită folosirea de către întreprinderi a documentelor prevăzute în Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare și contabile utilizate la efectuarea operațiunilor bancare aprobat prin Hotărârea Băncii Naționale a Moldovei nr.168 din 08.06.2000, cum ar fi:

• ordin de plată în valută -pentru efectuarea decontărilor și reflectarea în evidență a operațiunilor în valută străină;
• nota de contabilitate –pentru perceperea comisioanelor și a altor plăți la efectuarea operațiunilor în valută străină;
• ordinul de încasare în valută- pentru încasările de numerar în valută străină.

Evidența analitică a mijloacelor valutare se ține separat în valută străină și în lei pe fiecare valută străină, în funcție de sursele de proveniență și direcțiile de folosire a acestora.

Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în valută străină este destinat contul de activ 243 „Conturi curente în valută străină”. În debitul acestui cont se înregistrează încasarea mijloacelor bănești în valută străină, iar în credit – utilizarea lor. Soldul contului este debitor și reflectă suma mijloacelor bănești în valută străină la finele perioadei de gestiune.

În contul 243 „Conturi curente în valută străină” se înregistrează echivalentul în lei al sumelor exprimate în valută străină. Pentru recalculare se aplică cursul de schimb valutar stabilit de B.N.M. la data efectuării operațiunii respective (data încasării mijloacelor bănești în valută străină sau a transferării acestora).

Dintre operațiunile reflectate în contul 243 „Conturi curente în valută străină” menționăm, în primul rând, operațiunile curente privind procurarea și/sau vânzarea valutei străine, cumpărarea și/sau vânzarea produselor, mărfurilor și serviciilor contra valută străină, primirea și/sau achitarea creditelor în valută străină, alte procurări și/sau vânzări de active pentru care întreprinderea își asumă angajamente sau se achită în valută străină.

La procurarea (vânzarea) valutei străine de către întreprindere se întocmesc următoarele formule contabile:

• la suma valutei străine procurate (echivalentul în lei):

Dt 243 „Conturi curente în valută străină”

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”;

• la suma valutei străine vândute (echivalentul în lei):

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 243 „Conturi curente în valută străină”;

• la suma comisionului pentru serviciile de procurare ( vânzare) a valutei străine:

Dt 713..714

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”.

Încasările de mijloace bănești în valută străină în cadrul altor operațiuni curente ale întreprinderii se reflectă prin următoarele formule contabile:

• la sumele încasărilor în vederea achitării creanțelor:

Dt 243 „Conturi curente în valută străină”

Ct 161 „Creanțepe termen lung”

Ct 221 „Creanțepe termen scurt aferente facturilor comerciale”

Ct 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate”

Ct 224 „Avansuripe termen scurt acordate”

Ct 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”

Ct 231 „Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”

Ct 234 „Alte creanțe pe termen scurt”;

• la sumele creditelor bancare și împrumuturilor primite:

Dt 243 „Conturi curente în valută străină”

Ct 411 412

Ct 511 512

• la sumele mijloacelor bănești primite sub formă de avansuri pe termen scurt și lung:

Dt 243 „Conturi curente în valută străină”

Ct 423 „Avansuripe termen lungprimite”

Ct 523 „Avansuripe termen scurtprimite”;

• la suma mijloacelor bănești vărsate în contul valutar din casieria întreprinderii:

Dt 243 „Conturi curente în valută străină”

Ct 241 „Casa”.

leșirile de mijloace bănești din contul valutar al întreprinderii se contabilizează prin următoarele înregistrări:

• la sumele transferate în vederea achitării datoriilor financiare și comerciale:

Dt 411 „Credite bancarepe termen lung”

Dt 412 „Imprumuturipe termen lung”

Dt 511 „Credite bancarepe termen scurt”

Dt 512 „Imprumuturi pe termen scurt”

Dt 521 „Datoriipe termen scurtprivind facturile comerciale”

Dt 522 „Datoriipe termen scurt față depărțile legate”

Dt 523 „Avansuri pe termen scurt primite”

Dt 536 „Datorii față de fondatori și alțiparticipanți”

Dt 544 „Alte datorii pe termen scurt”

Ct 243 „Conturi curente în valută străină”;

• la suma disponibilităților bănești ridicate în casierie pentru cheltuieli de deplasare în străinătate:

Dt 241 „Casa”

Ct 243 „Conturi curente în valută străină”;

Înregistrările în contul 243 „Conturi curente în valută străină” se efectuează în baza extrasului de cont eliberat de banca la care întreprinderea are deschis contul valutar. În acest extras se indică data, cursul de schimb valutar stabilit de B.N.M., codul și denumirea valutei străine, soldul la începutul și sfârșitul zilei, rulajele debitor și creditor. La extrasul de cont se anexează documentele care confirmă efectuarea operațiunilor respective.

