Economia de piaţă concept, trăsături, tipuri de economie de piaţă

Aşa cum am mai arătat, conţinutul categoriei economice economie de piaţă este complex şi provocator în acelaşi timp.

Economia de piaţă este „o formă modernă de organizare a activităţii economice în care oamenii acţionează în mod liber, autonom şi eficient, în concordanţă cu legile şi regulile pieţei, fapt care face posibilă valorificarea maximă a resurselor rare, existente pentru satisfacerea nevoilor şi dorinţelor nelimitate ale oamenilor”.

Piaţa, în sistemul economiei de piaţă, se manifestă ca un sistem de pieţe concurenţiale, în care agenţii întreprinzători intră în relaţii economice libere şi directe de vânzare-cumpărare. Pornind de la realitatea faptelor economice, trebuie acceptat faptul că, sistemul economiei de piaţă are o structură interioară proprie, formată din următoarele elemente principale:

1. unităţile economice autonome, producătoare de mărfuri şi servicii, indiferent de
   forma de proprietate, ca element central purtător al relaţiilor de piaţă;
2. piaţa, ca subsistem, având la rândul său o structură proprie, o natură specifică,
   funcţii caracteristice de reglare şi autoreglare, iar ca element definitoriu – raportul
   cerere/ofertă;
3. relaţiile economice de piaţă, care vizează satisfacerea intereselor şi aspiraţiilor
   specifice ale diferiţilor agenţi economici, prin acte de vânzare-cumpărare;
4. mecanismul funcţional propriu economiei de piaţă, care este guvernat de legităţi
   specifice, norme şi principii corespunzătoare şi care constă în punerea în mişcare a tuturor
   factorilor de producţie implicaţi în funcţionarea economiei de piaţă;
5. pârghiile economico-fnanciare utilizate ca adevărate subsisteme, potrivit naturii
   şi funcţiilor specifice pe care le îndeplinesc (preţurile, creditele, taxele şi impozitele,
   salariile etc.);
6. reglementări juridice corespunzătoare relaţiilor şi principiilor economiei de
   piaţă, precum şi cadrul organizatoric adecvat, reprezentat de organisme şi instituţii
   economico-financiare şi administrative.

Trăsăturile acestui tip de economie modernă sunt:

1. economia de piaţă se bazează pe producţia şi circulaţia mărfurilor;
2. este o economie bazată pe pluralismul formelor de proprietate. Prezenţa mai
   multor tipuri şi forme de proprietate a diversificat structurile şi interesele economice;
3. intervenţia directă a statului prin pârghii de natură exclusiv economico-financiară. În calitate de agent economic şi de supraveghetor al menţinerii şi funcţionării sistemului concurenţial, statul trebuie să se implice în domenii şi activităţi de interes general, care să faciliteze funcţionarea instituţiilor statale prin practici adecvate unor strategii dominante;
4. economia de piaţă asigură pieţei rolul predominant reglator al sistemului reproducţiei sociale. Orice amputare sau limitare a rolului şi funcţiilor pieţei poate genera grave disfuncţionalităţi între ramuri, subramuri şi agenţi economici;
5. economia de piaţă este o economie a competiţiei, a concurenţei, generată de proprietatea privată, care asigură mobilitatea, elasticitatea şi cointeresarea tuturor agenţilor economici.
6. economia de piaţă asigură echilibrul dintre producător şi consumator pe baze reale, eliminând monopolul producătorului asupra consumatorului. Consumatorul are posibilitatea să exercite presiuni asupra producătorului, obligându-l să aducă pe piaţă acele produse care satisfac integral cererea, iar, prin reacţiile şi impulsurile pieţei, producătorul trebuie să se conformeze acesteia, printr-o conduită care să vină în întâmpinarea consumatorului, prin prisma propriilor sale interese de câştig şi prestigiu.

Tipurile de economie de piaţă

În literatura de specialitate s-au manifestat mai multe puncte de vedere privind acest subiect. Acestea pornesc, în principal, de la tipurile de concurenţă sau de la necesitatea intervenţiei statului în mecanismele de piaţă, prin pârghii economico-financiare corespunzătoare.

În literatura de specialitate se optează pentru cinci tipuri de economie de piaţă:

1. economia de piaţă a concurenţei perfecte;
2. economia de piaţă a concurenţei imperfecte;
3. economia de piaţă dirijată de stat;
4. economia de piaţă planificată;
5. economia de pia ţă modernă.

Realitatea lumii economice contemporane, demonstrează că există de fapt două tipuri consacrate de economie de piaţă şi anume:

1. economia modernă de piaţă – caracteristică pentru ţările dezvoltate din punct de
   vedere economic;
2. economia de piaţă a ţărilor în curs de dezvoltare şi slab dezvoltate.