Introducere
Evaluarea stadiului actual al industriei noastre, în general, şi a întreprinderilor separat, este necesar să se constate că, în ciuda faptului că cele mai multe le-au creat înainte de 1990, deşi, şi păstrată specializarea acestora industria vechi, dar acest lucru este foarte diferit de producţie, radical diferită de cea anterioară fabrici şi la sfârşitul eighties. În primul rând, a schimbat irevocabil oameni, mentalitatea lor şi de abordare a sarcinilor lor profesionale, şi apoi la echipamentele tehnice ale întreprinderilor, tehnologie şi organizaţia de vânzări. Devenit termeni familiare straine: management, marketing, etc Dacă nu este proprietate publică, de producţie a decis deja eficienţa economică, mai degrabă decât îndeplinirea, la orice preţ, ca şi mai înainte, planul de nomenclatură, locuri de muncă care implică toate mâini şi de orele suplimentare la sfârşitul fiecărei luni calendaristice.
Factorii care determina dezvoltarea capacităţii noastre industriale
Până în prezent, agenţiile guvernamentale şi private s-au făcut multe încercări pentru a evalua situaţia din industrie şi conturul perspectivele de succes. Cea mai completă este reflectată în documentele de politică diferite, reflectând dezvoltarea industriei noastre. De exemplu: Concepţia politicii industriale a Republicii Moldova pentru 1996-2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului № 553 din data de 8 octombrie 1996, în dezvoltat sub auspiciile PNUD strategia de dezvoltare a ţării noastre „Moldova 21” plan Plan Naţionale pentru Dezvoltare Durabila, Chişinău, Proiect PNUD MOL / 98/G81, 2000. Dar documentul cel mai complet şi sistematică este cel mai recent strategia de dezvoltare industrială pentru perioada până în 2015, aprobate prin Hotărârea Guvernului № 1149 din 5 octombrie 2006
În această strategie suficient de detaliat pentru a dezvăluit punctele slabe noastre:
- Conservarea pronunţată structura agrară a economiei, cu o mare parte din industrii bazate pe prelucrarea materiilor prime agricole;
- Preponderenţa în structura industrială a axat pe industrii producătoare de bunuri cu valoare adăugată scăzută;
- Dezvoltarea lentă a industriilor de înaltă tehnologie şi procesul de transfer tehnologic şi inovare;
- Lipsa de progrese în formarea unor forme progresivă a cooperării inter-sectoriale şi integrare (clustere, exploataţii, se referă);
- Diversificarea scăzută a pieţelor pentru produsele industriale naţionale;
- Instruirea slaba a personalului de conducere în domeniul marketingului şi managementului corporativ;
- Nivelul scăzut al infrastructurii industriale;
- grad ridicat de deteriorare morale şi fizice de echipamente de întreprinderile industriale;
- Ritmul lent de tranziţie către metode moderne de management corporativ;
½ lipsa de progres real în atragerea investiţiilor străine directe în sectorul industrial;
- Regiunilor subdezvoltate, de informaţii şi servicii de consultanţă de afaceri în sectorul industrial;
- Diferenţele mari între nivelul de dezvoltare industrială în capitală şi în alte regiuni ale ţării;
- Slaba calitate necorespunzătoare şi ritmul de punere în aplicare a sistemelor de control al calităţii în conformitate cu standardele internaţionale.
Aceleaşi strategii sunt formulate şi o serie de riscuri cu care se confruntă potenţialii investitori:
- gradul înalt de regimentation şi birocratizare a activităţii;
- Instabilitatea legislaţiei, în special în politicile fiscale şi bugetare;
- dependenţa ridicată de resurse energetice importate;
- Fragmentarea teritorială a republicii şi cooperarea slabă între stânga industria şi băncile drept al Nistrului;
- Deficitul tot mai accentuat de ingineri, tehnicieni şi muncitori calificaţi pentru industrie;
Creşterea diferenţa dintre nivelul de formare de formare profesională şi de nevoile reale ale sectorului industrial;
- Dependenţa excesivă a creşterii economice şi a cererii interne de consum pe scara migraţiei forţei de muncă;
- întărirea poziţiilor mărfurilor importate pe piaţa internă din cauza la sfârşitul beneficiile pe termen de 5 ani în perioada de tranziţie stabilită pentru aderarea Moldoveila OMC;
- Capacitate slabă a statului în ceea ce priveşte sprijinul financiar pentru restructurare a întreprinderilor industriale;
- Resurse insuficiente pentru a efectua o politică agresivă de transfer tehnologic şi inovare;
- Nivelul scăzut al investiţiilor străine directe în sectorul industrial.
