Datorită faptului că, pe lângă persoanele de drept public, pot contracta credite în străinătate şi alte persoane fizice şi juridice, noţiunea de datorie externă nu se suprapune perfect aceleia de datorie publică externă, aceasta din urmă având o arie mai restrânsă.
Datoria publică externă reprezintă o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului, de rambursare a împrumuturilor contractate în valută, de plată a dobânzilor şi a altor costuri aferente.
Instrumentele datoriei publice externe a României includ:
- titlurile de stat libelate în valută, emise pe pieţele financiare interne şi externe;
- împrumuturile primite de la guvernele altor state, agenţii guvernamentale, instituţii financiare multilaterale sau alte organizaţii internaţionale;
- împrumuturile sindicalizate pe termen scurt, mediu sau lung;
- împrumuturile directe primite de la investitori privaţi pe termen scurt, mediu sau lung.
Principalele atribuţii ale Ministerului Finanţelor Publice cu privire la datoria publică externă sunt:
- examinarea termenilor şi condiţiilor acordurilor de împrumuturi externe, de pe pieţele financiare internaţionale;
- emisiunea, contractarea, administrarea şi rambursarea împrumuturilor externe şi achitarea costurilor aferente;
- analiza condiţiilor pentru refinanţarea datoriei publice externe şi asigurarea ca noile împrumuturi să se încadreze în plafonul anual de îndatorare externă, corelat cu prevederile anuale ale legii bugetului de stat referitoare la serviciul datoriei publice;
- administrarea împreună cu Banca Naţională a României a rezervei valutare a statului în vederea asigurării resurselor necesare creşterii rezervei, utilizarea împreună cu Banca Naţională a României a rezervei valutare pentru plata serviciului datoriei publice şi susţinerea monedei naţionale.
Datoria publică externă contractată de Ministerul Finanţelor Publice se rambursează prin Banca Naţională a României. Fondurile obţinute ca urmare a contractării creditelor publice externe de către Ministerul Finanţelor Publice pentru finanţarea deficitului bugetului de stat sunt convertite în moneda naţională prin Banca Naţională a României sau pe piaţa valutară din România. Rambursarea împrumuturilor publice externe revine Ministerului Finanţelor Publice, care disponibilizează sumele în lei necesare efectuării plăţilor.
Transmiterea creditelor publice externe contractate de Ministerul Finanţelor Publice la utilizatorii finali se realizează pe baza unor contracte de subîmprumut încheiate de acesta cu utilizatorii în cauză.
Creditele externe contractate de Ministerul Finanţelor Publice în numele şi contul statului, destinate investiţiilor şi importurilor, pot fi acordate instituţiilor financiare, spre administrare şi rambursare.
Corespunzător metodologiei F.M.T., datoria publică externă cuprinde creditele externe cu scadenţa iniţială sau prelungită mai mare de un an, contractate direct de către stat, guvern, instituţii şi organisme publice, precum şi de către agenţi economici sau alte persoane juridice particulare, când rambursarea este garantată de un organism public.
Conform metodologiei F.M.T., datoria externă este datoria având o scadenţă iniţială sau prelungită mai mare de un an, datorată nerezidenţilor şi rambursabilă în devize străine, în bunuri sau servicii.
Datoria externă poate avea mai multe forme:
- Datoria externă brută în sens larg constă în datoria rezidenţilor publici şi particulari, persoane fizice sau juridice dintr-o ţară, către străinătate, la un moment dat, în măsura în care sectorul particular al unei ţări este puternic dezvoltat, iar implicaţia statului în relaţiile cu străinătatea (inclusiv ca garant) este redusă; acest indicator este relativ dificil de cuantificat.
- Datoria externă, brută în sens restrâns conţine mai puţine elemente decât cea în sens larg. Astfel, ea nu include următoarele componente:
- creditele pe termen scurt, acestea fiind operaţiuni financiare curente;
- investiţiile străine directe care nu au termene de rambursare şi nici de lichidare;
- ajutoarele cu caracter nerambursabil;
- împrumuturile externe cu o perioadă de graţie de 10-15 ani;
- împrumuturile acordate de anumiţi creditori externi sucursalelor sau reprezentanţilor lor cu sediul în ţară;
- creditele contractate de persoane fizice sau juridice rezidente, negarantate de statul respectiv.
- Datoria externă în accepţia Băncii Naţionale şi a celorlalte organisme internaţionale, este compusă din:
- sumele datorate unor creditori publici sau particulari de către rezidenţii publici, în devize străine, cu termen de rambursare de peste un an;
- sumele datorate de o persoană particulară, având garanţia autorităţilor publice.
Indicatorul nu cuprinde următoarele elemente:
- datoria persoanelor particulare către străinătate, negarantată de autorităţile statului;
- datoria din tranzacţiile cu F.M.I.;
- datoria care se achită în moneda ţării respective;
- împrumuturi pentru care nu s-a stabilit termenul de rambursare.
- Datoria externă netă este un indicator care măsoară diferenţa
dintre: activele publice şi particulare ale rezidenţilor unei ţări în străinătate (disponibilităţi valutare, împrumuturi acordate, investiţii directe, titluri, alte creanţe şi valori) şi activele deţinute de rezidenţii străini în ţara respectivă (împrumuturi de la guverne sau alte instituţii publice, credite primite de la bănci particulare, de la organisme financiare sau alţi creditori, investiţii de capital, titluri, disponibilităţi valutare, precum şi alte valori aparţinând unor persoane publice şi particulare străine).
