Datorită importanţei economice deosebite pe care o are, reducerea costurilor de producţie ocupă un loc central în politica economică a oricărei unităţi economice.
Costul de producţie este unul din cei mai importanţi indicatori sintetici ce caracterizează întreaga activitate economică a unităţilor producţie şi constituie un element de bază al eficienţei economice la nivel de întreprindere, ramură economică sau pe întreaga economie naţională, şi nu numai.
Cunoaşterea categoriei economice de cost de producţie este indisolubil legată de cunoaşterea valorii, respectiv a procesului de cheltuire a muncii sociale în activitatea de obţinere a producţiei materiale.
După cum se ştie, producţia bunurilor materiale are la bază trei elemente fundamentale: obiectele muncii, mijloacele de muncă şi munca omului; toate acestea participă în mod diferit la formarea valorii fiecărui produs în parte sau a întregului produs social.
Natura economică a costului de producţie în economie se poate explica mai sugestiv pornind tocmai de la valoarea produsului social, privit ca rezultat al cheltuirii muncii sociale în forma celor trei elemente fundamentale prezentate mai sus. Astfel că, în structura produsului social, ca şi a fiecărui produs ce îl compune, costul de producţie apare ca o parte din valoarea acestuia, anume aceea care exprimă cheltuielile întreprinderii pentru mijlocele de producţie consumate (f) şi pentru retribuirea muncii prestate (R) în vederea obţinerii şi desfacerii producţiei; el este mai mic decât valoarea producţiei, fiind o parte a acesteia. Rezultă că, în timp ce valoarea unei mărfi (m) este egală cu f + r + p, costul de producţie al acelei mărfi (Cp) este egală cu f + r; el nu cuprinde acea parte a valorii mărfii, care reprezintă produsul pentru societate (p), respectiv venitul net al societăţii.
Deci, în sfera producţiei materiale, costul de producţie este partea din valoarea mărfurilor care reflectă în expresie bănească cheltuielile de producţie efectuate de unităţile economice producătoare de mijloace de producţie consumate (f) şi pentru retribuirea lucrătorilor (R) în vederea obţinerii şi desfacerii unui produs sau a întregii producţii.
În procesul realizării activităţii unei întreprinderi, se efectuează cheltuieli cu mijloace de producţie, materialele cât şi cu plata muncii lucrătorilor care concură la realizarea serviciilor turistice; totalitatea acestor cheltuieli constituie costul în întreprindere.
Prin urmare, costul în întreprindere reprezintă în expresie valorică volumul cheltuelilor efectuate pentru realizarea produsului oferit.
Pentru a se fundamenta corespunzător planul costurilor şi a se stabili măsurile de reducere a acestora fără a influenţa negativ calitatea produselor şi serviciilor este necesar să se cunoască structura costurilor din întreprinderi.