Dar acest lucru nu este o listă completă de factori negativi care împiedică dezvoltarea industriei noastre. În primul rând, Republica Moldova, un stat mic, cu o piaţă internă corespunzătoare foarte limitate. Prin urmare, pentru investitorii mari, această condiţie determină sarcina principală – punerea în aplicare efectivă de export a ţării noastre, deoarece chiar relativ mici de standardele mondiale, producţia de bunuri nu poate fi pe deplin susţinut la faţa locului. Şi pentru exporturile competitiv, comparativ cu vecinii săi cei mai apropiaţi, nu suntem cele mai bune condiţii. În Ucraina, Belarus şi Rusia preţurile de energie, şi alte materii prime este semnificativ mai mic.
Ţara este în creştere crizei forţei de muncă. Şi acesta este unul dintre factorii determinanţi pentru extinderea capacităţii de producţie industrială. Low-cost forţei de muncă calificate din Republica Moldova – acum nu este nimic mai mult decat un mit. Începând cu anul 2000, populaţia ţării noastre fără Transnistria a scăzut 3.639 milion-3.5811 milioane în 2006, şi populaţia economic activă – o dată 1.655 milioane-1.3572 milioane de oameni. Numărul mediu de personal de producţie cu începutul de creştere a producţiei industriale, de asemenea, a început să crească, atingând apogeul în 2004, 126,4 mii de oameni, dar apoi a început să scadă, iar în 2006 numărul acestora sa ridicat la 122,2 mii. (A se vedea mai jos graficul 2).
Acest lucru indică faptul că toate lipsa tot mai mare de personal. Acest lucru este cu atât mai hotărâtă de stat şi antreprenori şi lideri de afaceri. Desigur, există încă un mare grup de agriculturii noastre arhaice. În zonele rurale, începând din2007 a trăit 2,103.1 mii de oameni. Dar ei sunt, practic, toţi trebuie să se recalifice, ci mai degrabă de a învăţa de la zero. Şi pentru acestea să fie rezolvată şi problema locuinţelor, şi apoi de dezvoltare a infrastructurii sociale intreaga, sau de a asigura livrarea acestora la locul de muncă, care, desigur, descurajarea potenţialilor investitori. Adică lipsă de personal este unul din factorii determinanţi de creştere a producţiei industriale.
Investitorii care prospecteaza a sectorului industrial a început să se reorienta şi nu o parte vizibila a lui Adam Smith. Că „ea” decret, care, în orice sector al economiei de lucru eficient investiţii. O mai eficientă în Moldova în prezent lucrează în importul de bunuri de consum. Asta este de a investi în importul de astfel de produse oferă în prezent o cifră de afaceri mult mai rapidă a fondurilor, risc mai scăzut şi profituri mai mari decât investiţiile în propria producţie. În 2006, deprecierea activelor fixe în comerţul sa ridicat la 32,8%, în timp ce rentabilitatea capitalului propriu – 17%. Întrucât, în fabricarea de uzură a ajuns la 51,4%, iar rentabilitatea – doar 5,4%. Dar aceste rapoarte contabile. Având în vedere economia subterană, şi comerţul cota sa este semnificativ mai mare comparativ cu sectorul real, eficienţa disparitate de capital, desigur, este chiar mai mare.
Şi aceasta este una din principalele motive pentru creşterea accelerată a deficitului comercial (deficitul de exporturi la importurile în 2001 a crescut de la 326.7 milioane la 1.64 miliarde dolari în 2006). Şi dacă acelaşi 2001 exporturile care fac obiectul importurilor cu 63% în 2006 – are doar 39%. Şi în acest an situaţia continuă să se deterioreze. Următoarele 9 luni ale anului 2007 exporturile incluse importurile cu doar 36,5%.