Operațiunile reflectate în debitul și creditul contului 243 „Conturi curente în valută străină” se înscriu în registrele analitice și sintetice elaborate de sine stătător de fiecare întreprindere. Astfel de registre servesc pentru întocmirea ulterioară a Raportului privind fluxul mijloacelor bănești.

Ca urmare a modificării cursului de schimb valutar în perioada dintre data efectuării operațiunii în valută străină și data achitării acesteia sau data întocmirii rapoartelor financiare apar diferențe de curs valutar. Diferența de curs valutar rezultă din reflectarea în contabilitate și rapoartele financiare a aceleiași operațiuni în valută străină la diferite cursuri de schimb valutar, precum și din recalcularea mijloacelor bănești, creanțelor, capitalului nevărsat și datoriilor în valută străină la data întocmirii bilanțului.

Diferențele de curs valutar pot fi clasificate după diferite criterii:

• în funcție de caracterul modificării cursului de schimb al valutei străine se disting:

1. diferențe de cursfavorabile,
2. diferențe de cursnefavorabile;

• în funcție de tipul operațiunii în valută străină se evidențiază:

1. diferențe de curs aferente operațiunilor curente,
2. diferențe de curs aferenteoperațiunilor privindfluxul de capital .

În cazul creșterii cursului de schimb al valutei străine față de valuta națională în posturile de activ ale Bilanțului contabil, inclusiv în postul 420„Conturi curente în valută străină”, se înregistrează diferențele de curs favorabile, iar la scăderea cursului de schimb al valutei străine față de valuta națională – diferențele de curs nefavorabile.

Modul de determinare, constatare și reflectare în contabilitate a diferențelor de curs valutar în cazul efectuării operațiunilor în valută străină este reglementat de prevederileA.A.C. 21 „Efectele variațiilor cursurilor valutare”. Astfel, diferențele de curs aferente operațiunilor curente în valută străină se trec la veniturile și/sau cheltuielile perioadei în care au fost constatate. Diferențele de curs valutar favorabile se reflectă în contul 622 „Venituri din activitatea financiară”, subcontul 6223 „Venituri din diferențe de curs valutar”, iar cele nefavorabile – în contul 722 „Cheltuieli ale activității financiare”, subcontul 7223 „Cheltuieliprivinddiferențele de curs valutar”.

Diferențele de curs valutar aferente soldurilor mijloacelor bănești în contul valutar se reflectă în modul următor:

• la suma diferențelor de curs valutar favorabile:

Dt 243 „Conturi curente în valută străină”

Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”, subcontul 6223 “Venituri din diferențe de curs valutar”;

• la suma diferențelor de curs valutar nefavorabile:

Dt 722 „Cheltuieli ale activității financiare”, subcontul 7223 „Cheltuieli privind diferențele de curs valutar”

Ct 243 „Conturi curente în valută străină”.

Diferențele de curs valutar care apar în cadrul operațiunilor în valută străină nu se vor confunda cu veniturile și cheltuielile (diferențele de sumă) rezultate din procurarea (vânzarea) valutei străine. Astfel, diferențele care apar în cazul procurării (vânzării) valutei străine prin intermediul băncii comerciale nu pot fi recunoscute ca diferențe de curs valutar, deoarece ele rezultă din aplicarea a două tipuri de curs valutar – curs valutar stabilit de B.N.M. și curs comercial (de cumpărare/vânzare) stabilit de banca autorizată. Procurarea (vânzarea) valutei străine se realizează la cursul valutar comercial, iar în contabilitate astfel de operațiuni se reflectă la cursul valutar al B.N.M.. Ca urmare, se formează diferența de sumă (venituri sau cheltuieli) dintre evaluarea valutei străine respective la cursul stabilit de B.N.M. și cursul băncii autorizate la aceeași dată. Veniturile (cheltuielile) respective se reflectă în componența altor venituri (cheltuieli) operaționale ale întreprinderii prin următoarele înregistrări contabile:

• la diferența de sumă nefavorabilă aferentă procurării (vânzării) valutei străine:

Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”;

• la diferența de sumă favorabilă aferentă procurării (vânzării) valutei străine:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 612 „Alte venituri operaționale”.

