Termenul de economie informală (economie subterană), reprezintă o activitate economică legală, dar ascunsă în mod deliberat autorităților publice pentru a evita:
- plata impozitelor și taxelor (impozit pe profit, TVA, taxe vamale etc.);
- plata contribuțiilor sociale;
- respectarea anumitor standarde legale referitoare la salariul minim, numărul maxim de ore lucrate, norme de protecție a muncii sau sănătate etc.;
- îndeplinirea anumitor proceduri administrative, precum completarea chestionarelor statistice sau a altor formulare administrative.
Economia subterană este o realitate a vieții în întreaga lume. Globalizarea și regionalizarea facilitează de asemenea, economia mondială subterană.
Economia subterană este definită ca fiind ansamblul activităților economice, desfășurate organizat, cu încălcarea normelor sociale și ale legislației economice, având drept scop obținerea unor venituri ce nu pot fi controlate de stat.
Activitățile cuprinse în sfera economiei subterane se grupeaza în:
- activități nedeclarate (producția întreprinderilor clandestine, raportări reduse ale întreprinderilor, salariile plătile nedeclarate sau diminuate);
- activități delictuale (jocuri de noroc, mita, fraude de asigurare, trafic de droguri, trafic de arme, prostituția, falsificarea de insemne monetare);
- activități frauduloase (munca la negru, evaziunea fiscală, trafic de forță de muncă).
Creșterea economiei subterane este cauzată de diferiți factori, printre care menționăm:
- creșterea poverii taxelor și a contribuțiilor la asigurările sociale,
- restricționarea din ce în ce mai severă a economiei oficiale, în special a pieței forței de muncă,
- reducerea forțată a timpului de lucru săptămânal,
- pensionarea timpurie,
- șomajul,
- declinul comportamentului civic și a loialității față de instituțiile publice.
Economia subterană, prin capacitatea de adaptare și forța de regenerare ce o definesc, este un concurent serios pentru economia reală. Unul din cele mai grave efecte induse de economia subterană este acela al măririi distanțelor dintre diverse grupuri sociale. Diferențele de natură economică devin semnificative prin faptul că unele grupuri sociale participante la activități economice subterane pot obține beneficii uriașe, în timp ce societatea cunoaște o înrăutățire a nivelului de trai.
Funcționând ca o piață liberă, economia subterană are și implicații benefice, deoarece poate spori eficiența întregii economii, fiind, prin urmare, într-un anumit fel un factor pozitiv. Un alt argument precum că economia subterană are efecte pozitive, îl constituie limitarea intervenției statului, deoarece se consideră că satisfacerea nevoilor celor marginalizați din punct de vedere economic (prin oferire de locuri de muncă, bunuri mai ieftine, sprijinul comunităților locale etc.) se realizează fără aportul statului.