Astăzi, suntem pierde concurenţă, chiar şi în industriile tradiţionale din Moldova. Potrivit statisticilor, în 2006, Republica carnea importată şi organele comestibile la 19,3 milioane de dolari, şi a exportat doar 1.8 milioane dolari, adică cu un deficit de 17.5 milioane dolari pieilor brute şi prelucrate, respectiv, 18.1 milioane dolari şi 9.9 milioane dolari, cu un deficit de 8.2 milioane dolari de lapte si produse lactate, ouă, miere naturală – de la 15.1 milioane dolari şi 10 dolari, 4 milioane, cu un deficit de 4.7 milioane dolari de produse finite din cereale, făină, amidon, lapte, produse de patiserie – cu 14.7 milioane dolari şi 3.1 milioane dolari, cu un deficit de 11.6 milioane dolari de legume, rădăcini şi tubercul – un 10.5 milioane dolari şi 5.7 milioane dolari, cu un deficit de 4.8 milioane dolari pentru fructe avem încă „pozitiv” echilibru, adică exporturi depăşesc importurile. Dar nu avem aceste fructe importate la 20.5 milioane dolari. Da, si bauturi alcoolice si nealcoolice, oţet – la 42,4 milioane de dolari.
Care a fost motivul care împinge pentru creşterea neîngrădit astfel de importuri? În ultimii ani, am început să observaţi consecinţele fenomen neobişnuit pentru Republica Moldova, când Republica au început să sosească în ce mai volume de transferuri de bani de la muncitorii moldoveni clienţilor. Amploarea acestor presiuni venituri pe piaţa internă a devenit atât de mare încât a cauzat schimbări dramatice macroeconomice, inclusiv negativ. Anume, simptomele cunoscute în practica mondială de „maladie. Numai transferuri bancare în anul 2006 de lucru din străinătate, oficial, evaluate la 1.17 miliarde dolari reprezintă aproximativ 35% din VVP.40 Dar, după cum ştiţi, bani de la lucrătorii migranţi nu vin numai prin canale bancare, dar si în numerar. Aceasta este presiunea reală a ofertei de bani pe piaţa de consum intern este fără precedent.
Apariţia termenului de „boală olandeză”, în literatura economică asociate cu deschiderea devreme în a doua jumătate a secolului al XX-lea, câmpuri de gaze naturale în Marea Nordului, în largul coastei din Olanda. Creşterea a urmat a exporturilor de gaze naturale, costul de extracţie şi de vânzări din care au fost pur şi simplu nu comparabilă cu cea încasările în numerar primit, şi a adus în ţară o masă mare de valută străină. Aceasta a dus şi, după cum ştim, o apreciere semnificativă a monedei naţionale faţă de valutele străine, care, un impact negativ asupra altor industrii orientate spre export. Adică în conformitate cu „boala olandeză” înseamnă în primul rând de creştere a ratei de schimb reale ca urmare a creşterii exporturilor industriei resurselor naturale cu chiriile ridicate a resurselor, care a avut ulterior un impact negativ asupra altor industrii şi pentru economie în ansamblu. Desigur, doar o astfel de relaţie „boală olandeză” nu este epuizată. Există alte mecanisme de impact negativ. De exemplu, în cazul în care industria internă este puternic dependentă de importuri (de exemplu, economia este specializată în prelucrarea produselor importate semifabricate), instabilitatea cursului de schimb are un impact negativ asupra economiei.
Republica Moldova, din păcate, practic, nicio parte a resurselor naturale de hidrocarburi şi alte materii prime. Apoi, ce fel de „boală olandeză” putem vorbi? Dar sursa nu a câştiga „o ţară de bani, dar presiuni fără precedent a încasărilor din lucrătorilor migranţi în economia republicii este de aşa natură încât există, în fapt, toate simptomele de” boală olandeză „.