5. Contabilitatea mijloacelor bănești în alte conturi bancare

În afară de conturile curente și valutare, întreprinderile pot deschide la bancă și alte conturi speciale destinate efectuării unor operațiuni de decontare specifice. În aceste conturi se ține evidența mijloacelor bănești atât în valută națională, cât și în valută străină alocate în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă, carduri bancare.

Modul de efectuare a decontărilor pe conturile speciale la bănci este reglementat de Regulamentul cu privire la transferul de credit nr.373 din 21.04.2006 și Regulamentul privind organizarea de către bănci a plăților cu carduri pe teritoriul Republicii Moldova nr.58/11-02 din 22.05.1997, cu modificările și completările ulterioare.

Acreditivul reprezintă ordinul dat băncii comerciale de titularul de cont bancar de a deschide un cont special la dispoziția beneficiarului, pentru a plăti valorile materiale livrate sau serviciile prestate, la prezentarea documentelor ce confirmă expedierea mărfurilor sau prestarea serviciilor. Acreditivul poate fi deschis în valută națională sau străină, în banca plătitorului sau a beneficiarului.

Multitudinea condițiilor de funcționare a acreditivului condiționează clasificarea acestuia după diferite criterii:

În funcție de forma juridică, acreditivul se divizează în:

• revocabil care poate fi modificat sau anulat de banca emitentă sau plătitor fără acordul și avizarea beneficiarului;
• irevocabil care conține clauze privind imposibilitatea modificării sau anulării acestuia fără consimțământul părților contractante.

În funcție de gradul de garantare a plății, în literatura de specialitate acreditivul poate fi:

• acoperit, valoarea căruia este asigurată și de alte instituții bancare;
• neacoperit, fără garantarea suplimentară a plății de către alte instituții bancare.

Pe teritoriul Republicii Moldova se utilizează numai acreditivul acoperit și irevocabil.

Acreditivul este destinat pentru decontările numai cu un singur beneficiar și nu poate fi readresat. Nu se admite achitarea acreditivului în numerar.

În Republica Moldova acreditivul se deschide pe o perioadă de 25 de zile. Termenul închiderii acreditivului deschis pe seama mijloacelor bugetare nu poate depăși limita anului bugetar, adică 31 decembrie.

Închiderea sau suspendarea acreditivului se efectuează:

1. la expirarea termenului acreditivului;
2. la cererea părților contractante privind refuzul de utilizare a acreditivului până la expirarea termenului acestuia.

Pentru deschiderea acreditivului plătitorul prezintă la banca comercială o cerere de acreditiv în care trebuie indicate: conturile plătitorului, beneficiarului și băncilor participante, perioada valabilității acreditivului, lista și denumirea documentelor, în baza cărora se utilizează acreditivul, numărul și data contractului cu privire la efectuarea decontărilor prin acreditiv, denumirea mărfii și serviciilor.

Dacă una din condițiile menționate lipsește sau nu se îndeplinește ulterior, acreditivul nu se deschide sau nu se execută.

Plătitorul primește de la bancă extrasul de cont și borderoul de utilizare a acreditivuluiremis de către beneficiar prin banca sa.

Evidența analitică a acreditivelor se ține pe tipuri de acreditive, pe bănci la care sunt deschise acreditivele, pe clienți care beneficiază de acreditive și valuta în care sunt deschise acreditivele.

Cardul bancar reprezintă o bază de date (informație) standardizată, protejată și individualizată, stocată pe un suport material, fiind utilizat de deținător în modul prevăzut în obligațiile reciproce cu emitentul cardului și acceptat de vânzător în calitate de instrument de plată la procurarea de mărfuri, primirea de servicii, obținerea de numerar și altor servicii. Mijloacele bănești aflate pe carduri bancare sunt utilizate preponderent de titularii de avans pentru achitarea serviciilor primite, pentru plata materialelor procurate fără întocmirea nemijlocită a documentelor de plată (de exemplu, la achitarea pentru combustibil la stațiile de alimentare cu combustibil etc.).

