Infrastructura socială – este un complex funcţional multiramural, ce asigură condiţiile generale necesare pentru satasfacerea cerinţelor individuale şi colective ale populaţiei. Acest complex cuprinde sistemul de pregătire şi reciclare al cadrelor, ocrotirea sănătăţii, cultura fizică şi de odihnă a populaţiei, de petrecere colectivă a odihnei (cinema, teatre, alte reprezentări), dezvoltarea comerţului cu amănutul, a alimentaţiei publice, deservirii populaţiei etc. De rînd cu ramurile ce se specializează în anumite servicii, în acest cmplex intră de asemenea şi subdiviziunile ce asigură necesităţile sociale ale populaţiei în cadrul diferitor întreprinderi şi organizaţii (clinicile, combinatele de studii şi practică etc.).
Ocrotirea sănătăţii. În Republica Moldova majoritatea instituţiilor medicale sunt proprietatea statului şi sunt finanţate din contul bugetului. În total cheltuielile în domeniul dezvoltării medicinei constituie circa 3 procente din volumul produsului naţional brut.
Asigurarea populaţiei cu instituţii de ocrotire medicală şi cadre de medici se caracterizează prin următoarele date. În anul 1994 în republică au funcţionat 334 spitale, 599 instituţii medicale ce acordă populaţiei ajutor la ambulatoare şi policlinici, 1030 puncte medicale şi maternităţi, 486 farmacii, circa 54 mii paturi în spitale. Asigurarea cu paturi la 10 mii locuitori constituie 122,3. În capitala republicii funcţionează un şir de instituţii de medicină mari: Spitalul clinic republican cu 1320 paturi, 4 clinice de cercetări ştiinţifice cu 2730 paturi, centrele diagnostice – oncologic, cardeologic, pulmonologic înzestrate cu utilaj modern. În oraşele de subordinare republicană funcţionează spitale mari şi case de maternitate, iar în oraşul Chişinău – spitalul orăşenesc cu 615 paturi. În centrele raionale funcţionează spitale cu capacitatea medie de 460 paturi.
În republică asigură ajutor medical 17,5 mii medici şi 48,5 mii de lucrători personal medical mediu. La un medic revin 250 persoane din numărul populaţiei, iar la un lucrător mdical mediu – 90 persoane.
De pregătirea medicilor se ocupă 2 universităţi, iar a personalului medical mediu – 7 colegii medicale. Anual absolvesc circa 700 medici şi 2500 felceri, moaşe, surori medicale şi alt personal medical mediu.
În ultimii ani situaţia în medicină s-a agravat din cauza înrăutăţirii stării financiare în ramură.
În timpul de faţă se întreprind măsuri de perfecţionare a mecanismului de finanţare a ramurii, corespunzătoare relaţiilor de piaţă, introducînd elemente de compensare a cheltuielilor legate de tratament, păstrînd în acelaşi timp garanţiile la tratamentul fără plată conform dreptului stabilit în Constituţia ţării. În ultimii ani se vorbeşte mult despre necesitatea promovării pe scară largă a privatizării în domeniul medicinii. În ultimii 3 ani Ministerul Sănătăţii a eliberat mai mult de 170 licenţe de activitate medicală particulară şi 200 în domeniul farmaceuticii. Este în curs de pregătire privatizarea unor instituţii medicale. La prima etapă se prevede privatizarea cabinetelor stomatologice, a clinicilor, cabinetelor de protezare, farmaciilor şi magazinelor „Optica” etc.
Desigur, ca şi în orice domeniu, trebuie să se treacă la relaţiile de piaţă, însă experienţa multor ţări cu economie de piaţă dezvoltată arată că sectorul privat în domeniul medicinii este foatre restrîns. De axemplu, în Suedia există numai cîteva spitale de acest tip şi mai puţin de 5% din numărul medicilor îşi desfăşoară activitatea în acest sector. Dar, şi în aceste condiţii, pacientul plăteşte aceeaşi taxă, diferenţa fiind suportată de către Asigurarea Socială Naţională (vezi 2, p.113-119).
Industria farmaceutică a republicii este reprezentată de o întreprindere farmaceutică, ce fabrică circa 30 denumiri de medicamente, asigurarea cu medicamente efectuîndu-se în temei pe baza importului.