La fel de „maladie cea mai mare parte de valută străină de la exportatorii sub forma de taxe pe ele diverse plăţi de închiriere merge direct în bugetul de stat. Şi o oportunitate de stat, fără a aduce atingere economiei sale steriliza „excesivă” a ofertei de bani. Rusia, după cum ştiţi, rezolvă această problemă prin crearea unui fond de stabilizare. Particularitatea „olandez” sindrom al economiei RepubliciiMoldova este că lucrătorii migranţi nu primesc bani în buget, şi aruncat direct în economie. Pentru sterilizarea „excesivă” a monedei monetară Banca Naţională a Moldovei (în continuare BNM) este constrânsă să construiască un ritm mai rapid rezervele de monedă prin cumpărarea valutei străine de lei. creând astfel un deficit de masă de lei. (Comparativ cu acelasi an 2001 rezervelor valutare a crescut de la 227.3 milioane de dolari pentru a 1,290.7 milioane de euro la 30 noiembrie 2007). Nu fericit, şi că rezervele valutare pentru ratele dobânzii extrem de scăzut puse în băncile americane. Având în vedere deprecierea substanţială actuală a dolarului SUA faţă de principalele valute convertibile din rezervele noastre de schimb valutar deprecia.
Dar procesul de creştere a veniturilor mai mare decât de bani larg din partea lucrătorilor migranţi în raport cu creşterea PIB-ului continuă. Şi în republică de sterilizare a câştigurilor de schimb valutar efectuate de acţiune spontană nu este sistemică. Ca unul din astfel de „foc” măsurile luate de către BNM, creşterea septembrie a fost cerinţele băncilor comerciale rezerve 10 – 15 la sută din fonduri împrumutate în valută şi în lei, care urmează să fie atribuite. (Decretul № 238 din BNM din 12.09.2007 „Cu privire la modificarea rezervelor minime obligatorii.”) Tentativ, această măsură va duce la o suplimentare „îngheţe” echivalent dolari SUA de aproximativ 100 milioane dolari, desigur, înainte de intrarea în republică în urma unei 100 milioane dolari se va reduce temporar presiunea excesivă „monedă. Dar în timp ce un impact negativ asupra costului creditului în valută străină şi a eficienţei sistemului bancar în ansamblu.
În economia Moldovei are o perioadă lungă de timp a ignorat, de asemenea, una dintre legile de bază economice: creşterea accelerată a productivităţii muncii pentru a creşte sale de plată. O caracteristică a legii, cum ar fi alte legi economice, că, dacă aceasta nu este conformă cu o perioadă relativ lungă, încă capturile cu o creştere corespunzătoare a inflaţiei. Din 2001 până în 2006 productivitatea muncii a crescut de aproape 1,6 ori, iar salariile cu creşterea indicelui preţurilor pentru bunuri şi servicii – în 1,9 ori. Mărimea medie a pensiilor, luând în considerare creşterea acelaşi indice – în 2,7 ori. Desigur, că nivelul actual al salariilor şi pensiilor shamefully mici, dar cresterea lor mai rapidă a productivităţii contribuie la mai mult de pompare în economia noastră a ofertei de bani nu este furnizarea de bunuri şi servicii. Această masă, care fuzionează cu fluxul de numerar al lucrătorilor migranţi, exacerbează în continuare problema, dând naştere la cererea efectivă a crescut.
Şi, în general, situaţia din ţară cu condiţiile de afaceri, în pofida măsurilor recente cele mai radicale, cum ar fi: „ghilotina-1” şi „ghilotină-2”, „Amnesty capital” – este departe de a fi de dorit. Cele mai reflectă pe deplin situaţia o evaluare anuală a performanţei realizate în cadrul proiectului faimoasa Doing Business este condus de către 178 de ţări din întreaga lume au continuat şi sistematice de monitorizare a condiţiilor de organizare şi de afaceri identificate în Republica Moldova pe reiting uşurinţa de a face afaceri este departe de a fi onorabil 92 de locuri. Anul precedent, ţară deţine linia 90-lea. Inclusiv prin deschiderea de companie – 81-e, procedurile de acordare a licenţelor – 153, angajarea lucrătorilor – 93, înregistrarea proprietăţii – 46, de credit – 97, pentru a proteja interesele investitorilor – 98, plata impozitelor – 111, administrarea comerţului internaţional – 122, aducând contractului ca răspuns la – 17 şi închiderea societăţii – 82.