Cardurile pot fi clasificate în baza mai multor criterii:

1. în funcție de sfera de utilizare:

• carduri locale, aria de utilizare a cărora este teritoriul Republicii Moldova,
• carduri internaționale care pot fi utilizate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cît și peste hotarele ei (VISA, MASTERCARD-EUROCARD etc.);

1. după funcția cardurilor bancare:

• de debit, legate direct de conturile bancare ale titularilor de carduri, din care sunt achitate valoarea bunurilor procurate și serviciilor primite sau sumele în numerar retrase de către titulari;
• de credit, conform cărora titularilor le sunt deschise linii de credit, fapt ce le permite să procure bunuri sau servicii în limita unui plafon stabilit în prealabil. Creditele acordate prin carduri de credit se rambursează în modul stabilit în contractul de credit;
• achitate anticipat care reprezintă cardurile achitate la o sumă determinată, transferată din conturile bancare ale titularilor sau achitate în numerar;
• polifuncționale care îmbină funcții ale cardurilor enumerate mai sus.

Pentru primirea cardului bancar fiecare titular depune o cerere, cerere-anchetă, procură,în baza cărora i se va elibera cardul.

La utilizarea cardurilor bancare, terminalul electronic (automatul) eliberează un bon de plată în două exemplare pe suport de hîrtie care are o structură determinată și este utilizat pentru întocmirea și prezentarea decontului de avans.

Deținătorul de card bancar primește la sfârșitul lunii la o dată stabilită sau la cererea titularuluiextrase de cont. Extrasele de cont aferente cardurilor internaționale conțin informații atât în valută străină, cât și recalculări în lei moldovenești.

Extrasul de cont trebuie să conțină următoarele date: data tranzacției; suma tranzacției; data înregistrării în debitul sau creditul contului; tipul tranzacției; numărul chitanței sau alte date care vor permite verificarea înregistrărilor contabile cu ajutorul chitanței; taxele reținute pentru utilizarea cardului și a PIN-ului; adresa sau numărul de telefon pentru contact și verificări ale erorilor.

Titularul cardurilor bancare este obligat să verifice corectitudinea casării mijloacelor de pe card de către bancă, având la bază raportul titularului de avans privind utilizarea mijloacelor bănești.

Evidența analitică a cardurilor bancare se ține pe tipuri de carduri și pe bănci emitente.

• Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în acreditive, în carnete de cecuri cu limită de sumă, mijloacelor pe carduri bancare este destinat contul de activ 244 „Conturi speciale la bănci”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor bănești în conturile speciale în bănci, iar în credit – utilizarea mijloacelor bănești. Soldul este debitor și reprezintă suma mijloacelor bănești neutilizate, înregistrate în acreditive, carnete de cecuri cu limită de sumă și carduri bancare la sfârșitul perioadei de gestiune.

Deschiderea acreditivelor, primirea carnetelor de cecuri cu limită de sumă și a cardurilor bancare pot fi efectuate pe seama:

• mijloacelor bănești proprii:

Dt 244 „Conturi speciale la bănci”

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 243 „Conturi curente în valută străină”;

• creditelor bancare pe termen scurt:

Dt 244 „Conturi speciale la bănci”

Ct 511 „Credite bancarepe termen scurt”.

Diferențele de curs valutar favorabile sau nefavorabile aferente soldurilor mijloacelor valutare înregistrate în acreditive, pe carduri bancare se constată corespunzător ca venituri sau cheltuieli ale activității financiare.

Achitarea facturilor furnizorilor și antreprenorilor pe seama sumelor acreditivelor, mijloacelor de pe carduri bancare și cu cecuri din carnetele de cecuri cu limită de sumă:

Dt 521 „Datoriipe termen scurtprivind facturile comerciale”

Dt 522 „Datoriipe termen scurt față depărțile legate”

Dt 544 „Alte datoriipe termen scurt”

Dt 428 „Alte datoriipe termen lung calculate”

Ct 244 „Conturi speciale la bănci”.

Soldul neutilizat al acreditivului, carnetului de cecuri cu limită de sumă se virează în contul curent sau valutar sau la diminuarea datoriei față de instituția bancară:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”

Dt 243 „Conturi curente în valută străină”

Dt 511 „Credite bancarepe termen scurt”

Ct 244„Conturi speciale la bănci”.

Comisioanele achitate băncii pentru eliberarea numerarului, carnetelor cu cecuri bănești sau de decontare, valutei străine, pentru administrarea mijloacelor bănești în conturile bancare constituie cheltuieli ale perioadei și se reflectă în felul următor:

Dt 713 714

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 243 „Conturi curente în valută străină”.