Parlamentul Republicii Moldova a adoptat 7 legi în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei, creînd în aşa mod baza legislativă a organelor şi instituţiilor medicale din republică. Guvernul republicii a adoptat un Program special de dezvoltare a industriei farmeceutice în perspectivă, prevăzînd construcţia unor fabrici noi cu atragerea capitalului străin pe baza materiei prime locale. Acestea, de rînd cu alte măsuri, vor contribui la ameliorarea deservirii medicale a populaţiei.
Învăţămîntul public este un sector prioritar în politica de stat a republicii. Parlamentul republicii a adoptat Concepţia dezvoltării învăţămîntului, ce prevede începînd cu anul 1995 introducerea sistemului de învăţămînt de trei niveluri: primar, mediu (gimnazii-licee şi şcoli profesionale), superior.
Sistemul educativ de învăţămînt cuprinde circa 1800 instituţii preşcolare; 1700 şcoli medii generale şi medii incomplete, inclusiv 53 gimnazii şi colegii, 97 şcoli tehnico-profesionale, 54 colegii şi 18 instituţii de învăţământ superior. Funcţionează şi sectorul nestatal, ce include 5 instituţii de învăţământ superior şi cîteva licee şi gimnazii. Numărul elevilor în şcolile medii este de circa 750 mii, în şcolile tehnice-profesionale – 35 mii, circa 50 mii studenţi în învăţămîntul superior: personal didactic – circa 58 mii (6, p.150-166).
Procesul de studii, ca atare, se efectuează în limba română, completîndu-se în acelaşi timp grupe care studiază în limba rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară. Studierea unor discipline este organizată în limbile engleză, franceză, germană.
Educaţia copiilor preşcolari se asigură începînd de la vîrsta de 3 pînă la 6 ani sau, la dorinţa părinţilor, pînă la 7 ani. Una din principalele sarcini ale instituţiilor preşcolare este pregătirea copiilor după programe speciale de educaţie în şcolile primare.
Învăţământul primar cuprinde clasele I-IV. Studiile medii se divizează în obligatorii gimnaziale (clasele V-IX) şi studiile în licee (clasele X-XII). La etapa de tranziţie la noua structura de studii (aproximativ pînă în anul 2005) vor funcţiona paralel şi şcolile medii de cultură generală, gimnaziile şi liceele.
După absolvirea gimnaziilor tineretul poate să-şi continue studiile în licee, şcoli medii de cultură generală, şcoli profesionale şi colegii. Absolvenţii liceelor susţin examene de bacalaureat, obţinînd dreptul prioritar de a fi primiţi în colegii sau instituţii de învăţământ superior.
Sistemul tehnico-profesional de studii efectuază pregătirea cadrelor de tehnicieni, muncitori calificaţi la 240 de profesiuni caracteristice pentru sfera socială şi de producţie a republicii – agricultură, industrie, construcţii, transporturi, telecomunicaţii, comerţ, deservire socială. În şcolile profesionale polivalente care au început să funcţioneze din anul 1995 se prevede pregătirea tineretului în 3 etape. Prima – (pînă la 2 ani) de pregătire a tineretului pentru muncă pe o anumită profesie. Etapa a doua – (pînă la 1,5 ani) de pregătire a elevilor pentru obţinerea unei a doua profesii paralel cu studierea programului pentru liceele generale. La etapa a treia – (timp de 2 ani) prevede însuşirea programului de studii liceale, susţinerea examenelor de bacalaureat şi obţinerea profesiei profilulului respectiv. Pentru a pregăti specialişti de înaltă calificaţiee în sistemul tehnic-profesional polivalent se efectuează selectarea tinerilor pentru continuarea studiilor la etapa următoare.