De exemplu, la deschiderea societăţii sub forma unei societăţi cu răspundere limitată în Republica Moldova trebuie să facă 9 proceduri, care durează 23 de zile, în timp ce în ţările OESR41 6 şi 14,9 zile. Pentru construirea unui depozit, inclusiv obţinerea licenţelor şi autorizaţiilor necesare, de completare notificările necesare şi a inspecţiilor, precum şi conectarea la serviciile de utilităţi vrem să facem 30 de proceduri, precum şi OCDE – 14 şi să investească, respectiv, 292 şi 153.3 zile. Pentru o companie dreptului de proprietate, trebuie să facem 6 tratamente şi să-şi petreacă 48 zile în OCDE – 4,9 şi 28 de zile. proceduri formale în comerţul internaţional: de la acordul contractual final şi se termină cu livrarea mărfurilor, avem nevoie pentru export 6 documente şi ţinute în 32 de zile, valoarea exporturilor de container pentru 1425 dolari, şi în OCDE – 4,5 documentului, 9,8 zile şi 905 dolari , cu importurile, respectiv în documentele de 7, 35 zile si 1545 dolari, şi în OCDE – 5 documente, cu 10,4 zile şi 986.1 dolari.
Toate cele de mai sus, iar aceste cifre sunt în mare parte dezvăluie motivele departe de activitatea de investiţii dorită nu este stabilă şi rapidă resuscitare a industriilor vechi şi a crea noi industrii. Strategia de dezvoltare industrială pentru perioada până în 2015 la punctul 73 de sarcina – pentru a asigura o rată anuală de creştere a producţiei industriale în intervalul de 8-10%, iar ponderea industriei in PIB a aduce 2015 la 20-22%. Dar, de la adoptarea Strategiei de un an, din păcate, indică o probabilitate foarte mică de realizare a predestinării astfel.
Industria alimentară de astăzi şi dinamica schimbării
Din 1990, Republica nostru a parcurs o cale foarte dificilă de tranziţie şi şocuri grele. Dar pentru toate că ar trebui să se constate că a existat un mare pas calitativ în dezvoltarea sistemului administrativ de comandă la o economie de piaţă şi o societate democratică. Stabilizat în mare măsură, cadrul juridic şi sistemul de impozitare, o nouă generaţie de personal profesionist. Acestea, precum şi mulţi alţi factori au furnizat de recuperare mult-asteptatul economice din ţară.
Desigur, aceste reforme ar putea fi atins cu mai puţin pentru noi, de multe ori pierderi dramatice în toate domeniile a statului nostru. Acest declin în industrie, atât în domeniul de aplicare şi durata a istoriei lumii nu a cunoscut. Şi renaştere a economiei moldoveneşti, în plus, că a revenit pe toate din fosta Uniune Sovietică, dar nu este îmbucurător ritm. De recuperare în curs de dezvoltare până în prezent este fragil şi fragmentat. Cel mai clar văzută în prezent vom continua analiza a sectoarelor individuale şi subsectoare. Acest lucru este demonstrat şi criza din industria de vin, după Rusia a impus un embargo asupra băuturi alcoolice dinMoldova în martie 2006.