6. Contabilitatea transferurilor în expediție și a documentelor bănești

În procesul desfășurării activității economico-financiare apare necesitatea de a transfera mijloacele bănești prin oficiile poștale, a efectua depuneri de numerar în instituțiile bancare după timpul operațional de deservire a clienților în casele de încasări serale sau casele cu program prelungit. În cazul transferurilor sau depunerilor de numerar în afara programului de lucru al instituțiilor bancare, în casele de încasări serale sau prin oficiile poștale mijloacele bănești se înregistrează în conturile bancare în ziua de lucru următoare.

Depunerea numerarului la bancă în afara programului operativ, dar până la finele programului de lucru sau în casele de încasări serale poate avea loc prin transmiterea nemijlocită a acestuia la casieriile băncii sau prin genți sigilate care se efectuează prin:

• delegatul întreprinderii direct la casieriile băncii; sau
• colectarea de către serviciul de încasare valori al băncii.

Modul de depunere a numerarului prin genți sigilate se stabilește de bancă împreună cu clienții respectivi. Pentru aceasta banca remite întreprinderii două genți de încasator care sunt substituibile, iar întreprinderea prezintă doua specimene ale sigiliului imprimate pe plumb. Geanta de încasator trebuie să fie sigilată, iar banii din ea – grupați pe bancnote. La predarea banilor la bancă se întocmesc:

• dispoziția de plată de casă;
• borderoul însoțitor.

Borderoul însoțitor se întocmește în trei exemplare: primul exemplar se închide în geanta de încasator, celelalte două exemplare se înmânează casierului sau încasatorului împreună cu geanta. Al treilea exemplar se restituie întreprinderii de către casierul casei de încasări serale sau încasator, având semnătura încasatorului și ștampila băncii care confirmă predarea banilor din casă.

Pe partea verso a borderoului însoțitor se indică lista bancnotelor din geantă și suma totală a încasărilor predate de întreprindere. În cazul când au fost descoperite lipsuri sau surplusuri se întocmește un proces-verbal care are un caracter indiscutabil.

Depunerea numerarului prin intermediul serviciului de încasare se efectuează pe baza contractelor încheiate de întreprinderi cu instituțiile bancare. Încasatorul băncii, pentru a ridica geanta de încasator, trebuie să prezinte casierului întreprinderii legitimația, cartela sau fișa de sosire și să aplice ștampila pe al treilea exemplar al borderoului însoțitor.

Drept bază documentară pentru înregistrarea în contabilitate a operațiunilor privind transferurile bănești în expediție pot servi chitanțele avizelor de vărsământ în casieriile băncilor, chitanțele oficiului poștal, copia borderoului însoțitor al numerarului.

Evidența analitică a transferurilor bănești în expediție se ține pe tipuri de transferuri bănești în expediție și instituții bancare.

Pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în expediție, adică a sumelor bănești depuse în casieriile băncii sau oficiilor poștale, transmise încasatorilor cu scopul înregistrării ulterioare în contul curent sau în alt cont bancar, este destinat contul de activ245 „Transferuri bănești în expediție”.În debitul acestui cont se reflectă suma mijloacelor bănești în expediție, iar în credit – înregistrarea mijloacelor bănești în conturile bancare. Soldul este debitor și reprezintă existența mijloacelor bănești în expediție la sfârșitul perioadei de gestiune destinate înregistrării în conturile bancare.

La suma numerarului vărsat în casieria oficiului poștal, predat încasatorului sau casieriilor băncii, cu scopul virării și înregistrării în conturile bancare ale întreprinderii, se întocmește formula contabilă:

Dt 245„Transferuri bănești în expediție”

Ct 241 „Casa”

Ct 226„Creanțepe termen scurt alepersonalului”

Ct 234 „Alte creanțepe termen scurt”.

Înregistrarea sumelor transferurilor bănești în conturile bancare se reflectă în felul următor:

Dt 242 „Conturi curente în valută națională”

Dt 243 „Conturi curente în valută străină”

Ct 245„Transferuri bănești în expediție”.

Pe lângă mijloacele bănești în numerar, în casieria întreprinderii pot fi păstrate și unele documente bănești, cum ar fi mărcile poștale, biletele de tratament, biletele de transport achitate, foile de odihnă etc. Foile procurate de la casele de odihnă, sanatorii, foile turistice care se păstrează în casieria întreprinderii sunt destinate atât lucrătorilor întreprinderii, cât și vânzării terților.