Sistemul de învăţământ superior cuprinde colegiile, instituţiile şi universităţile, academiile şi prevede trei etape de pregătire a cadrelor după 142 de specialităţi. Etapa întîi – după 2-3 ani de studii în colegii absolvenţii primesc diplome de specialişti cu studii superioare, ce le oferă dreptul de a-şi continua studiile conform profesiei respective la etapa următoare sau de a continua munca practică într-un anumit domeniu: economie, jurisprudenţă, artă, medicină, tehnică, agricultură etc. Continuarea studiilor la etapa a doua în instituţiile de învăţământ superior – (4-6 ani) se practică în următoarele domenii: ştiinţe naturale, juridice, economie, jurnalistică, limbi (inclusiv limbi moderne), medicină, cultură şi artă, energetică, mecanică, electronică, radioelectronică, tehnologia produselor alimentare, tehnologia industriei uşoare, arhitectură, construcţii, transporturi, telecomunicaţii, ecologie, agricultură şi gospodăria silvică etc. Absolvenţii obţin diplome de licenţiat. La etapa a treia se efectuează pregătirea specialiştilor în domeniul ştiinţifico-pedagogic.
În ultimii ani se practică pe scară largă pregătirea cadrelor prin contract. Anual instituţiile de învăţământ superior înmatriculează pînă la 20% din tineretul studios pe bază de contract cu agenţii economici şi sociali, care, de regulă, achită cheltuielile de studii şi încadrează absolvenţii în cîmpul muncii. Pentru doritori se permit studii în paralel la două specialităţi. Studenţii cu reuşită la învăţătură primesc burse. Circa 70% din studenţi sunt asiguraţi cu cămin.
Sistemul de învăţămînt din republică întreţine strînse legături cu instituţii de învăţământ superior din alte ţări, orientîndu-se spre standardele internaţionale de studii şi este deschis pentru cetăţenii din alte ţări. În timpul de faţă îşi fac studiile în Republica Moldova studenţi din India, Siria, Iordania, Turcia, Iran, Iemen, România şi alte ţări. Studiile se efectuează în corespundere cu contractele internaţionale şi interguvernamentale. În corespundere cu legislaţia republicii cetăţenii străini după absolvirea instituţiilor respective se întorc în ţara natală.
E drept, din lipsă de mijloace financiare în ultimii ani s-a înrăutăţit starea tehnico-materială a instituţiilor de învăţămînt din republică.
Ştiinţa. În prezent în republică activează mai mult de 80 instituţii ştiinţifice care-şi desfăşoară activitatea în trei direcţii ştiinţifice: ştiinţa academică, în instituţiile de învăţământ superior şi cele de ramură. În total în activitatea ştiinţifică sunt încadrate circa 11 mii persoane. Cel mai mare centru ştiinţific din republică este Academia de Ştiinţe a Moldovei care întruneşte 24 instituţii ştiinţifice în 6 despărţituri – fizică şi matematică, biologie şi chimie, umanitară, agricolă, medicină şi tehnică. Organizează, coordonează şi efectuează cercetări ştiinţifice fundamentale şi cu caracter aplicativ în domeniile: matematică şi informatică; fizică teoretică şi fizica corpurilor tari; micro- şi optoelectronică; geologie şi geofizică; chimie organică; fiziologia şi biologia plantelor; microbiologie; menţinerea, reproducerea şi folosirea raţională a florei şi faunei; etnografie etc. Academia pregăteşte cadre ştiinţifice în diferite domenii.
Ştiinţa în instituţiile de învăţământ superior este reprezentată de 10 instituţii de învăţămînt superior. Ştiinţa ramurală o constituie 19 instituţii ştiinţifice în domeniul agriculturii, 14 – in diferite ramuri ale industriei, 5 – în domeniul medicinii.
Majoritatea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice sunt aplicate pe larg în practică, multe din ele fiind recunoscute în plan mondial.
Însă criza economică a perioadei de tranziţie la economia de piaţă se răsfrînge negativ şi asupra ştiinţei din republică. S-a uzat fizic şi moral baza tehnico-ştiinţifică, practic nu se înnoieşte fondul bibliotecal cu literatură tehnico-ştiinţifică; s-a redus esenţial numărul personalului ştiinţific.
Cultura. În Republica Moldova activează 13 teatre, inclusiv Teatrul de Operă şi Balet, 9 teatre dramatice, de comedie şi muzicale cu un bogat repertoriu. Cele mai recunoscute din ele sunt: Teatrul de Operă şi Balet, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Teatrul „E.Ionescu”, Teatrul pentru copii şi tineret „Luceafărul”, Teatrul Dramatic „V.Alecsandri” din or. Bălţi etc. Printre colectivele muzicale se deosebesc Opera Naţională şi Filarmonica Naţională. În republică funcţionează 66 muzee şi filiale ale acestora, ce dispun de 640 mii exponate de muzeu de mare importanţă istorică, culturală şi artistică.