În 2006, în comparaţie cu anul 2000 printre ţările CSI la creşterea indicelui producţiei industriale a Moldovei în comun cu Uzbekistanul pe 6 şi 7 locuri cu un indice de creştere de 161%. (Primul loc în Azerbaidjan – 223%, vecinii nostri:. Ucraina – 174%, în Belarus această cifră a fost 169% .42
Efectelor secetei în 2007, de asemenea, afectate în mod negativ indicele de creştere a producţiei industriei noastre. În general, dinamica indicilor producţiei industriale pentru Republica Moldova pentru 1990-2007 de ani este caracterizată de sub curba. În construcţia sa am facut o presupunere. Având în vedere că agenţiile de statistică publică datele privind indicele producţiei industriale pentru 1990-1991 cu Transnistria, şi apoi, fără, suntem pe comparabilitatea datelor în mod convenţional presupune că dinamica schimbărilor în rata de scădere a producţiei în această perioadă au fost identice
În ciuda picătură uriaşe în anii nouăzeci în ansamblu, producţia de alimente şi băuturi continuă să domine în industria noastră cu opinia exprimată în ultimii ani, rata de creştere ridicată. daune considerabile a fost făcut „coliziune” Politica de partenerul nostru comercial principal – Federaţia Rusă. În 2005 – o interdicţie privind importul de fructe şi legume şi carne. Apoi, o lovitură la produsele noastre de vin, care a dus la o scădere de aproape două ori în producţia de vin. În 2006, ca urmare a embargoului rus asupra exportului de produse alcoolice moldoveneşti la 27 martie de producţie în industria alimentară ansamblu a scăzut cu 18% şi a constituit 9.2262 miliarde de lei. Acest lucru determină şi o scădere a ponderii industriei în totalul producţiei industriale de la 50,8% în 2005 la 42,9% în 2006 la 33% în 1990
Fiind dependente direct asupra productivităţii sectorului agricol, industria alimentară are efectiv limitele pe materii prime din producţia locală, şi, prin urmare nu pot susţine o creştere economică stabilă. Acest lucru este demonstrat în mod clar şi seceta fără precedent în 2007, care este un impact foarte negativ asupra performanţei din a doua jumătate.
În general, atunci când se determină perspectivele şi problemele din acest complex industrial este oportun să îl împartă în două grupe de industrii:
- Vinuri, fructe şi legume, zahăr, tutun, ulei, ulei esenţial, care sunt pentru profilarea republică. Produsele lor sunt în cerere mare, şi restricţii se aplică numai la structura şi calitatea materiilor prime;
- Produse de panificatie, patiserie, bere, bauturi racoritoare se referă la industrie, concentrat în principal pe piaţa internă, care utilizează produse primare şi nu sunt afiliate cu dezvoltarea zonelor de prime agricole. Laptelui şi industria cărnii este, de asemenea, concentrat în principal pe piaţa internă.
- Winery. În 1995, proiectul de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru promovarea vinurilor moldoveneşti pe de Vest a început Re-echipare de primele 10 companii. (Total înţarăaproximativ 170 de întreprinderi vinicole). Ei au primit de credit sub formă de starea tehnică a artei la timp că echipamentul italiene. Apoi au început să construiască de la zero de noi întreprinderi.
SA „Acorex Wine Holding” – cunoscuta acum de brand, nu numai în ţara noastră, ci mai degrabă pe scară largă şi în străinătate. Winery Lui, a devenit imediat unul dintre flagships a industriei, a fost dotat cu echipamente tehnologice cele mai avansate: mori italian şi pnevmopressy, vid, kiselgur şi filtre placa, osmoza inversa, rezervoare din otel inoxidabil, îmbutelierea linie pentru linia de steril si rece de umplere pentru vinurile de calitate de la utilizarea gazelor inerte. Aceasta este ceea ce vinificatori optzeci şi începutul anilor nouăzeci nu ar fi putut visa.
