Domeniile de control în marketingul internaţional sunt similare celor din marketingul intern, însă sistemele de control şi obiectivele pot fi complet diferite.
- • Controlul volumului vânzărilor. Măsurarea volumului vânzărilor este unul din cele mai convenabile mecanisme de control disponibile
- • Controlul preţului. Atât preţurile prea mici, cât şi cele prea mari periclitează poziţia pe piaţă a firmei.
- • Controlul produsului. Conducătorii activităţii de marketing intern trebuie să fie siguri că un produs este potrivit pieţei şi e livrat în bune condiţii.
- • Controlul promovării. Publicitatea şi vânzările personale trebuie să fie supuse aceloraşi limite de control ca şi pe pieţele interne.
- • Controlul canalelor.
- • Controlul personalului de marketing. Personalul este elementul esenţial în succesul programului de marketing.
- • Controlul profitului. Scopul unei firme este, în general, maximizarea profiturilor nete globale
Etapele procesului de control
Procesul de control al activităţii de marketing internaţional cuprinde o serie de etape:
- • stabilirea obiectivelor;
- • alegerea metodei de control;
- • stabilirea de standarde;
- • precizarea responsabilităţii;
- • stabilirea unui sistem de comunicaţii;
- • măsurarea şi evaluarea performanţelor;
- • analiza şi corectarea abaterilor de la standard
Stabilirea obiectivelor. Conducerea trebuie să stabilească în mod explicit şi în avans obiectivele generale şi specifice pe termen lung şi scurt pentru acţionarea pe pieţele internaţionale.
- Alegerea metodei de control. Alternativele de bază de control al activităţilor de marketing internaţional sunt controlul direct şi indirect. Metodele de control direct cuprind aranjamentele contractuale şi participarea la proprietate. Controlul indirect se poate baza pe comunicaţii şi concurenţă.
Stabilirea de standarde. Scopul stabilirii standardelor este de a asigura îndeplinirea obiectivului firmei. Standardele de control trebuie să cuprindă toate aspectele activităţii de marketing care sunt controlabile.
Precizarea responsabilităţii. Complexitatea structurilor de organizare internaţionale poate face dificilă stabilirea responsabilităţii finale pentru activităţile externe.
Stabilirea unui sistem de comunicaţii. Controlul şi raportarea reprezintă sistemul nervos central al firmei
- Măsurarea şi evaluarea performanţelor. Performanţele pot fi măsurate prin mijloace financiare sau nefinanciare.
- Analiza şi corectarea abaterilor de la standarde. În dorinţa de a realiza scopurile firmei, conducerea trebuie să evalueze performanţele acesteia în comparaţie cu standardele stabilite şi să iniţieze acţiuni de corectare a abaterilor de la standarde.