Foile de odihnă pot fi acordate lucrătorilor la valoarea mai joasă decât cea de intrare (cu reduceri). Întreprinderea stabilește de sine stătător mărimea reducerilor care le achită pe seama mijloacelor proprii.

Evidența analitică a documentelor bănești se ține pe feluri de documente bănești. Evidența analitică a foilor de odihnă se ține separat într-un registru special pe fiecare foaie de odihnă, la prețul nominal, cu indicarea procentului, sumei reducerii și persoanelor cărora li se eliberează aceste foi.

În contabilitate, pentru generalizarea informației privind existența și mișcarea documentelor bănești, este destinat contul de activ 246 „Documente bănești”. În debitul acestui cont se reflectă intrarea documentelor bănești în casieria întreprinderii, iar în credit – ieșirea lor. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă existența documentelor bănești la finele perioadei de gestiune.

Intrarea documentelor bănești poate fi efectuată din diferite surse.

1. Procurarea documentelor bănești:
2. prin achitarea nemijlocită:

Dt 246 „Documente bănești”

Ct 241 „Casa”

Ct 242 „Conturi curente în valută națională”

Ct 243 „Conturi curente în valută străină”;

1. prin intermediul titularului de avans:

• la primirea avansului spre decontare:

Dt 246 „Documente bănești”

Ct 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”;

• fără primirea avansului spre decontare:

Dt 246 „Documente bănești”

Ct 532 „Datorii față depersonalprivind alte operații”;

1. prin achitarea ulterioară:

Dt 246 “Documente bănești”

Ct 544 „Alte datoriipe termen scurt”

Ct 522 „Datoriipe termen scurt față depărțile legate”.

2. Înregistrarea plusurilor de documente bănești constatate cu ocazia inventarierii:

Dt 246 „Documente bănești”

Ct 612 „Alte venituri operaționale”.

3. Intrarea documentelor bănești în urma schimbului cu alte active:

Dt 246 “Documente bănești”

Ct 223 “Creanțepe termen scurt alepărților legate”

Ct 234 “Alte creanțepe termen scurt”.

La eliberarea foilor de odihnă personalului la un preț mai mic decât cel de procurare (diferența fiind achitată pe seama întreprinderii sau organelor sindicale) se întocmesc formulele contabile:

• la suma achitată sau spre achitare de către personal pentru foile turistice și de odihnă acordate:

Dt 241 „Casa”

Dt 226„Creanțepe termen scurt alepersonalului”

Ct 612 „Alte venituri operaționale”;

• la valoarea de bilanț a documentelor bănești ieșite:

Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Ct 246 „Documente bănești”.

Conform Codului fiscal, sumele înlesnirilor acordate salariaților de către patron sunt considerate ca venitul impozabil al salariatului. Astfel, valoarea de bilanț sau diferența dintre valoarea de bilanț și valoarea la care se eliberează foile de odihnă și turistice personalului constituie veniturile acestora și sunt adunate la venitul impozabil al salariatului.

În cazul când valoarea foilor turistice și de odihnă eliberate personalului se reține din salariu, se întocmește formula contabilă:

Dt 531 „Datorii față depersonalprivind retribuirea muncii”

Ct 226 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”.

Utilizarea mărcilor poștale, a biletelor de transport se reflectă prin formula contabilă:

Dt 712 „Cheltuieli comerciale”

Dt 713 „Cheltuieli generale și administrative”

Ct 246 „Documente bănești”.

La vânzarea documentelor bănești în afara întreprinderii se înregistrează:

• la prețul de vânzare al documentelor bănești:

Dt 234 „Alte creanțe pe termen scurt”

Ct 612 „Alte venituri operaționale”;

• la valoarea de bilanț a documentelor bănești vândute:

Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Ct 246 „Documente bănești”.

Reflectarea documentelor bănești constatate lipsă cu ocazia inventarierii:

Dt 714 „Alte cheltuieli operaționale”

Ct 246 „Documente bănești”.

Evidența sintetică și analitică a operațiunilor privind transferurile bănești în expediție și a documentelor bănești se ține în registrele pentru conturile 245 „Transferuri bănești în expediție” și 246 „Documente bănești”, care se elaborează de sine stătător de fiecare întreprindere, conțin informații privind soldul la începutul și sfârșitul perioadei de gestiune, mișcarea în decursul perioadei și se organizează pe tipuri de activități ale întreprinderii.