În sistemul de biblioteci al republicii intră Biblioteca Naţională, bibliotecile specializate, de învăţămînt şi publice. În total în republică funcţionează circa 1600 biblioteci cu mai mult de 22 milioane cărţi (6, p.179).
În republică funcţionează 1335 instituţii culturale (cluburi, case de cultură) cu un număr total de 379 mii locuri (6, p.185), unde îşi desfăşoară activitatea mai mult de 550 colective artistice „populare” pe diferite genuri de artă: folclor, muzică şi dans, dramatice etc.
Cinematografia. În republică activează studioul de filme „Moldova-film”, în total funcţionează circa 800 instalaţii cinematografice. În ultimul timp se efectuează demonopolizarea sistemului cinematografic, de rînd cu studioul de filme de stat activează studiouri cu participarea capitalului privat.
Presa. În republică se editează circa 150 reviste şi ziare, inclusiv 107 în limba română, celelalte – în limbile rusă, ucraineană, găgăuză, bulgară şi altele.
Uniunile de creaţie. În republică activează 9 uniuni de creaţie (de arhitecţi, pictori, cinematografi, compozitori, dizaineri, jurnalişti, muzicieni, scriitori, oameni emeriţi în teatru), care aduc o mare contribuţie la dezvoltarea culturii naţionale, colaborează cu uniuni de creaţie similare din alte ţări.
Educaţia artistică a tineretului se efectuează la trei niveluri: începător, mediu şi superior. Acestea-s 150 de şcoli de pictură, muzicale şi coregrafice; 4 licee, 4 colegii şi două instituţii de învăţământ superior (Academia muzicală „C.Musicescu” şi Institutul de Arte).
Odihna, sportul şi turismul. La dispoziţia populaţiei se aflî 10 sanatorii şi pansionate cu tratament, având capacitatea de 3 mii paturi, 15 sanatorii profilactice cu 2,1 mii paturi şi 4 baze de odihnă cu 0.3 mii locuri.
Pentru exercitarea culturii fizice şi a măsurilor de asanare în republică funcţionează 8,5 mii de arene sportive, dintre care 83 stadioane, 5,9 mii terenuri sportive, 1,5 mii săli sportive, 53 bazine de înot. Aceste localuri sportive sunt frecventate de mai mult de 200 mii persoane. Pentru tineret şi copii funcţionează 158 şcoli sportive cu contingentul de 72 mii copii.
O ramură economic avantajoasă devine în republică turismul. În anul 1995, practic, s-a finalizat procesul privatizării în sfera turismului, ce a cuprins 165 agenţi economici şi firme turisticce. În ultimii ani a sporit esenţial volumul serviciilor turistice. Republica e vizitată anual de peste 300 mii de turişti.
Dezvoltarea comerţului şi deservirii sociale. În Republica Moldova funcţionează 8280 întreprinderi comerciale, 3854 unităţi de alimentaţie publică, 3661 întreprinderi de servicii sociale care prestează servicii pentru populaţie şi cei ce vizitează republica. Practic în toate localităţile populate există reţea de comerţ staţionară. Însă situaţia pe piaţa de consum continuă să fie influenţată de capacitatea scăzută de cumpărare a populaţiei, asigurarea ei cu mărfuri şi servicii e nesatisfăcătoare. Conform calculelor, prin reţeaua comerţului organizat în anul 1995 s-au realizat lunar, la un locuitor, mărfuri de 7,4 ori mai puţin decît în anul 1990.
E de menţionat că conform datelor statistice agenţii economici din sectorul public au vîndut în anul trecut mărfuri însumînd 44% din totalul vânzărilor cu amănuntul, sectorul privat – 51% şi sectorul mixt – 5%.
Volumul serviciilor cu plată prestate populaţiei (în preţuri comparabile) în anul 1995 s-a majorat cu 0,7% faţă de anul precedent.