În oraşul Vulcăneşti în 2002 a introdus un nou vinicole „Aur Vin”, ca cele mai moderne echipamente din ţară. Practic, de la zero vinarii reconstruit în Purcari „Vinuri de Purcari” şi „Pleseni Imperial-Vin”. Consolidarea recondiţionarea şi alte întreprinderi. În consecinţă, cota de vinarii de producţie în industriile crescut rapid, iar în 2005 a fost de 20%. Cu toate acestea, din cauza martie menţionate anterior de embargoul impus de Rusia pe vinuri şi alte produse alcoolice din producţia lor în 2006, aşa cum am arătat mai sus, a scăzut cu jumătate. Toate aceste produse au fost produse pe suma totală de 2,754.4 milioane ley.57
Berii şi a băuturilor răcoritoare, comparativ cu anul 2000 a arătat doar o explozie de creştere. Producţia de bere a crescut de 3,4 ori şi a constituit 8440 mii în 2006 adat suma de 561 milioane lei si bauturi racoritoare, ape minerale şi gazoase – un 3,1 ori ajungând la 18.1 milioane dat la suma de 282.3 milioane ley.61
Au trăit prin timpurile grele jumătatea anilor nouăzeci, această tendinţă este în curs de dezvoltare destul de succes. Leading sucursala întreprinderii JV «Efes Vitanta Moldova Brewery». Este succesorul prima fabrica de bere în Moldova în 1873, iar astăzi compania este cel mai mare producator de bere si bauturi racoritoare din Moldova, care controlează aproximativ 75% din piata berii si 50% pentru bauturi racoritoare. Din ianuarie 2003 compania face parte din Efes «Beverage Group» – unul dintre cele mai mari fabrici de bere din Europa. Din 2002, compania se află în proces de reconstrucţie şi reînnoire a echipamentului. Mici părţi din bere disponibile în Germania, Grecia, Irlanda. Principalul concurent – compania „Coca-Cola”, este de aproximativ 20% din piata de soft napitkov.62
industria de conserve – sectorul al doilea cel mai important al complexului de alimentare, una orientate spre export. Într-o situaţie foarte dificilă. Productivitatea şi producţia de materii prime de la an la an nu sunt stabile şi a refuzat în mod repetat, calitatea sa deteriorat. Unele fabrici încetat de producţie (în Balabaneshtah, Kelarashe, Chişinău). Nu la capacitate maximă de lucru în konservschiki Anenii Noi, Ungenach, Coşniţa. Multe companii produc numai bunuri (piureuri de fructe şi legume) de a exporta. Si apoi, aceste piure de acelaşi înapoi la noi sub forma de suc, dar destul de o valoare diferită. Gama de produse a scăzut semnificativ. Printre noile tipuri de producţia comercială de conserve kukuruzy.63 indicelui în prelucrarea şi conserve din fructe şi legume în ultimii ani, practic nici o creştere, şi creşterea uşoară este departe de potenţialul.
Industria zahărului. De asemenea, trece prin momente dificile. În prezent, în Republica Moldova din plante zahăr 9, aproape jumătate au încetat producţia. Două fabrici – în Gyrbovo cu o producţie unică de acid citric şi în Brichany şi să stea timp de mulţi ani şi cu greu poate fi inversat. De lungă durată şi Donduşeni. Principalul motiv – o scădere radicală în tehnologii de producţie, ducând la randamente mai mici şi, în consecinţă, scăderea eficienţei de cultivare a sfeclei de zahăr. Ca urmare, suprafaţa însămânţată a fost redusă, care în mod natural a dus la o reducere drastică a producţiei de sfeclă de zahăr. De asemenea, au fost introduse în mod obiectiv şi restricţiile severe privind prelucrarea de zahăr brut din trestie de zahăr.
industria produselor lactate – 34 de companii, inclusiv producatori de margarina si inghetata, adaptate la supravieţuitori baze de mărfuri. În acest sens, industria este extrem de dificil pentru întreprinderile mici. Intreprinderi însuşit un nou grup de produse din lapte fermentat cu Bifidobacteria adăugat tot mai mult a început să folosească produse uscate din lapte, tehnologia de fabricaţie caş geam şi a produselor de grup iaurt. Patru Brânză a Plantelor şi SA „Inkomlak” stapanit producţia de brânzeturi dure.
Din păcate, Republica Moldova nu este o aşa-numită zonă syroprigodnogo lapte. În ciuda dezvoltării de aproximativ 50 de nume din lapte acru şi brânzeturi, aceasta este în mod clar nu este suficient. În supermarketuri europene sunt sute de specii de mărfuri similare
Carne Industrie. Care se încadrează minunat. În 2006, producţia a fost produsă la 749.2 milioane lei, sau doar o creştere de 24% în preţuri comparabile în comparaţie cu anul 2000. În ciuda faptului că în ultimii ani, multe întreprinderi mici care operează pe stabilă (doar în faţa organelor de rapoartele lor statistice la 120), amplitudinea variaţiilor anuale în producţia de carne, ca şi în industria produselor lactate, inacceptabil de mare. În acelaşi timp, în 2006, în Republica de carne au fost produse doar 7,345.1 14,648.7 tone şi cârnaţi tonn69, comparativ cu 257.9 şi 50 mii tone în 1990. Principalul motiv – lipsa de materii prime. întreprinderile de prelucrare, un sortiment de peste 50 de tipuri de produse, unităţi. Reducerea materiilor prime a afectat semnificativ calitatea produselor lor. În prezent, până la 40% carne de calitate este utilizat pentru producerea mezelurilor fierte, produse din carne afumată şi suma este nesemnificativă şi este de doar 2% (în SUA – 50%). Practic, nici o componentă utilizarea de proteine, legume, produse vegetale, pentru a salva de carne. 95% din carne vândute în sali.
Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale, în principal datorită extinderii culturilor şi creşterea producţiei de floarea-soarelui a crescut la 2000 în preţuri constante de aproape 5,3 ori. Cultivarea floarea-soarelui este una dintre culturile cele mai profitabile pentru agricultori. Piaţa este încă dominată de plante extracţie Bendersky, «Floarea-Soarelui” din Bălţi şi Uleex «” din Otaci. Când AO «Floarea-Soarelui” are o capacitate de plante săpun de 17,5 tone de sapun de un an. extins semnificativ gama de produse propusă, parametrii de calitate îmbunătăţită. În 2006, acesta a fost facut de uleiuri vegetale şi grăsimi de la 716.6 milioane lei, inclusiv ţiţei, fără a schimba compoziţia chimică a întreprinderilor mari – 74,4 mii tone. Cultivarea floarea-soarelui este una dintre culturile cele mai profitabile pentru agricultori. (În 1990, uleiul a fost produs 125,6 mii tone). În ciuda creşterii semnificative a producţiei, de încărcare de afaceri, inclusiv în legătură cu concurenţa din sectorul privat, este extrem de redusă.
Patiserie. De producţie este, de asemenea, redus foarte mult. În cadrul pieţei interne, o concurenţă acerbă, în special cu producătorii ucraineană şi rusă. În 2006, acesta a fost facut de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de la 333.9 milioane lei, sau în preţuri comparabile în 2 ori mai mult decât în anul 2000 godu.70 Acest 12,226.6 tone zahăr şi făină – 20,777.2 tone . În 1990 a fost produs 70.2 mii tone de produse de patiserie.
Ca şi înainte, industria este dominata de fabrica „Bucuria”, cu o reţea de desfacere sale de la mai mult de 70 şi magazinele situate în întreaga ţară. În prezent, compania oferă consumatorilor cu mai mult de 250 de tipuri de produse de patiserie realizate din produse naturale in ambalajul original moderne. Pe langa faptul ca cooperarea activă cu companii şi firme din ţările în curs aproape şi departe în străinătate, şi anume: România, Rusia, Israel, SUA, Ucraina, Belarus, Cipru, Grecia,Kazahstan, Canada, Germania, Estonia, Lituania şi Letonia. Dar, în republică a lungul anilor a crescut si un numar de alte companii concurente cu succes pe piaţă. crescut în mod semnificativ nomenclatura produselor fabricate.
Industria tutunului. În sub-sectoarele sunt 26 întreprinderi. În 2006 au produs bunuri în valoare de 347.5 milioane lei şi nivelul din 2000 în preţuri comparabile se ridica la numai 46,2%.
Producţia de frunze de tutun o dată culturile cele mai profitabile din ţară a scăzut de zeci de ori şi rămâne instabilă. Aproape tot laminate foioase de tip american. Total de tutun fermentat produs în 2006, 13,599.8 tone. Stai pe linia de plutire Chişinău Fabrica de tutun. Deşi producţia de ţigări şi a continuat să scadă şi sa ridicat la doar 5 miliarde shtuk.73
Purtaţi activele corporale pe termen lung a tuturor întreprinderilor în ansamblu a fost 46%, în timp ce pierderi pe capitaluri proprii de 0,5% pentru pierderea totală pentru 2006 de 2 milioane de lei şi a pierderilor neacoperite din anii precedenţi, 37.4 milioane de lei.
