Publicat în

Cooperarea economică internaţională a României

Cooperarea economică internaţională reprezintă relaţiile bi sau multinaţionale dintre state sau agenţi economici din diferite ţări, vizând realizarea prin eforturi conjugate şi pe baze contractuale, a unor activităţi conexe, eşalonate în timp în scopul obţinerii unor rezultate comune superioare. Cooperarea economică  se face în următoarele domenii:

  1. ştiinţei şi tehnologiei;
  2. producţiei de bunuri şi servicii;
  3. comercializarea bunurilor şi serviciilor.
  4. Cooperarea in domeniul ştiinţei şi tehnologiei îmbracă următoarele forme:
  • programe comune de cercetare ştiinţifică la nivel naţional sau de organizare specializată;
  • crearea în comun de instituţii, laboratoare sau alte mecanisme;
  • dezvoltarea şi valorificarea în comun a unor brevete de invenţie aparţinând unuia dintre parteneri;
  • consultanţă prin care un partener acordă celuilalt la cerere studii privind posibilităţile tehnice şi economice într-un domeniu;
  • asistenţă inginerească: formă mai complexă prin care se efectuează proiectarea şi punerea în funcţiune a unor întreprinderi exploatatoare de resurse naturale, oferte de licenţă de fabricaţie;
  • asistenţă de specialitate pentru organizarea unor instituţii de învăţământ, cercetare şi pregătire de specialişti, etc.
  • schimbul de informaţii tehnico-ştiinţifice într-o instituţie, laborator, etc.
  1. b) producţia de bunuri şi servicii:
  • prospectarea şi cercetarea geologică pentru a pune în valoare a resursele naturale ale unei ţări;
  • producţia pe bază de licenţă şi documentaţie ale partenerului;
  • producţia la comandă ;
  • coproducţia şi specializarea în producţie de subansamble ca şi livrarea reciprocă şi asamblarea producţiei la unul dintre parteneri;
  • acordarea de credite în utilaje şi subansamble în produse rezultate din activităţi;
  • construirea în comun a unor obiective industriale şi agricole.
  1. c) comercializarea bunurilor şi serviciilor:
  • oferta comună pentru vânzare şi instalarea unor maşini şi utilaje complexe;
  • leasing – acord de credite din partea unui partener pentru achiziţionarea sau închirierea spre folosinţă da maşini, echipamente complexe, etc.
  • contracte pentru termen lung de comercializare între firme sau organisme internaţionale
  • concesionarea de către producător a mărcii produsului şi matriţele sale către comerciant pentru a vinde produsele sub marca producătorului;
  • franciza = un sistem de vânzare a unui produs sau serviciu sub marca de fabrică sau de piaţă a partenerului numit francizor, de celalalt partener numit francizer.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *