Unul din instrumentele cele mai des folosite de manipulatori este informaţia şi de aceea sistemul informaţional ar trebui să fie foarte selectiv în asimilarea informaţiilor din piaţă, care se transmit pe canale foarte diverse: presă, TV, internet, conferinţe de presă, AGA., brokeri, analişti, comunicate publice, BVB, raportări financiare, diverşi investitori, etc. O dată cu dezvoltarea şi modernizarea mijloacelor de comunicare evoluţia tehnologică a început să deţină un rol tot mai pregnant în modalităţile de influenţare a investitorilor, prin diseminarea de informaţii contrare realităţii, cu atât mai mult cu cât dezvoltarea internetului a creat premizele necesare pentru ca astfel de informaţii incomplete sau eronate să ajungă într-un timp foarte scurt la un număr extrem de mare de persoane. Cu un secol în urma această metodă de manipulare se manifesta într-un cadru mult mai restrâns, dar pe de altă parte sursa precum şi verificarea autenticităţii erau şi mai dificil de identificat.
Este adevărat că informaţiile depistate înaintea altora pot constitui un avantaj investiţional, care poate aduce rezultate bune celui care le deţine. Dar o informaţie cu adevărat utila este o informaţie de calitate, adică o informaţie publică, corectă, credibilă, completă, relevantă şi primită la timp. Nu este indicat să investim pe bază de zvonuri, pentru că de regulă acestea sunt incorecte, incomplete, nu vin la timp sau sunt false şi în majoritatea cazurilor sunt manipulatorii.
Spre deosebire de categoria ce include procedeele fictive, pentru ca acest tip de comportament să devină ilicit este suficientă răspândirea unor informaţii neadevărate care induc sau pot induce în eroare publicul investitor. Dar simpla transmitere a unor astfel de informaţii nu este considerată ilicită în cazul în care investitorii nu reacţionează conform zvonului, ci doar în cazul în care cel puţin un investitor a căzut victimă acestor date false.
Pe piaţa de capital din România se pot observa şi constata numeroase insuccese a căror principală cauză este folosirea unor informaţii publice care nu poartă semnul autenticităţii. Interpretarea mai puţin corectă a informaţiilor cu care se vine în contact sau insuficienta informare constituie destule motive pentru îndepărtarea de ţinta propusă în planul de afaceri iniţial şi anume de profit.
Această practică de manipulare implică diseminarea de informaţii false sau care induc în eroare chiar dacă nu a fost efectuată nici o tranzacţie ulterior. De exemplu, crearea unei impresii false prin ascunderea unei informaţii ce poate influenţa preţul, informaţie care ar fi trebuit dezvăluită. Un emitent care deţine o informaţie catalogată în directivă ca şi informaţie privilegiată având ca rezultat crearea unei impresii publice false.
Cei care intenţionează să manipuleze piaţa profită de cele mai multe ori de ceea ce se numeşte „instinctul de turmă“ sau „psihologia comportamentului maselor”[1] Fiecare fiinţă umană are capacitatea de a acţiona conform propriilor dorinţe, însă în prezenţa unui pericol sau a unei mari oportunităţi majoritatea oamenilor acţionează într-un mod surprinzător de predictibil. Înţelegerea acestui mod de comportament îi ajută pe manipulatori să aleagă momentul propice pentru a-şi pune planurile în aplicare.
Una dintre metodele de care dispun este diseminarea prin intermediul mass-media de informaţii false sau care induc în eroare. Aceasta reprezintă acţiunea de a posta informaţii într-un buletin on-line sau de a emite un comunicat de presă conţinând informaţii false sau înşelătoare cu privire la o anumită companie ale cărei acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. Persoana care diseminează informaţiile cunoaşte faptul că acestea sunt false sau înşelătoare şi face acest lucru pentru a crea o impresie falsă sau înşelătoare. Răspândirea unor asemenea informaţii prin intermediul unui canal recunoscut către utilizatori reprezintă o practică ce poate avea serioase efecte negative deoarece este important ca participanţii la piaţă să se poată baza pe informaţiile date de canalele oficiale. Aceste canalele oficiale sunt reprezentate în România de Monitorul Oficial, buletinele C.N.V.M., website-urile operatorilor de piaţă şi al Depozitarului Central, dar informaţii relevante sunt răspândite şi prin intermediul mass-media, incluzând aici toate formele presei scrise, audio şi video. Manipularea poate interveni pe asemenea canale atunci când persoana responsabilă cu difuzarea informaţiilor nu adoptă toate măsurile pentru a se asigura de veridicitatea informaţiilor transmise.
Pe de alta parte, orice activitate menită a disemina informaţii false sau înşelătoare este catalogată ca fiind manipulativă. Acest tip de manipulare a pieţei se referă la orice comportament menit a crea o impresie falsă sau înşelătoare prin intermediul altor mijloace decât media. În această categorie pot fi incluse blog-uri, forum-uri, website-uri aparţinând unor persoane fizice dar şi juridice. Un exemplu simplu este deplasarea unor cantităţi de marfă pentru a crea o impresie falsă cu privire la cererea sau oferta în legătură cu această marfă sau în legătură cu activul suport al unui instrument financiar. Persoanele la care se referă aceasta categorie sunt în principal managerii şi traderii deoarece zvonurile lansate de aceştia se bucură de o mai mare credibilitate din partea publicului investitor. Atât managerii companiilor cât şi traderii ştiu cum să folosească psihologia investitorului în favoarea lor. Cu alte cuvinte, dacă ştii cum va reacţiona oponentul poţi să te poziţionezi astfel încât să-l manipulezi în beneficiul tău. Analizând istoria pieţei de capital observăm cu uşurinţă că cest tip de manipulare este deosebit de periculos, incertitudinea în privinţa informaţiilor fiind una dintre cauzele ce au dus la crahul din1987.[2] Partea proastă este că acest tip de manipulare e cel mai greu de observat de către investitor pentru că cel ce a lansat zvonurile este greu de depistat şi de tras la răspundere. Partea bună este că astfel de tentative de manipulare sunt efemere. Zvonurile pot afecta într-o măsură mai mică sau mai mare preţul şi volumele tranzacţionate însă până la urmă aceste ştiri vor fi fie confirmate fie infirmate. Deci atât timp cât investitorii rămân concentraţi pe câştigul pe termen lung nu vor fi afectaţi de turbulenţele tranzitorii cauzate de lăcomia traderilor sau managerilor.
[1] Williams, Tom ( 2005), p. 24.
[2] Carlson, Mark (2007), p. 2.
